Investigația conturilor naziste la Credit Suisse, inițiată de președintele Congresului Mondial Evreiesc, zguduie banca elvețiană UBS

Ronald Lauder a jucat un rol-cheie într-un acord semnat în 1998, care a obligat băncile elvețiene să plătească 1,25 miliarde de dolari pentru administrarea conturilor victimelor Holocaustului. Totuși, după acel pact istoric, el a rămas convins că instituțiile financiare ar fi trebuit să contribuie cu mult mai mult, scrie El Pais.

„Probabil au rămas între 5 și 10 miliarde de dolari nepăstrați”, explică președintele Congresului Evreiesc Mondial. Interviul are loc în biroul său de pe Fifth Avenue, un loc plin de fotografii alb-negru, estompate, cu victime ale naziștilor.

Aproape trei decenii mai târziu, miliardarul, fiu al fondatorilor Estée Lauder, a văzut ocazia de a repara acea greșeală. „Mi-am spus: Nu vom mai repeta această eroare”. Lauder, evreu în vârstă de 81 de ani, a dus o campanie discretă în ultimii cinci ani pentru a obliga Credit Suisse și noul său proprietar, Grupul UBS, să redeschidă arhivele și să caute noi dovezi de deturnare de fonduri aparținând victimelor Holocaustului, precum și bani jefuiți de naziști.

Cu sprijinul Casei Albe și al Congresului SUA, el a reușit să împiedice închiderea unei analize independente, care a fost redeschisă. Acum, investigația este aproape de final și a scos la iveală înregistrări ale Credit Suisse care fuseseră omise în anii ’90. Membrii Senatului american, care au avut un rol important atunci, cer ca banca să nu facă economie de eforturi și se angajează să se asigure că organizațiile evreiești care caută dreptate vor fi mulțumite.

Explozie la un depozit de arme din Liban. Șase pirotehniști au murit, alții au fost răniți

Moment important pentru istorie și arheologie: rămășițele unui vas corsar spaniol ar fi fost descoperite pe coasta de est a SUA

UBS, nevoită să-și asume investigația odată cu achiziția Credit Suisse

Cazul, ce presupune scotocirea printre mii de cutii prăfuite cu registre scrise de mână, este cel mai recent memento al moștenirii costisitoare și complexe pe care UBS și-a asumat-o odată cu achiziția Credit Suisse în 2023 – și al faptului că mai sunt multe de rezolvat. Banca a alocat peste 50 de persoane pentru clarificarea situației, inclusiv contabili criminaliști, unii dintre ei lucrând șase zile pe săptămână pentru a finaliza revizuirea. Washingtonul a salutat atitudinea cooperantă a băncii.

Lauder consideră că UBS ar putea fi confruntată cu procese de despăgubiri de ordinul miliardelor de dolari. Alții susțin că acordul din anii ’90 – plătit de UBS și Credit Suisse – a fost un compromis istoric care îi protejează explicit de orice expunere viitoare. Fostul președinte al Rezervei Federale, Paul Volcker, a condus comisia din care a făcut parte Lauder și care a negociat acordul, evitând amenințarea cu sancțiuni americane și boicotul statelor și municipalităților americane împotriva băncilor elvețiene.

Noi indicii

Acum, directorii UBS speră că finalizarea investigației le va permite, în sfârșit, să lase în urmă acest subiect. Problema este că, până la final, nu se știe exact care ar putea fi costul pentru instituția financiară – dacă va exista unul.

„UBS se angajează să contribuie la o revizuire amănunțită a arhivelor Credit Suisse privind conturile moștenite, legate de nazism, anterior păstrate în bănci predecesoare ale Credit Suisse”, a declarat banca într-un comunicat, subliniind cooperarea sa după angajarea avocatului american Neil Barofsky, care supraveghează ancheta și acționează ca un fel de Avocat al Poporului. „Îi oferim toată asistența necesară pentru a facilita analiza arhivelor Credit Suisse și pentru a aduce mai multă lumină asupra acestei perioade tragice din istorie.”

Instituția nu a făcut publice cifre privind posibilele despăgubiri și nici nu a spus dacă a rezervat fonduri pentru acestea. Problema este că pot apărea surprize. Experții criminaliști examinează un lot de documente naziste descoperite în subsolul Curții Supreme din Argentina la începutul acestui an. Guvernul președintelui argentinian Javier Milei facilitează analiza așa-numitelor „linii ale șobolanilor” (ratlines), folosite pentru finanțarea naziștilor refugiați în Argentina pentru a scăpa de justiție.

Investigația are loc în contextul unui efort mai amplu al UBS de a rezolva probleme de reglementare și alte chestiuni în SUA, multe ieșite la iveală după achiziția grăbită a Credit Suisse, aflat în dificultate. În mai, UBS a acceptat să plătească 511 milioane de dolari pentru a închide o anchetă americană privind rolul Credit Suisse în ajutarea americanilor bogați să evite plata impozitelor.

Elvețienii au negat orice implicare în Holocaust

Avocata principală a UBS, Bárbara Levi, are tot mai multe întâlniri cu oficiali din Congres, încercând să îi convingă că banca cooperează activ pentru rezolvarea chestiunii conturilor naziste. Pentru UBS, problema nu este doar drama istorică a Holocaustului. Menținerea unei relații bune cu autoritățile de reglementare din SUA este esențială pentru extinderea afacerii de administrare a averilor în rândul americanilor bogați.

În Elveția însă, abordarea cooperantă a UBS a generat critici, întrucât mulți din cercurile financiare elvețiene cred că orice responsabilitate a băncilor pentru rolul lor în Holocaust a fost acoperită de acordul din anii ’90. La un eveniment organizat la Zürich, în mai, pentru lansarea unei cărți pe această temă, Thomas Borer, fost diplomat elvețian care a ajutat la negocierea pactului, a declarat că cei 1,8 miliarde de franci elvețieni (1,25 miliarde de dolari de la acea vreme) plătiți de bănci „îi eliberau pe toți elvețienii de angajamente suplimentare”.

Timp de decenii, elvețienii au negat orice implicare în Holocaust. Însă victimele evreiești au spus altă poveste. Ele și familiile lor din Germania și alte zone controlate de naziști au depus milioane în băncile elvețiene în încercarea de a fugi de război. Supraviețuitorii care au încercat să își recupereze banii după război s-au confruntat cu obstacole constante, întrucât bancherii cereau certificate de deces și alte documente legale ale celor uciși în lagărele de concentrare. Zeci de milioane de dolari au rămas inaccesibile în așa-numitele conturi inactive.

Unele grupuri evreiești cer noi compensații

Deși în 1998 băncile elvețiene, inclusiv Credit Suisse și UBS, au acceptat un acord de 1,25 miliarde de dolari cu victimele Holocaustului, Lauder consideră că s-au ascuns încă active în valoare de 5 până la 10 miliarde de dolari. În urma acestei presiuni, UBS a mobilizat peste 50 de experți, printre care contabili criminaliști, pentru a revizui în amănunt arhivele Credit Suisse.

Ancheta independentă condusă de fostul procuror american Neil Barofsky a scos la iveală conturi nedivulgate, marcate cu „American blacklist”, o etichetă ce desemnează entități colaboratoare ale naziștilor, inclusiv însuși SS, folosite pentru a ascunde fonduri jefuite ﹣ indicii ale unei posibile mușamalizări a trecutului bancar.

În plus, senatori americani au criticat ferm Credit Suisse pentru că ar fi obstrucționat ancheta inițială, limitând accesul la probe și înlăturând monitorii independenți implicati în proces

În acest context, unele grupuri evreiești cer noi compensații, precizând că sumele totale ascunse depășesc considerabil plafonul acordat în 1998.

Cu o investiție enormă în anchetă și cu deschiderea arhivelor, UBS încearcă să restabilească încrederea autorităților americane, care pot cere un nou val de despăgubiri. Deși sunt baraje legale ridicate, situație este sensibilă și poate avea repercusiuni financiare și reputaționale importante pentru bancă