Venezuela se revoltă din cauza penelor de curent. Protestele au ajuns la Caracas, la trei luni după promisiunile privind investițiile private în energie
Întreruperile de curent s-au agravat după 3 ianuarie, când Nicolás Maduro a fost capturat de forțele americane, iar Delcy Rodríguez a preluat conducerea interimară a Venezuelei cu sprijinul administrației Trump.
Protestele au ajuns săptămâna acesta și în mai multe zone din Caracas, capitala fiind afectată de pene regulate de curent pentru prima dată la o asemenea amploare după criza energetică din 2019. Manifestanții o acuză pe Rodríguez că nu a reușit să îmbunătățească situația, în pofida promisiunilor privind atragerea capitalului privat.
Guvernul interimar a anunțat reforme pentru sectorul petrolier și minier și pregătește o lege care ar permite intrarea investitorilor privați în domeniul electricității, ceea ce ar putea pune capăt monopolului companiei de stat Corpoelec.
Statele Unite au suspendat între timp o parte dintre sancțiuni și au preluat controlul asupra exporturilor venezuelene de petrol, din care au fost generate venituri de aproximativ 13 miliarde de dolari.
Pentru populație însă, efectele promisei redresări economice sunt greu de observat.
În statul Aragua, din centrul țării, locuitorii se confruntă zilnic cu întreruperi ale alimentării cu energie care durează patru sau cinci ore. Graciela González, o profesoară pensionară, spune că fluctuațiile de tensiune i-au distrus mai multe aparate electrocasnice, inclusiv televizorul și instalația de aer condiționat.
În statul vecin Carabobo, unde se află una dintre principalele centrale ale țării, protestele au avut loc aproape zilnic în această săptămână. Poliția a fost mobilizată pentru a încercui și dispersa unele dintre manifestații.
Situația s-a deteriorat inclusiv în Caracas, oraș pe care autoritățile l-au protejat ani la rând de cele mai grave efecte ale crizei energetice.
Primarul capitalei, Carmen Meléndez, a anunțat vineri reducerea programului de lucru la jumătate de zi din cauza lipsei de electricitate. În cartierul Catia, una dintre zonele sărace ale orașului, alimentarea cu energie a fost întreruptă timp de aproximativ 15 ore joi.
Criza este cu atât mai paradoxală cu cât Venezuela deține cele mai mari rezerve dovedite de petrol din lume și dispune de un potențial hidroenergetic uriaș. Aproximativ 90% din electricitatea țării poate fi produsă în hidrocentrale.
Rețeaua electrică s-a degradat însă puternic în ultimii peste 25 de ani, perioadă începută odată cu venirea la putere a lui Hugo Chávez, în 1999, și continuată sub Nicolás Maduro.
Criza a atins unul dintre cele mai grave momente în 2019, când Caracas a rămas zile întregi fără electricitate, în contextul colapsului economic care a determinat milioane de venezueleni să plece din țară.
Ulterior, autoritățile au acordat prioritate alimentării capitalei, inclusiv în detrimentul altor regiuni. În ultimele săptămâni, însă, această strategie nu mai pare suficientă.
Președintele interimar susține că actuala criză nu este provocată doar de lipsa investițiilor.
Rodríguez a afirmat că centrala pe gaze TermoCarabobo a fost grav afectată de cele două cutremure puternice care au lovit centrul Venezuelei în luna iunie. Potrivit acesteia, instalația funcționează în prezent la aproximativ jumătate din capacitatea pe care o avea înaintea seismelor.
Ea a invocat și efectele fenomenului El Niño și le-a cerut venezuelenilor să reducă consumul de electricitate în locuințe și la locul de muncă.
Explicațiile sunt întâmpinate cu scepticism de populație.
Margarita Rodríguez, pensionară din Valencia, spune că locuitorii sunt supuși de ani de zile unor întreruperi de până la șase ore pe zi, cu mult înaintea actualelor probleme invocate de guvern.
Washingtonul încearcă în paralel să se implice în refacerea infrastructurii.
Pe 2 august, John Barrett, principalul diplomat american în Venezuela, a vizitat cel mai important complex hidroenergetic al țării împreună cu o delegație a Departamentului american al Energiei.
Barrett a anunțat că experții americani încearcă să elaboreze un plan pentru modernizarea rețelei naționale de electricitate.
Demersul face parte din strategia în trei etape a Washingtonului pentru Venezuela: stabilizarea economiei, declanșarea unei perioade de redresare și, ulterior, organizarea alegerilor.
Calendarul provoacă însă nemulțumire în rândul venezuelenilor care cer o tranziție politică mai rapidă.
Guvernul a anunțat deja acorduri cu unele companii energetice americane și pregătește legislația necesară atragerii investitorilor privați.
Sindicaliștii din compania de stat Corpoelec afirmă însă că detaliile contractelor nu sunt publice și că situația de pe teren rămâne neschimbată.
Alexis Rodríguez, membru în conducerea unui sindicat al angajaților Corpoelec, susține că personalul continuă să lucreze în aceleași condiții precare, în timp ce serviciul de electricitate se degradează pe fondul lipsei lucrărilor de mentenanță.
Luisa Palacios, expert în energie la Columbia University și fostă președintă a Citgo Petroleum, consideră că simpla infuzie de capital nu va fi suficientă.
Potrivit acesteia, Venezuela trebuie să refacă centralele existente, să construiască noi capacități de producție și, mai ales, să creeze un cadru de reglementare credibil, cu contracte aplicabile și reguli transparente pentru investitori.
Palacios amintește că, la momentul în care Hugo Chávez a venit la putere, sistemul electric venezuelean era considerat unul dintre cele mai eficiente din America Latină. Exproprierile, corupția, lipsa mentenanței și controlul aproa