Ion Cristoiu, interviu cu Marcel Ciolacu: Scandalul legii privind autonomia Ţinutului Secuiesc a fost unul indus / Planul ieşirii din Criza de Sănătate trebuie prezentat de Guvern Parlamentului

  • Marcel Ciolacu: Proiectul de lege cu autonomia Ţinutului Secuiesc e scos la iveală când e nevoie de un Scandal
  • Marcel Ciolacu: Toate restricţiile de după 15 mai vor fi impuse printr-o Ordonanţă de urgenţă
  • Marcel Ciolacu: Cred că în acest moment Guvernul nu are nimic pregătit şi nu ştie ce trebuie făcut. Ei nu sunt hotărîţi ce trebuie făcut. Pentru c-au refuzat să facă această testare în masă
2579 afișări
Imaginea articolului Ion Cristoiu, interviu cu Marcel Ciolacu: Scandalul legii privind autonomia Ţinutului Secuiesc a fost unul indus / Planul ieşirii din Criza de Sănătate trebuie prezentat de Guvern Parlamentului

Ion Cristoiu, interviu cu Marcel Ciolacu: Scandalul legii privind autonomia Ţinutului Secuiesc a fost unul indus / Planul ieşirii din Criza de Sănătate trebuie prezentat de Guvern Parlamentului

Marcel Ciolacu declară într-un interviu acordat CristoiuTv că, în cazul scandalului legii privind Ţinutul Secuiesc, despre care spune că a fost coordonat de preşedintele Iohannis, ţinta ar fi trebuit să fie nu PSD, ci Guvernul.

În opinia sa, Cabinetul Orban nu intră în tempo-ul necesar pentru depăşirea acestei crize, mai ales economice, existând multe bîlbîieli şi decizii întîrziate. Mai mult, liderul PSD acuză Guvernul că, pregătindu-se de alegeri anticipate, a umflat deficitul bugetar pentru a mulţumi clientela politică, făcând foarte multe plăţi către mediul de afaceri, fără controale.

Marcel Ciolacu susţine că  Guvernul este condus de preşedintele României, care, periodic îi cheamă pe unii miniştri la Cotroceni, după care iese şi spune ce a hotărât Executivul.

De asemenea, liderul PSD acuză Guvernul că nu are niciun plan pentru ieşirea din starea de urgenţă după 15 mai, neştiind nimeni în acest moment dacă starea de urgenţă va fi prelungită sau se va declara stare de alertă. Marcel Ciolacu propune ca toate măsurile de relaxare să fie cuprinse într-o ordonanţă de urgenţă aprobată ulterior de Parlament şi transformată în lege.

Prezentăm integral textul publicat pe cristoiublog.ro:

Joi, 29 aprilie 2020, Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, totodată şi preşedinte interimar al PSD, mi-a acordat un interviu în direct, pentru rubrica de pe cristoiublog.ro, cristoiuTv.

Deşi vechi în politică, Marcel Ciolacu nu a fost niciodată pînă acum interlocutorul meu într-un interviu unu la unu, pe care eu îl numesc interviu de personalitate. De regulă liderii politici sînt invitaţi la televiziuni pentru dialoguri limitate la opiniile interlocutorului despre un eveniment ieşit din comun al prezentului sau despre chestiune care arde în focul de paie al unui scandal moldo-valah. De cînd fac şi interviuri în direct la tv, am preferat interviului de personalitate celui de opinii. În toamna lui 2014, cînd pe cerul politicii româneşti s-a ivit steaua numită Klaus Iohannis, l-am rugat pe Rareş Bogdan, cu care făceam la vremea respectivă, pe Realitatea, o emisiune, l-am rugat să-l invite pe Klaus Iohannis la un interviu de personalitate. Rareş Bogdan avea să fie la acest interviu moderatorul, iar eu, secundul, mîna a doua. Am ţinut să facem acest interviu, deoarece interviul de personalitate e pentru mine prilejul de a afla dacă e ceva de capul personalităţii interogate. Klaus Iohannis, pe care voiam să-l cunosc printr-un dialog în direct, a fost strălucit. Cine vede acest interviu acum, după şase ani de solemnitate mută a lui Klaus Iohannis simte nevoia să se frece la ochi. E greu să crezi că atît de firescul Klaus Iohannis din interviul de acum şase ani e artificialul Klaus Iohannis de azi.

Cu Marcel Ciolacu n-am avut pînă acum un interviu de personalitate. A fost mîna a doua la interviul dat de Marcel Ciolacu Monicăi Mihai în cadrul emisiunii Gîndurile lui Cristoiu de pe Mediafax. Interviul n-a vizat personalitatea lui Marcel Ciolacu, ci opiniile politice ale preşedintelui PSD.

 Interviul luat de mine lui Marcel Ciolacu pentru cristoiuTv n-a fost pînă la urmă un interviu de personalitate. Un eveniment major petrecut joi, 20 aprilie 2020, şi anume atacul furibund al lui Klaus Iohannis la adresa PSD şi a preşedintelui interimar al PSD, m-a obligat să consacru o mare parte din dialog afacerii pe care aş numi-o Cum a fost acuzat Marcel Ciolacu c-a vîndut Ardealul ungurilor. Chiar şi în aceste condiţii, interviul mi-a dezvăluit ceva din esenţa personalităţii lui Marcel Ciolacu. Marcel Ciolacu se defineşte printr-un calm zîmbitor. Ai impresia că pe el nu-l scoate nimic din sărite. Că poţi să-l înjuri de mamă şi el să-ţi răspundă dulce că n-ai dreptate. Să te ferească Dumnezeu însă de omul care-ţi surîde călduros cînd îl înjuri! Pleci convins că-i un Înger, pentru ca după o vreme, cînd te vei trezi de la el cu o lovitură de pumnal în spate, să-ţi spui, plin de sînge, că nu e un Înger, că e Dracul. Mai toţi dintre jurnaliştii cunoscuţi de mine care au văzut interviul mi-au declarat că nu le-a plăcut Marcel Ciolacu. Se aşteptau ca preşedintele interimar al PSD să-i răspundă lui Klaus Iohannis printr-un atac violent la persoană. Vorbele zise cu acest prilej ar fi fost reluate de toate televiziunile de ştiri sub titlul Marcel Ciolacu sare la gîtul lui Klaus Iohannis. Ar fi fost – vorba preferată a realizatorilor Tv – sînge pe pereţi. Aşa au fost obişnuiţi telespectatorii din prestaţiile de pînă acum ale lui Traian Băsescu, Victor Ponta, Liviu Dragnea, Corneliu Vadim Tudor. Prestaţii care aduc televiziunilor ratingul tipic scandalului. Marcel Ciolacu i-a răspuns lui Klaus Iohannis calm, zîmbitor. Dacă aş fi în locul lui Klaus Iohannis, asta m-ar fi neliniştit. Şi m-aş fi gîndit, cum am făcut eu ascultînd explicaţiile lui Marcel Ciolacu despre cum a neglijat el Proiectul de lege, dacă nu cumva a lăsat dinadins să curgă procedurile de adoptare tacită. În definitiv, ce altceva putea fi mai rău pentru Klaus Iohannis decît să scoată din sărite UDMR (de Uniune depinde soarta Guvernului Meu în cazul unei Moţiuni de cenzură) printr-o ieşire de tip Vadim Tudor. Şi nu numai UDMR, dar şi electoratul USR printr-un derapaj naţionalist de curtea din dos a politicii europene.

Aşa că nu vă lăsaţi înşelaţi de zîmbetul lui Marcel Ciolacu! Să fiţi mult mai liniştiţi cînd vă înjură decît cînd vă zîmbeşte!

 

Proiectul de lege cu autonomia Ţinutului Secuiesc e scos la iveală cînd e nevoie de un Scandal

Ion Cristoiu: Bună ziua stimaţi telespectatori, bună ziua domnule Marcel Ciolacu să ne cerem scuze telespectatorilor care aşteptau să începem la ora cinci şi n-am început deoarece am aflat că dumneavoastră v-a căzut internetul. Unde sînteţi? Că doar nu sînteţi în Bangladesh! Cum de v-a căzut internetul?

Marcel Ciolacu: Acasă la Bucureşti. Am încercat să mă conectez şi acum m-am conectat pe telefon, deci am făcut orice e posibil ca să putem ţine acest interviu.

Ion Cristoiu: Ar fi momentul să vă schimbaţi firma de internet.

Marcel Ciolacu: Categoric. O să vorbesc. Cu toate că am internet de la STS, dar presupun că e o simplă problemă.

Ion Cristoiu: Domnule Marcel Ciolacu, hai să luăm evenimentul numărul unu al zilei, declaraţia lui Klaus Iohannis împotriva PSD-ului. Aţi ţinut făcut o declaraţie de presă, nu rea, la ora patru. Senatul a votat respingerea acelui proiect de lege care a trecut de Camera Deputaţilor prin procedura numită admitere tacită. Lămuriţi-mă şi pe mine cum de s-a ajuns la acest scandal?

Marcel Ciolacu: Este un scandal indus, maestre, de aceea şi pentru mine a fost surprinzător. Mi-e greu să cred că preşedintele României nu are toate informaţiile necesare sau că se lasă păcălit de vreun consilier. Din 2004 acest proiect de lege se tot depune în Parlamentul României. Acum este depus pentru a cincea oară.

Ion Cristoiu: Interesant, eu nu ştiam asta.

Marcel Ciolacu: Acum e depus pentru a cincea oară. Este acelaşi. Este identic, nemodificat nici o virgulă din el. El periodic se depune. Şi întotdeauna este scos cînd este o criză. El a fost şi pe timpul lui Adrian Năstase, şi a lui Bogdan Olteanu, şi a lui Valeriu Zgonea. Tot timpul este scos cînd e nevoie de un scandal. În decembrie am trimis, normal, cum este uzanţa, prin secretariatul general al Camerei, documentele Guvernului, să ni se dea punctul de vedere al Guvernului. Guvernul ne-a spus că ne roagă, nu numai pentru acest proiect, să nu mai introducem proiecte pe ordinea de zi – am adresele respective, adică nu vorbesc fără documente la ce spun – pînă nu vin şi el cu punctul lui de vedere. Şi de aici proiectul a intrat în Biroul Permanent, s-a trimis la comisii, la Comisia de administraţie, unde după trei săptămîni ni s-a dat un raport de respingere, votat în unanimitate. Punctul de vedere al Guvernului a venit după data de 25 martie cînd proiectul a trecut tacit de Camera Deputaţilor. În acel moment, procedural, el este înaintat Senatului. Acest lucru gîndiţi-vă că s-a întîmplat acum o lună şi jumătate. Deci nu este un proiect acum descoperit de preşedintele României, cum că „Domnule, deodată a trecut de Camera Deputaţilor tacit”. Tacit a trecut de Camera Deputaţilor acum o lună şi jumătate.

Ion Cristoiu: M-am interesat să văd cum a apărut ştirea. Un eveniment petrecut acum o lună şi să iasă un scandal astăzi înseamnă că a pornit de la o ştire. Informaţia că în Camera Deputaţilor a trecut prin procedură tacită – o să discutăm – această lege, dar nu numai informaţia, e foarte important, ci şi prezentarea legii a apărut doar azi noapte, la 21.30. Sigur că e un mare mister. Cine, Dumnezeu, din presă s-a uitat zi noapte pe pe site-ul Camerei Deputaţilor şi a descoperit că proiectul legii a trecut tacit de Camera Deputaţilor pe 25 martie 2020 şi a fost trimis la Senat pe 23 aprilie 2020? E un mare mister pentru mine.

Marcel Ciolacu: Maestre, vreau să vă spun că atît eu, cît aproape toţi colegi din Parlament, am primit în jurul orei 22.00 această informaţie pe telefoanele mobile, pe WhatsApp.

Ion Cristoiu: M-aţi lăsat cu gura căscată. Cum adică? Brusc? Vă rog.

Marcel Ciolacu: Pe toate grupurile de parlamentari, la prieteni. Ei a fost un lucru concentrat, pregătitor pentru această declaraţie de astăzi a preşedintelui. Premeditat. Pot s-o spun fără nici o reţinere.

Ion Cristoiu: Este o informaţie extraordinară. Repet, e o ştire. Informaţi a apărut pe site-uri a apărut la 21.30 şi apoi la ora 22.00, spuneţi dumneavoastră, parlamentarilor li s-a dat acest mesaj : „Nenorocire! A trecut această lege care dă dreptul la autonomie Ţinutului Secuiesc”, da?

Marcel Ciolacu: Normal că eu de aseară am vorbit cu domnul Robert Cazanciuc: „Robert, se întîmplă ceva. E ceva necurat. E lucru de uzanţă. De la Senat nouă ne-au venit multe legi tacite. 120 de legi. De la Cameră pleacă mult mai puţine, e adevărat. I-am zis lui Cazanciuc: ”Mîine trebuie făcut un plen ca să închidem acest subiect care este fals şi nimeni nu l-a băgat niciodată în seamă”. Nimeni necrezînd vreodată că un astfel de proiect de lege va trece prin Parlamentul României. Şi de aici PSD-ul a vîndut Ardealul la 21.30 după o lună şi jumătate după ce a trecut tacit.

 

Politic eu îmi asum scăparea că trebuia să organizez un vot telefonic pentru această lege de respingere, să nu treacă tacit

 

Ion Cristoiu: Ce a urmărit operaţiunea?

Marcel Ciolacu: Acum eu cu permisiunea dumneavoastră aş da o justificare şi din funcţia de preşedinte al Camerei. Noi am avut un singur vot fizic în Parlament în această perioadă, pînă să treacă procedural de Camera Deputaţilor, cel cu investirea Guvernului. După acest vot am mai avut un alt vot al plenului reunit, cel cu primul Decret de stare de urgenţă. Pe urmă două săptămîni noi nu am mai avut nici un sistem de vot în Parlament. Am făcut cu STS-ul sistemul de vot după două săptămîni, cînd Parlamentul a început să funcţioneze normal şi să aibă sistem de vot de la distanţă. Şi aici s-a pierdut o săptămînă pînă a trecut tacit legea. Posibil să fie şi o scăpare de-a mea. Puteam să fac pentru ea. Pentru o lege de respingere nu se face o procedură telefonică de opt ore numai să arăţi că domne’, nu a fost o lege, cum să zic, să fi avut vreodată şansă să treacă prin Parlament. Politic eu îmi asum scăparea că trebuia să organizez un vot telefonic pentru această lege de respingere, să nu treacă tacit. Dar cred că cel mai bine a procedat preşedintele Senatului în acest moment. La o zi s-a făcut vot în plenul Senatului şi s-a închis subiectul.

Ion Cristoiu: Aş vrea, deşi pentru dumneavoastră sînt lucruri cunoscute, să lămurim o dată pentru totdeauna din punct de vedere procedural ce înseamnă această procedură a trecerii tacite, ivite prin Constituţia din 2003

Marcel Ciolacu: O lege, după ce e depusă pleacă de la Biroul Permanent către Comisiile avizatoare sau raportoare şi trebuie să stea 45 de zile. Dacă cumva se intră în aceste 45 de zile şi nu se primeşte Raportul de la Comisie, preşedintele Comisiei raportoare poate să facă o solicitare să prelungim pînă la 60 de zile. Nu a fost cazul acum. Noi ne-am încadrat în cele 45 de zile. În schimb, noi am pus-o şi pe ordinea de zi a Plenului. Noi nu am mai reuşit să facem plen. După ce-a venit domnul senator Chiţac de la PNL cu boala, Parlamentul a intrat în carantină şi nimeni nu s-a pregătit cu un vot electronic. În această perioadă de 2 săptămîni cît noi am pus cu STS-ul la punct votul electronic, în acel moment a trecut tacit. Au trecut tacit cele 45 de zile.

Ion Cristoiu: Această procedură de adoptare tacită, repet, trecută prin Constituţia revizuită din 2003, a scos la iveală multe legi dintr-astea. Oamenii pot să depună o lege să ne taie la toţi urechile. Legea se trimite la comisii. Ea e uitată şi după 45 de zile, dacă dumneavoastră nu sînteţi atent legea e votată. Asta este. Ce să facem?

Marcel Ciolacu: Legea trece tacit de una sau cealaltă Cameră cînd nu este Cameră decizională. În această speţă camera decizională fiind Senatul, nu Camera Deputaţilor. Nu poţi să te trezeşti că a trecut tacit o lege şi a plecat la promulgare. E o minciună. A trecut tacit de Camera Deputaţilor. În schimb, tacit de la Senat, care e Cameră decizională, nu poate să treacă niciodată.

Ion Cristoiu: E foarte importantă precizarea aceasta, pentru că, am înţeles şi telespectatorii la fel, asemenea legi sînt cu sutele. Dumneavoastră spuneţi că nu e aşa mare nelinişte, deoarece oricum în cealaltă Cameră se discută. Nu există adoptate a unei legi prin procedură tacită. E fals cînd se spune că s-a adoptat legea.

Marcel Ciolacu: Corect. Niciodată această lege, trecută tacit de Camera Deputaţilor, dar nevotată de Senat, nu ar fi ajuns la preşedintele României la promulgare. Iar preşedintele cunoaşte aceste lucru. Aici n-am înţeles. Preşedintele a ieşit la ora 12.15 minute ştiind foarte bine că la ora 2 se dă votul de respingere în Senat.

Ion Cristoiu: Cînd s-a decis să se ţină plenul Senatului?

Marcel Ciolacu: Aseară.

Ion Cristoiu: După ce-aţi primit semnalele.

Marcel Ciolacu: După ce-am primit cu toţi veştile şi era clar că se pregăteşte un atac politic împotriva Partidului Social Democrat. Nu credeam că va fi coordonat de către preşedinte. Dar asta e, ţinînd cont de importanţa preşedintelui României într-o stare de urgenţă şi cu o pandemie totuşi serioasă.

Ion Cristoiu: Aseară cînd aţi aflat de această lege nu v-aţi gîndit că e o bombă. De ce nu aţi rezolvat-o?

Marcel Ciolacu: Domnul Cristoiu, nu este prima oară cînd este împinsă această lege. Adică este o lege neserioasă. Ea este depusă ca să fie depusă. Nu face parte dintre legile foarte serioase din Parlament care să atragă atenţia. Astfel de legi depuse cred că mai există. O să fac acum cu preşedinţii de Comisii o periere, să nu ne mai trezim cu astfel de minuni. Astfel de lege nimeni vreodată nu credea că va trece prin Parlament. Ele pot fi doar folosite, cum s-au folosit astăzi, politic.

Ion Cristoiu: Am văzut reacţia colegilor dumneavoastră care vă acuză de neglijenţă, de exemplu, doamna Viorica Dăncilă fost premier – cum vă explicaţi? Adică vă cere demisia chiar un coleg de partid?

Marcel Ciolacu: Este posibil. Partidul este viu, mai ales Partidul Social Democrat. În schimb, n-aş vrea... că nu este singura colegă, am mai văzut 2-3 colegi.

Ion Cristoiu: Era cea mai importantă. Cum comentaţi asta?

Marcel Ciolacu: Dînsa a fost vîrful de lance. Culmea e că dînsa a ieşit cu atacul imediat la 10 minute, aseară, după ce această ştire a apărut.

Ion Cristoiu: Staţi, staţi, nu ştiam. Nu acum? Aseară?

Marcel Ciolacu: Nu. De aseară a ieşit doamna Dăncilă printr-o postare pe Facebook sponsorizată. Adică a plătit bani ca ea să fie văzută pe Facebook de cît mai multă lume. Asta este. E un partid viu.

Ion Cristoiu: Iertaţi-mă e un partid viu dar nu putea să vă sune, că doar vă ştie? Vă ştie numărul de telefon?

Marcel Ciolacu: Presupun că da, nu e prima oară cînd comunicăm.

 

O fi fost o încercare de puci în PSD

 

Ion Cristoiu: Şi eu v-aş suna, d-apoi Viorica Dăncilă, domnul preşedinte. Domnul Ciolacu a apărut o ştire, o nebunie. Ce se întîmplă?

Marcel Ciolacu: O fi fost o încercare de puci. Acum eu nu pot să o comentez prea mult, că mie mi-au scăpat puţine puciuri în interiorul partidului, pe doamna Dăncilă.

Ion Cristoiu: Faptul că a apărut aseară, că toată lumea a primit ştirea, şi că preşedintele azi, în mod absolut bizar, trebuie să recunosc, a avut acea scenetă, poate fi vreo legătură cu situaţia din PSD?

Marcel Ciolacu: Categoric că toţi oamenii politici şi liderii de partide, cu toţii ne facem studii lunare. Partidul Social Democrat nu are o poziţie rea în acest moment în opinia publică din aceste luni. Este clar o ieşire politică şi ceva a deranjat preşedintele. Părerea mea că ţinta nu trebuia să fie PSD-ul sau Ciolacu, de departe. Ţinta totuşi a preşedintelui ar fi trebuit să fie guvernul. Guvernul nu intră în tempo-ul necesar pentru depăşirea acestei crize, nu neapărat de sănătate, cît mai ales economice. Sînt foarte multe bîlbîieli. Deciziile guvernului sînt întîrziate. Parlamentul vine cu legi mult mai repede decît corectează Guvernul ordonanţele de urgenţă, şi intră la vot. La apelul nostru au răspuns toate forţele politice, mai puţin Partidul Naţional Liberal, şi n-am apucat să avem un proiect legislativ comun, al tuturor forţelor politice, cum eu consider, în continuare, că este necesar pentru România şi pentru această perioadă. Un fel de time-out, o perioadă de o lună-două pînă dăm o viziune românilor economică clară. Nu s-a respectat.

Ion Cristoiu: Ştim amîndoi că pe Klaus Iohannis nu-l caracterizează asemenea naţionalisme. Hai să fim sinceri nu-l văd. Nu e nici măcar Traian Băsescu. Nu e Vadim Tudor. Astăzi a avut o ieşire pe care nu pot s-o pun pe seama cîştigării unui capital electoral, electoratul lui. Nici electoratul PSD nu-l crede naţionalist, daţi-mi o mînă de ajutor, nu cred că a vizat ca el să cîştige capital electoral prin scena de astăzi. Ce a vizat? Un puci în PSD? A vizat ceva la care dumneavoastră trebuie să vă gîndiţi.

Marcel Ciolacu: Este posibil. Vedeţi dimensiunea atacului a depăşit graniţele României.

Ion Cristoiu: Aşa este.

Marcel Ciolacu: Dacă era un atac la liderul Opoziţiei, la cel mai important partid din Parlament, poate s-ar fi explicat. Dar acum noi avem de-a face cu un atac şi la o ţară vecină, şi la un prim-ministru. N-am văzut o reacţie cînd ambasadorul nostru a fost atacat de ministru de Externe al Ungariei, nedrept şi nejustificat. Eu n-am văzut o reacţie din partea preşedintelui. Eu atunci consider că ar fi fost normal. Este un lucru care mie îmi scapă. Îmi cer scuze, nu-l cunosc pe Victor Orban. N-am avut nici o relaţie vreodată, nici prin intermediari şi nici... N-am avut această plăcere de a-l cunoaşte pe domnul Orban. Comunic cu domnul preşedinte Kelemen Hunor ca şi coleg de parlament, ca şi preşedinte de partid. Este normal să avem această comunicare, mai ales că este şi în fişa postului ca preşedinte al Camerei Deputaţilor să comunic cu toţi liderii reprezentaţi în parlament. E greu de explicat. Presupun că Partidul Naţional Liberal nu stă foarte bine acum în percepţia publică, mai ales în zona economică. Lucru evident pentru că nu s-a luat nici o măsură coerentă. Şi atunci am intrat din nou în logica electorală, păguboasă în această perioadă de pandemie.

Ion Cristoiu: Miercuri seara, preşedintele a ţinut o conferinţă de presă. Vreau să profit de prezenţa dumneavoastră ca să vă pun două întrebări în legătură cu ce-a spus domnul preşedinte. Cineva, un jurnalist mai deştept decît jurnaliştii de obicei, l-a întrebat pe domnul preşedintele următoarea chestiune, a zis aşa: Emil Constantinescu cînd a fost momentul ăla de criză cu minerii s-a consultat cu Opoziţia. Şi l-a întrebat pe preşedinte dacă domnia sa s-a consultat cu liderii Opoziţiei în acest moment de criză. Domnul preşedinte a răspuns în genul, vă amintiţi, că dînsul este într-o permanentă legătură cu liderii Opoziţiei. Întrebare: V-a chemat vreodată măcar la o consultare informală în legătură cu criza din martie pînă acum?

Marcel Ciolacu: Nu. Am avut o singură discuţie cu preşedintele României. Restul le-am avut instituţionale, telefonice, cu privire la votul şi procedura de vot a Decretelor privind starea de urgenţă. Înainte de investirea guvernului Orban, cînd cu adevărat noi am considerat că este o situaţie gravă, că România trebuie să aibă un guvern cu drepturi depline, am preferat să votăm cu acest guvern incompetent din punctul meu de vedere, dar să depăşim această criză, crezînd că preşedintele o să strîngă toate forţele politice la aceeaşi masă şi vom găsi soluţii împreună. Şi pe urmă, cînd trece pandemia, vom putea merge, vom putea organiza alegeri şi oamenii vor putea merge la vot.

Ion Cristoiu: Domnule Marcel Ciolacu – şi aici e un amănunt aşa, din viaţa politică – cum vă sună preşedintele la telefon? Pe mobil sau aveţi alt telefon?

Marcel Ciolacu: Nu, pe telefonia specială.

Ion Cristoiu: Pe specială. Pe aia se înregistrează automat, nu-i aşa?

Marcel Ciolacu: Nu ştiu, n-am idee.

Ion Cristoiu: Consideraţi telefonul respectiv oficial, adică posibil de făcut public, sau e neoficial din start? E foarte important.

Marcel Ciolacu: E un lucru de bună creştere. Dacă eu vă sun pe dumneavoastră cred că eu sînt cel care spun sau nu, dacă v-am sunat. Plus că telefoanele, şi aceste telefoane mai ales pe telefonia specială sînt nişte telefoane oficiale, instituţionale, nimic mai mult.

Ion Cristoiu:Tot ieri domnul preşedinte, în trena lui Ludovic Orban, v-a acuzat că în februarie cînd s-au dus ei la stocuri nu mai erau pentru că dumneavoastră PSD-ul i-aţi lăsat fără stocuri. Cum comentaţi?

 

 

Guvernul a umflat artificial deficitul de dragul anticipatelor

 

 

Marcel Ciolacu: Păi în februarie era Guvernul Orban 1. Cel puţin era de trei luni la guvernare. Cu toţi ştim că OMS-ul a spus în ianuarie, foarte clar, că va urma o pandemie. În februarie preşedintele României a zis că avem de-a face cu o simplă răceală.

Ion Cristoiu: Da, aşa e, pe 26 februarie, pe facebook.

Marcel Ciolacu: Da, eu am considerat că preşedintele nu vrea să panicheze România. N-am considerat că domnia sa chiar credea acest lucru. În schimb, l-am văzut în martie pe actualul prim-ministru şi şeful PNL-ului, pe domnul Orban, Ludovic, de data aceasta, când ne spunea că nu e nici o criză şi că să ne pregătim de alegerile anticipate. Ştiţi în politică un singur lucru este sută la sută real: cifrele. Cînd a plecat Partidul Social de la guvernare deficitul României era de 2,8. Aveam un grad de îndatorare de 34,7% şi aveam un buffer lăsat la ministerul de Finanţe de 5,4 miliarde de euro. Ce s-a întîmplat, eu nu înţeleg şi nimeni nu vrea să ne răspundă. Ce s-a întîmplat în lunile ianuarie, februarie şi martie, care nu au fost lovite de pandemie. Nu a stat lumea, nu s-a oprit economia. Noi în trei luni de zile am ajuns la un deficit de 1,7%. Noi am făcut plăţi, de exemplu, la restituirea proprietăţii, plăţi în martie, plăţi care trebuiau, conform legii, făcute în august. Noi am plătit sute de milioane de euro de data aceasta în decembrie unor persoane fizice, care aşteptau de la statul român de ani buni, întregi. Aşteptau după Victor Ponta, Cioloş, Tudose, Grindeanu. Nimeni nu a făcut aceste plăţi. La şapte zile după ce-a fost instalat guvernul s-au făcut plăţi la anumite persoane fizice de sute de milioane. Cîştigate prin instanţă, necîştigate. Ce cheltuieli? Noi ne-am împrumutat aproape 40 de miliarde de lei în această perioadă, ianuarie, februarie, martie. Ce s-a întîmplat cu aceşti bani? Unde s-au dus? Am restituit, am întors TVA-uri fără control la firme unde a fost nebunia. Fiindcă toate aceste lucruri acum duc la un rating negativ de ţară. Noi am umflat artificial acest deficit, ne-am dus la 4,6. Acum nu ştiu la cît o să se ducă. La 9%. Şi nota de plată... Au avut o logică. S-au pregătit de alegeri anticipate. Au făcut foarte multe plăţi către mediul de afaceri, fără controale. Au mulţumit multă clientelă politică. Venind pandemia acest proiect electoral a trebuit întrerupt. Şi a venit nota de plată. Cînd au venit cei care ne monitorizează asupra ratingului de ţară au depistat că avem un deficit mult prea mare, am încărcat mult prea multe cheltuieli în prima decadă a anului. Şi atunci ne-au încadrat la negativ la ratingul de ţară. Domnul Cristoiu, şi vreau să se înţeleagă, noi acum ne împrumutăm foarte mult de pe piaţa internă, de la băncile comerciale româneşti. Ştim că titluri de la persoane fizice nu se mai cumpără de către ministerul de Finanţe. Cumpărăm numai prin băncile comerciale. Aceste titluri cînd ajung la maturitate le răscumpără Banca Naţională. În octombrie anul trecut, sau în septembrie, existau foarte mulţi bani pe piaţa internaţională. Între timp toate statele s-au împrumutat, de la BEI, de la BERD, de la Banca Mondială, de la FMI. Între timp e o ofertă foarte mare. Cu aceste instituţii financiare nu te duci pur şi simplu domne’ stai că scot la vînzare nişte titluri de stat. Sînt nişte proceduri. Procedurile se fac în urma unui control, şi-ţi dă un rating negativ. Noi ne vom împrumuta din cauza unui proiect politic pe termen scurt al Partidului Naţional Liberal de a face alegeri anticipate şi de a face multe plăţi. Acum ne vine nota de plată iar economic este foarte, foarte greu. Lumea trebuie să înţeleagă lucru ăsta.

Ion Cristoiu: Să recapitulăm: dumneavoastră susţineţi că acest deficit şi căderea ratingului nu sunt din cauza pandemiei, ci pentru faptul că ei, avînd proiectul de anticipate, au început să dea bani la cei cu retrocedările care, dumneavoastră spuneţi, aşteptau de ani întregi şi, deodată, brusc, le-au zis „Veniţi şi vă dăm banii”.

Marcel Ciolacu: Cum am ajuns de la 2,8 la 4,6 în două luni? Aceste explicaţii trebuie date. Noi tot timpul întrebăm. De aceea am şi depus prima oară moţiune ministrului Finanţelor, moţiunea simplă. „Vino, explică-ne ce ai făcut cu banii, de ce te împrumuţi, unde se duc banii, unde intră, în ce plăţi? E adevărat, parte din ei se întorc în economie, poate. Dar explică-ne ce se întîmplă. Că nu se vede nici o investiţie majoră”. Nu, a fost un plan foarte bine pregătit pentru alegeri anticipate. Venind pandemia acest plan a căzut dar au rămas cu...

Ion Cristoiu: Plăţile.

Marcel Ciolacu: Aceste cheltuieli imense şi nu pot să le echilibreze.

Ion Cristoiu: Şi pandemia bănuiesc că sigur va adînci acum acest deficit.

Marcel Ciolacu: Domnule, nu mai sînt încasările. Le aşteptau.

 

Ion Cristoiu: Dumneavoastră în finalul Declaraţiei de azi aţi spus aşa: „Solicit servicilor de informaţii să iasă public şi să spună dacă i-au trimis preşedintelui Iohannis vreo informare referitoare la acuzaţiile aduse la adresa mea şi a PSD”. Domnul Ciolacu, chiar luaţi în serios această solicitare? Sau e numai aşa electoral, politic.

Marcel Ciolacu: Domnule Cristoiu, eu n-am fost acuzat de către un deputat de prin parlament sau de către un senator, sau chiar de un lider politic. Eu am fost acuzat de persoana care reprezintă cea mai înaltă funcţie într-un stat. Presupun că preşedintele unei ţări cînd acuză chiar liderul Opoziţiei de ceva înseamnă că există nişte informaţii. Repet eu nu-l cunosc pe domnul Victor Orban şi nu am avut nici o legătură cu el.

Ion Cristoiu: Domnul Ciolacu, sînt prea bătrîn ca să cred că dumneavoastră v-aţi înţeles cu Victor Orban: „ia Ardealul şi fugi cu el”. Sîntem oameni serioşi. De aia nici n-am pus atîta preţ pe caracterul acuzaţilor, şi m-am tot întrebat, şi am vrut să mă lămuresc: ce, Dumnezeu, a vrut preşedintele?

Marcel Ciolacu: „Vezi că săptămîna viitoare am o şmecherie şi-ţi dau Ardealul”.

Ion Cristoiu: Mă rog, am înţeles. Asta cu serviciile vă aşteptaţi să vă răspundă?

Marcel Ciolacu: Instituţional ar trebui să primesc un răspuns.

Ion Cristoiu: Pînă acum nu v-a dat nimeni nici un semn de la Servicii?

Marcel Ciolacu: Nu.

Ion Cristoiu: Eu un specific al politicianului român, mai ales cînd fac astfel de declaraţii, le şi uită. Dumneavoastră o să uitaţi?

Marcel Ciolacu: Nu, n-o să uit. Am făcut atîtea... Hai să ne amintim că domnul Orban a dat într-o noapte 25 de ordonanţe. Cu toţi avem informaţii că a fost un bîlci, că a durat pînă la 5 dimineaţa acea şedinţă de guvern. C-a fost un bîlci şi cu acele ordonanţe fără avize cerute, de parcă era sfîrşitul pămîntului şi trebuiau date acestea. Am făcut o solicitare domnului prim ministru, în calitatea mea de preşedinte la Camerei Deputaţilor, să mi se trimită acele stenograme. E adevărat există o lege care spune că nu am dreptul de a le face publice, dar am dreptul, ca şi preşedinte al Camerei, să am acces la aceste informaţii. Sînt aproape două luni de zile, dacă nu mai mult, şi nimeni nu mi-a răspuns. Este o conjunctură care mie începe să-mi arate... Eu am trăit înainte de 1989, genul „statul sînt eu”, „numai eu, guvernul meu avem dreptate”. Cum poţi să spui domne’, au fost legi populiste în Parlament aprobate? Reamintesc preşedintelui României că legile promovate în Parlament şi atacate la CCR de către Partidul Naţional Liberal au fost votate de către toate forţele politice, mai puţin PNL-ul. Niciodată nu a existat un om sau un singur partid care le cunoaşte pe toate sau le ştie pe toate, indiferent de cîte informaţii ai, indiferent de capacităţile de a înţelege anumite lucruri. Înainte de ’89 aşa era.

 

E chiar evident faptul că guvernul este condus de preşedintele României

 

Ion Cristoiu: Domnule preşedinte, înainte de Coronavirus, că eu aşa împart lumea, înainte şi după, înainte de 89 şi după, înainte de Christos şi după, înainte de Coronavirus Partidul Social Democrat era totuşi izolat în Parlament. PSD acum a ieşit din izolare şi deja e aliat şi cu alte forţe împotriva PNL? Sau e numai o chestiune temporară, ţinînd de criză?

Marcel Ciolacu: Depinde. Vedeţi pînă acum alianţele se făceau într-o logică: „Hai să luăm guvernul şi vedem pe urmă ce facem cu alianţa”. Alianţele nu plecau avînd fundament vreun proiect politic. În acest moment venind cu legi, ele sînt totuşi nişte instrumente şi nişte justificări politice, economice. Grupul Partidului Social-Democrat nu este majoritar în Parlament. Cu celelalte forţe politice ne înţelegem pe anumite proiecte politice. Partidul Social Democrat nu are voturile, n-are peste 50%.

Eu trimit anumite proiecte atît domnului Victor Ponta, cît şi domnului Tăriceanu, cît şi domnului Barna, şi ne sfătuim pe anumite proiecte economice în primul rînd, nu politice. Şi noi creăm... cîteodată am avut şi cîte o videoconferinţă în care am stat de vorbă. Şi domnului Tomac i-am trimis, şi dînsul mi-a trimis mie. Dar asta înseamnă normalitate. Eu această normalitate o aşteptam şi de la preşedintele României. Să ne cheme pe toţi să avem o discuţie. E chiar evident faptul că guvernul este condus de preşedintele României. La trei zile parte din guvern este chemată la Cotroceni. Preşedintele iese şi comunică ce-a hotărît guvernul. Lucrurile sînt evidente. Mă aşteptam să ne cheme, chiar dacă nu a vrut un guvern de uniune naţională, şi să avem nişte discuţii serioase cel puţin pe pandemie şi ce urmează după trecerea acestei crize, care nimeni nu ştie cît va dura. Aţi văzut şi dumneavoastră că de la „o simplă răceală” am ajuns chiar şi ministrul Sănătăţii să ne spună „va trebui să ne obişnuim cu această boală, să trăim cu ea”.

Ion Cristoiu: Printre cele patru întrebări simple care le puneţi în acest statement, declaraţie de presă, spuneţi „De ce guvernul nu are un program complet şi coerent de relansare economică?”. Haideţi să discutăm că este lucru cel mai important. În toate ţările occidentale premierii deja au pregătit programul pe etape şi, inclusiv în Bulgaria, l-au prezentat în Parlament. Dumneavoastră aşteptaţi sau e democratic, constituţional ca premierul să vină cu programul ăsta la aprobare în Parlament?

Marcel Ciolacu: Este normal. Cînd investeşti un guvern el vine cu un program de guvernare.

Ion Cristoiu: Da.

Marcel Ciolacu: Este logic, cum spuneţi şi dumneavoastră, înainte de pandemie şi după pandemie, lucrurile sînt într-o dinamică mai ales economică extraordinară. Cum poate să mai vină domnul Orban şi să spună „programul meu de guvernare cu care m-aţi investit este cel de astăzi”? Şi atunci oamenii care respectă democraţia înţeleg că, indiferent cît îţi place sau nu de cineva din Parlament, sau de anumite forţe politice din Parlament, Parlamentul este baza democraţiei. Atunci vii şi prezinţi periodic în Parlament aceste măsuri.

Ion Cristoiu: În Parlamentul de la Paris a venit premierul şi a prezentat planul de ieşire din criză, nu mă refer la relansare, planul de ieşire din criză în etape. Planul acesta e gata la Guvern, planul pe etape, nu propunerile, că toţi şi-au dat cu părerea? Există planul ăsta?

Marcel Ciolacu: Nu ne mai gîndim să... vom face, vom analiza, vom vedea. Sînt Ordonanţe de Urgenţă care ne vin la publicat, deoarece Monitorul Oficial e în subordinea Camerei Deputaţilor, după 7-8 zile de cînd au trecut prin guvern. La următoarea şedinţă de guvern, chiar dacă Ordonanţa n-a fost publicată, a fost modificată şi iarăşi vin. Totul este făcut pe genunchi. Totul este făcut în grabă, cum am avut cu site-urile care au fost atacate de hackeri, nişte explicaţii care cred că nici un copil nu le mai crede în ziua de astăzi, mai ales cu asemenea miză.

Ion Cristoiu: Dar eu vă spun încă o dată, repet pentru telespectatori, dumneavoastră vă daţi seama, în Spania, în Franţa, Boris Borisov premier, în primul rînd au terminat un plan, adică l-au bătut în cuie, nu propuneri. E planul de ieşire din criză. Sînteţi de acord?

Marcel Ciolacu: Corect.

Ion Cristoiu: Prima întrebare: aveţi cunoştinţă că guvernul are gata Planul ieşirii din Criză, gata să-l prezinte Parlamentului ?

Marcel Ciolacu: Nu am primit nici un plan şi nu cred că în acest moment există acest plan. Nu se ştie dacă această stare de urgenţă se va solicita s-o prelungim sau se va declara stare de alertă.

Ion Cristoiu: Iertaţi-mă, acest plan dumneavoastră credeţi că trebuie prezentat spre aprobare Parlamentului, cum s-a făcut în Franţa şi-n Bulgaria? Sau poate să-l facă el?

Marcel Ciolacu: Este normal să fie aşa. Ăsta este respectul între instituţiile fundamentale ale statului. Nu putem funcţiona cum am funcţionat înainte de 1989, în care exista un singur partid unic, un preşedinte, noi le ştim pe toate, faceţi toţi aşa, vă mai anunţăm noi cînd ne mai dăm cu părerea.

Ion Cristoiu: 15 mai, avem o dată care este discutată aşa, parcă ar fi începutul erei noastre, cum spuneau comunişti la primul an al lui Christos, naşterii lui Christos. Adică dumneavoastră ca lider al Opoziţiei trebuie să vă gîndiţi ce pregătesc ei? Adică încetează starea de urgenţă? Pun o altă stare? O prelungesc pe asta? Ca să ştiu ce veţi face dumneavoastră.

Marcel Ciolacu: Eu cred că în acest moment nu au nimic pregătit şi nu ştiu ce trebuie făcut. Ei nu sînt hotărîţi ce trebuie făcut. De ce? Pentru c-au refuzat să facă această testare în masă, chiar cu INS-ul, ca să facem nişte eşantioane. De aceea l-au şi schimbat pe domnul profesor Cercel. Fiindcă şi dînsul cu doamna primar general nu au aceste elemente. Dar nu că nu le ai tu ca şi autoritate. Aceste elemente nu le are nici populaţia ca să aibă curaj de a merge la serviciu sau nu, a te expune sau a nu te expune. Avem măşti suficiente ca să ieşim din casă sau nu avem? Avem mănuşi suficiente sau nu avem?

Ion Cristoiu: Termometre suficiente.

Marcel Ciolacu: Da. Totul este haotic.

Cel mai îmbucurător lucru. Eu mă speriasem după ce ministrul Învăţămîntului a anunţat că „lumea revine la şcoli”. Cum să ţii copiii la şcoală? „Nu, dar vor purta mască şi mănuşi”. Copii sînt copii, ştim cu toţii. Bine că măcar s-au amînat şcolile. Preşedintele a hotărît în sfîrşit acest lucru.

Nu avem încredere de a ieşi. Eu ies zilnic şi merg la serviciu, merg la Camera Deputaţilor. Dar oamenii încă nu au elementele necesare de a prinde curaj. În toată Europa se testează în masă prin eşantioane, este normal. Şi descoperi focar, eventuale viitoare focare. Este clar că nu va exista un vaccin într-o perioadă prea scurtă. Şi ministrul, repet, ne-a anunţat „va trebui să ne obişnuim să trăim cu acest virus”.

Ion Cristoiu: Cînd credeţi că se vor decide ei posibilitatea prelungirii stării de urgenţă.

Marcel Ciolacu: Categoric. Dacă în continuare noi nu testăm şi nu ştim cu ce avem de-a face, nu există altă posibilitate. Oricum şi eu şi dumneavoastră am văzut că este cu totul şi cu totul alt trafic, cel puţin în Bucureşti, de cîteva zile. Sînt ore în Bucureşti care par zile normale de dinainte de pandemie.

Ion Cristoiu: Cred că dumneavoastră sînteţi de acord că în capul românilor s-a terminat starea de urgenţă.

Marcel Ciolacu: Din pierderea răbdării. Acum două zile preşedintele a venit şi a făcut declaraţia aceea cu hotelurile. Domnule, vom deschide hotelurile dar nu şi restaurantele din hotel. Pentru ce deschide hotelurile? Vorbim de turism, vorbim de hotelurile de tranzit? Guvernul este mult prea superficial. Nu vine cu nimic de substanţă, cu un plan concret şi coerent pe care să-l înţelegem cu toţii. Susţinem, dacă e coerent. Poate avem şi noi specialişti buni. Domnule, sînt celelalte forţe politice. 80%, de fapt din Parlament, sînt celelalte forţe politice. 80% din Parlament au şi ei cinci idei bune pentru acest program sau proiect naţional.

 

Toate restricţiile de după 15 mai vor fi impuse printr-o Ordonanţă de urgenţă

 

 

Ion Cristoiu: Presupunînd că pe 15 mai nu se mai prelungeşte starea de urgenţă. Dacă nu se mai prelungeşte starea de urgenţă preşedintele nu mai poate da decrete care să interzică anumite drepturi. Sînteţi de acord?

Marcel Ciolacu: Categoric. E o discuţie şi dacă a avut dreptul.

Ion Cristoiu: Domnul preşedinte a spus că după 15 mai purtarea măştii va fi obligatorie. Pe ce temei legal? Cum mă va obliga pe mine legal, că nu mai e decretul?

Marcel Ciolacu: Respectînd Constituţia.

 

Ion Cristoiu: Cum?

Marcel Ciolacu: Constituţia spune „Orice drept şi orice îngrădire de drepturi se face chiar de către guvern printr-o ordonaţă de urgenţă şi se trimite parlamentului”. Nu-ţi trebuiesc ordine... adică nu poate să-mi spună mie acum cu aceste video-conferinţe, cum facem şi noi la parlament, faceţi şi dumneavoastră, televiziunile, toată lumea, „Domnule trebuie în trei ore, de urgenţă, mi-a zis domnul Arafat că de urgenţă trebuie ca toată lumea să stea izolată în casă timp de 10 ore”. Primul ministru se duce la Palatul Victoria, face o video-conferinţă cu miniştri, a luat hotărîrea, a dat ordonanţa, a trimis-o la publicat iar în cinci zile vine la Parlament. E adevărat, trebuie să justifici Parlamentului, forul superior al unei democraţii de ce ai luat această decizie. „Pentru că specialiştii, domnul Arafat, domnul Cercel, ne-au explicat că trebuie făcut acest lucru” şi nu cred că nimeni votează. Să faci un abuz de putere, de fapt să concentrezi opinia publică doar pe ministru de Interne, domne uitaţi cine ne salvează, ministrul de Interne, cine ne salvează, preşedintele, e un abuz. Nu reuşesc să iasă din această logică electorală.

Ion Cristoiu: Dacă am înţeles eu bine, toate aceste măsuri de etapizare, adică purtarea obligatorie a măştilor în spaţii publice, interdicţia de a merge dintr-o localitate în alta, nu se deschid, se păstrează închise restaurantele. Ele vor fi incluse într-o ordonanţă de urgenţă, ăla va fi temeiul legal.

Marcel Ciolacu: Corect. Noi de asta am investit un guvern.

Ion Cristoiu: Altfel n-are cum.

Marcel Ciolacu: Noi am fost de bună credinţă. Domnule, e clar cînd vine o epidemie, o pandemie cum se anunţa, trebuie să ai un guvern cu drepturi depline care să emită ordonanţe. Să emită ordonanţa pentru că nu stai după procedura parlamentară unde durează două săptămîni să scoţi o lege, să o trimiţi la promulgat, cu avizări, cu comisii, dai ordonanţa, ea intră în vigoare de îndată.

Ion Cristoiu: Şi apoi o faceţi dumneavoastră pulbere.

Marcel Ciolacu: Nu neapărat, fiindcă vii şi o justifici. Eu consider că această izolare, cel puţin prima parte, 30 de zile stare de urgenţă erau necesari. Că noi le-am risipit în loc să testăm în masă şi să vedem amploarea, şi să vedem... pe urmă să ne pregătim paşii pentru a ieşi şi a merge la serviciu şi a debloca economia e cu totul altceva.

Categoric primele 30 de zile se impuneau ca să nu se răspîndească virusul şi nici acum n-am ajuns în vîrful pandemiei în România, este evident. Dar n-am cîştigat. Nu ne-am cîştigat orientarea, clar, ce urmează să facem. De ce să forţezi Constituţia, de ce să încalci Constituţia gratuit, domnul Cristoiu gratuit, numai să arăţi că numai tu eşti în stare.

Ion Cristoiu: După 15 mai toate restricţiile nu mai pot fi impuse prin decret al preşedintelui. Ele pot fi date prin ordonanţă de urgenţă. Îmi pot permite, dumneavoastră, să atrag atenţia guvernului că ar fi bine să vă invite înainte de a adopta ordonanţa pe liderii din Parlament ca să se înţeleagă ca dumneavoastră să nu i-o faceţi pulbere, că e posibil.

Marcel Ciolacu: Nu neapărat. Poate sînt nişte elemente care eu, sau nişte informări la care eu nu am acces, sau conform legii, cum scrie în lege, nu sînt îndreptăţit să le am. Îmi vine ordonanţa şi pe urmă avem timp, că nu intră ordonanţa la timp imediat. Cinci zile pînă ajunge. Pentru asta îţi trebuie bunăvoinţă. Pentru asta trebuie să cobori din ceruri cu picioarele pe pămînt şi să realizezi că nu eşti singur pe pămînt, şi nu numai tu gestionezi tot, tu decizi şi nu trebuie să dai explicaţii nimănui.

Fiecare guvernant, fiecare guvern trebuie să explice şi să dea explicaţii pentru ceea ce face.

 

Data alegerilor trebuie stabilită de Parlament, prin lege

 

 

 

Ion Cristoiu: Două întrebări de final. Una: cum vedeţi ţinerea alegerilor?

Marcel Ciolacu: Părerea mea că în acest moment nimeni nu poate să aibă o viziune, sau să spună clar cînd se vor desfăşura aceste alegeri. Eu am părerea mea sinceră că Parlamentul e forul cel mai important într-o democraţie şi data alegerilor trebuie stabilită în Parlament prin lege. Deschis, transparent, unde discută toate forţele politice. Data alegerilor după o pandemie şi după o amînare a alegerilor nu trebuie făcută de către guvern dintr-un birou cînd îi convine lui, sau cînd le-arată lor cifrele că e cel mai bine. E greu de spus dacă anul acesta pot fi organizate alegeri în România.

Ion Cristoiu: Şi cele locale?

Marcel Ciolacu: Forţarea cu localele în Franţa, de fapt au făcut un singur tur şi a fost un fiasco.

Ion Cristoiu: Colegul dumneavoastră de politică, Rareş Bogdan, a avut un interviu ieri aici şi spunea, vreau să văd dacă şi dumneavoastră confirmaţi, că această criză a dus la întărirea primarilor în exerciţiu.

Marcel Ciolacu: Da. Vă spun şi de ce. Iarăşi un lucru care nu se face nici în viaţa reală, nici în politică. Greul în toată această perioadă au dus-o administraţiile locale. Primarii şi preşedinţii de consilii judeţene. Ei au fost primii, oamenii pînă se uită la televizor la ora... prima oară întrebau primarul lor din comună sau preşedintele consiliului judeţean. Cheltuielile acestor administraţii locale noi le-am centralizat în acest moment sînt peste 500 de milioane. Cheltuielile guvernului în spitalele judeţene sau spitalele din municipii reşedinţă de judeţ sînt de 17 milioane, ca să avem o proporţie. Nu poţi tu prim ministru nici măcar o dată, sau preşedintele României să ieşi să spui: „Îi felicit pe cei din administraţiile locale pentru efortul făcut, pentru maturitate, pentru implicare”. Acum poate sînt subiectiv să laud administraţia de la Buzău. Au 20 de cazuri, dintre care cred că sînt spitalizaţi 3 sau 4. Este clar c-a fost o implicare a administraţilor şi nu numai. Uitaţi-vă şi la Maramureş, şi la Galaţi. Tot suportul logistic şi financiar a fost pus la dispoziţie de către preşedinţii de consilii judeţene şi de primarii de mari municipii. Pe urmă, tu ministru, mergi şi le furi munca sau tu prim ministru mergi şi le furi munca şi spui „domne e în ordine aici”. Nu e corect. Iar lumea sesizează lucrurile acestea. Să nu credeţi, nu e prost, vede şi ştie şi are dreptate aici domnul Rareş Bogdan, nu-i dau dreptate prea des.

Ion Cristoiu: Dreptate în sensul că a crescut capitalul electoral al primarilor în exerciţiu.

Marcel Ciolacu: Această implicare au legitimat şi mai mult pe primarii şi preşedinţii de consilii judeţene.

Ion Cristoiu: Şi acum ultima întrebare, am întrebat-o şi pe doamna Gabriela Firea, cînd ţineţi congresul ăla?

Marcel Ciolacu: Cîndva pentru mine... am văzut, aţi amintit şi dumneavoastră mai devreme anumite persoane care sînt agitate, eu nu am nici o... Am o relaţie corectă cu colegii mei.

Ion Cristoiu: Mă refeream la congres îl ţineţi on line?

Marcel Ciolacu: Da. Nu consider că e urgent. Ce vă pot spune cu certitudine înainte de congres trebuie să fie categoric o conducere legitimă. O conducere legitimă care-şi va asuma alegerilor locale şi alegerile generale. Aşa este normal. Cineva trebuie să-şi asume.

Ion Cristoiu: Eu mă refer la congresul de alegere, domnule preşedinte.

Marcel Ciolacu: Da, da. La Congres.

Ion Cristoiu: Păi nu congresul e cel care-l legitimează. Aveţi de gînd să-l faceţi on line sau aşteptaţi terminarea crizei?

Marcel Ciolacu: Să vedem cum se... oricum înainte de alegeri categoric va exista un congres.

Ion Cristoiu: Am înţeles, va fi şi în funcţie de alegeri. Îmi pare rău că nu putem discuta şi cum duceţi dumneavoastră această criză. Poate mai facem o dacă, o să vă pună STS-ul mai bun internetul şi o să fiţi pe laptop. Eu vă mulţumesc.

Marcel Ciolacu: Şi eu vă mulţumesc, maestre."

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici