Decizia ICCJ în cazul Băsescu - "ţigancă împuţită", aşteptată în 15 mai

Avocatul preşedintelui Traian Băsescu a susţinut, joi, în faţa magistraţilor instanţei supreme, că decizia Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a fost luată în urma unor presiuni mediatice şi că ea nu ar fi trebuit dată întrucât la baza ei a stat o înregistrare obţinută ilegal.

El a precizat că preşedintele s-a opus difuzării acestui material şi a făcut o paralelă între situaţia din procesul penal în care nu sunt admise ca probe decât înregistrări obţinute legal cu situaţia din acest dosar în care înregistrarea a fost făcută întâmplător şi fără vreun temei legal.

Avocaţii preşedintelui Băsescu au mai susţinut că, în esenţă, difuzarea înregistrării în care acesta discuta cu soţia sa în maşină ar fi o încălcare a dreptului la viaţă privată.

În schimb, juristul care a reprezentat CNCD în proces, Cristian Nuică, a citat din jurisprudenţa CEDO care prevede că viaţa privată şi cea publică a politicienilor nu se diferenţiază în foarte multe aspecte.

CNCD a decis, în 23 mai, să-l sancţioneze pe preşedintele Traian Băsescu cu avertisment, stabilind, cu unanimitate de voturi, că utilizarea expresiei "ţigancă împuţită" de către şeful statului, la adresa jurnalistei Andreea Pană de la Antena 1, este o discriminare.

În 19 mai 2007, preşedintele Traian Băsescu i-a luat prin forţă, telefonul mobil jurnalistei Andreea Pană, care îl filma în timp ce acesta se afla la cumpărături într-un hypermaket. El s-a adresat ziaristei cu apelativul "păsărică".

După ce şeful statului s-a urcat în autoturismul personal, telefonul l-a înregistrat pe Băsescu în timp ce o numea pe jurnalistă "ţigancă împuţită". Înregistrarea respectivă a fost ştearsă. Ulterior, aparatul a fost restituit, iar angajaţii postului TV au reuşit să recupereze înregistrarea afirmaţiilor şefului statului, care a fost făcută publică.

Şeful statului a contestat decizia CNCD la Curtea de Apel Bucureşti (CAB), însă, în noiembrie, instanţa a respins contestaţia ca neîntemeiată. Ulterior, preşedintele a atacat cu recurs hotărârea CAB.

Băsescu reproşa, atunci, faptul că a fost analizată o discuţie privată, purtată cu soţia sa şi care a devenit publică "în alte condiţii", în timp ce interceptările, probele audio şi video în dosarele de criminalitate organizată nu sunt recunoscute.

"În timp ce o înregistrare a unei discuţii private este luată în considerare, iar întâmpinarea făcută la Curtea de Apel Bucureşti este considerată nejustificată, aceeaşi Curte de Apel Bucureşti respinge dosare de criminalitate economică în care nu recunoaşte înregistrări (...). Probabil că se va constata că nu sunt bune nici înregistrările cu domnul Remeş, dar sunt bune cele dintre soţ şi soţie”, a spus Băsescu.

Preşedintele Băsescu a spus şi că se simte discriminat faţă de cântăreţul Adi de la Vâlcea, în cazul cărui CNCD a dat o altă intepretare sintagmei "cadru privat".

"Foarte important este că, în soluţionarea unei sesizări relativ recente, CNCD a dat o cu totul altă interpretare noţiunii de cadru privat. Deşi a reţinut că afirmaţiile referitoare la «cioară/ciori» (cuprinse într-o melodie a interpretului Adi de la Vâlcea - «Liga campionilor, interzisă ciorilor»), sunt discriminatorii, Consiliul a apreciat că acestea nu au fost făcute public, ci într-un cadru privat, la o petrecere", se arată în recursul preşedintelui depus la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

De asemenea, Băsescu a explicat că "sub influenţa presiunii psihice" din ziua referendumului, intens alimentată de mass-media, a interpretat greşit gestul jurnalistului Andreea Pană drept "o abuzivă imixtiune" în viaţa sa privată.

"Acesta a fost motivul pentru care am încercat să împiedic să fiu filmat şi înregistrat în continuare. Discuţia a fost înregistrată fără ştirea mea", mai spunea preşedintele, referindu-se la faptul că i-a smuls telefonul mobil reporterului şi i-a spus că i-l va da a doua zi.