Vlahii din Serbia, recunoscuţi ca minoritate naţională de către guvernul de la Belgrad

Consiliul Naţional al Vlahilor, numit şi Consiliul Naţional al Rumânilor, care reprezintă etnicii români din estul Serbiei, a fost înfiinţat în anul 2006, conform prevederilor legale, după modelul celorlalte minorităţi naţionale din Serbia.

Cu toate acestea, vlahilor li s-a refuzat recunoaşterea oficială a statutului de minoritate naţională de către fostul guvern de la Belgrad, condus tot de actualul premier, Voislav Koştuniţa, pe motiv că în documentele de constituire era menţionat că limba română este limba acestei comunităţi, susţin liderii vlahi.

Noul Guvern sârb, influenţat puternic de susţinătorii preşedintelui Boris Tadici, din Partidul Democrat, a decis în schimb recunoaşterea vlahilor ca minoritate naţională şi acceptarea limbii române ca limba lor maternă, precizează BBC. Potrivit sursei citate, această schimbare de politică s-ar datora, în parte, faptului că vlahii au susţinut la ultimele alegeri Partidul Democrat, proeuropean, al preşedintelui Tadici.

Recunoaşterea oficială a minorităţii românilor din estul Serbiei presupune că aceştia vor primi o alocaţie anuală de 70.000 de euro din partea statului sârb, pentru promovarea limbii materne şi a culturii.

Conform legii, studiul limbii române ar putea fi introdus pentru prima oară în istorie în şcolile din sudul Dunării, unde vlahii-români sunt majoritari, adaugă BBC.

În Serbia există, separat, şi minoritatea românilor din provincia Voivodina, la nord de Dunăre. Spre deosebire de vlahi, însă, etnicii români din această zonă s-au bucurat de toate drepturile care decurg din recunoaşterea statutului de minoritate naţională, încă de pe vremea Imperiului Austro-Ungar, subliniază sursa citată.