Tudorel Toader: „Justiţia scârţâie şi acum, Justiţia este în derivă”

  • „Puterea judecătorească are convingerea faptului că poate peste lege să prelungească mandatul de preşedinte CSM. CSM nu adoptă acte normative. CSM nu este Legiuitor nici ordinar, nici delegat”
  • „În 2018, şi Secţia de Procurori a CSM a refuzat să-şi îndeplinească o obligaţie legală. Un procuror de rang înalt de 5 ori a absentat de la lucrări ca să facă inaplicabilă o dispoziţie legală”
  • „Cristian Danileţ a devenit un comediant în Justiţie, el este cel mai activ politician din Justiţie. (...) Sunt surprins că l-a exclus din magistratură, dar sunt surprins că l-a exclus atât de târziu”
  • „SIIJ nu am înfiinţat-o eu. (...) Florentina Mirică, care se distanţa de fostul procuror şef Koveşi a zis şi scris că are 300 de cauze pe magistraţi. (...) SIIJ este înfiinţată prin legea 207 la iniţiativă parlamentară, de către Parlament”
  • „În cazul CEDO – Koveşi, vă asigur că a pierdut preşedintele Republicii. Pentru că de acum, decretele lui de revocare vor fi supuse controlului contenciosului administrativ.
  • „Ar trebui ca serviciile de informaţii să nu se amestece în dosarele penale. (...) Eu cred că n-ar fi normal să se mai redea o asemenea competenţă”
1952 afișări
Imaginea articolului Tudorel Toader: „Justiţia scârţâie şi acum, Justiţia este în derivă”
Avocatul Tudorel Toader şi rectorul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, din poziţia de fost ministru al Justiţiei, fost membru al CSM şi fost judecător al Curţii Constituţionale, a comentat în emisiunea OFF/OnTheRecord, pe Aleph News, prelungirea mandatului actualului preşedinte al CSM, în ciuda prevederilor Constituţiei:
 
„Permiteţi-mi să vă amintesc un alt moment în care Secţia de Procurori a CSM a refuzat să-şi îndeplinească o obligaţie legală. Vă reamintesc momentul anului 2018, când trebuia ca secţia de procurori să desemneze procurorul membru în comisia CSM de desemnare a procurorilor din Secţia Specială şi un anumit procuror de rang înalt de 5 ori a absentat de la lucrările Secţiei de Procurori ca să facă inaplicabilă o dispoziţie legală, să nu aleagă procurorul din comisie care trebuia să desemneze procurorii din Secţie (...). Asta m-a determinat să promovăm OUG-ul care spunea că acea comisie din CSM funcţiona şi cu un membru lipsă.”
 
„Acum s-a întâmplat acelaşi lucru. S-a găsit acest tertip, de a bloca, de a nu desemna pe cineva câştigător, dar nu poţi lăsa CSM fără şef şi prelungeşti mandatul celui care este în funcţie. (...) Dacă vreţi, facem comparaţie şi cu Inspecţia Judiciară. Acolo era un şef, s-a adoptat o ordonanţă prin care s-a prelungit mandatul. Dar aici CSM nu adoptă acte normative. CSM nu este Legiuitor nici ordinar, nici delegat, ca să prelungească mandatul unui preşedinte în funcţie, chiar dacă este de rang inferior şi vine de la o judecătorie, dar e de-al nostru şi este bun (...).”
 
 
„Puterea asta judecătorească are, aşa un pic, convingerea faptului că poate peste lege să prelungească mandatul de preşedinte interimar pentru cel care a fost de drept până în prezent. Ce să vadă oamenii? Să vadă că pentru unii legea-i lege, şi-s traşi la răspundere, pentru alţii merge şi aşa. (...)Te duci în sala de judecată şi vezi că un om, indiferent de rangul lui, este tras la răspundere pentru că n-a respectat o prescripţie legală, şi e dom le grav, n-ai îndeplinit, n-ai respectat, e grav, fără discuţie. Dar tu, nicio problemă, mergi aşa. Asta vede românul într-un stat de drept european”.
 
„Eu pe Danileţ îl ştiu din vremea studenţiei. L-am avut student, l-am cunoscut bine în calitatea aceea şi în perioada aceea când părea că este un om normal, care va avea o evoluţie normală. În timp, el a devenit un comediant în Justiţie, el este cel mai activ politician din Justiţie. În rest, CSM cu competenţele lui, Înalta Curte va aprecia, să nu ne amăgim că întotdeauna aprecierile sunt cele corecte. Nu merită atât de multă atenţie nici cazul acesta, nici Danileţ, eu sunt surprins că l-a exclus din magistratură, dar sunt surprins că l-a exclus atât de târziu, pentru că el n-are profilul şi structura unui magistrat de carieră”, a declarat Toader, referindu-se la decizia Secţiei de Judecători din CSM de excludere din magistratură a lui Cristian Danileţ.
 
Un alt caz care a pus în dificultate Justiţia şi magistratura din România în 2021 a fost cazul Roşu. Fostul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader, a vorbit şi despre acest episod:
 
 „În primul interviu pe care l-am dat în calitate de ministru al Justiţiei spuneam că Justiţia scârţâie din toate încheieturile. Justiţia scârţâie şi acum, Justiţia este în derivă. (...) Cheia problemei este acolo: de unde şi până unde sunt limitele avocatului. Îl asociem cu cel căruia îi acordă asistenţă juridică, dar există o linie roşie peste care avocatul nu trebuie să treacă. Avocatul dă asistenţă juridică dar nu îl sfătuieşte pe client cum să procedeze, eventual, să încalce legea – nu-i cazul Roşu. (...) Eu ştiu cazul Roşu, nu din spaţiul public, nu din ce a hotărât CSM că nu criticaţi Înalta Curte că-i afectaţi independenţa. Ştim noi: nu criticaţi când nu ne convine, că după aceea, când ne convine, criticăm chiar noi. Eu ştiu despre Roşu şi despre cazul Roşu mai mult, lucruri pe care nu le-am spus şi nu le voi spune niciodată, din perioada în care eram ministru al Justiţiei. Am aflat multe lucruri şi am declarat celor care au intrat în legătură cu mine că un ministru al Justiţiei nu se uită în dosare, n-are competenţa să sugereze, să facă, să analizeze, pentru că este treaba exclusivă a procurorului, a judecătorului, uzează de toate mijloacele legale de probă, de căile de atac. Atât vreau să vă spun dar la limită: faptul că referinţe, relaţii despre el mi-au cerut şi unii înalţi demnitari din ţară şi alţii de peste ocean. Fiecăruia i-am spus că nu este treaba ministrului Justiţiei”.
 
„În cazul Tăriceanu, şi ieri, alaltăieri, tot Parchetul General a formulat apel. Ne vom întâlni în apel, sunt curios să citesc şi eu motivele. În apărarea pe care am susţinut-o şi oral şi în scris, am depus o copie de pe o ordonanţă a altui procuror de la aceeaşi Secţie a Parchetului General, prin care, cu 1 an înainte, faţă de Preşedintele Camerei Deputaţilor care n-a revocat un deputat, pe motiv de incompatibilitate, adică fix ca la domnul Tăriceanu, procurorul de caz a spus că fapta nu este infracţiune, că n-are caracter penal. (...) Vedeţi, exact în situaţii identice, doar că unu-i preşedinte de Cameră, altul este de Senat, unui este deputat, altul este senator, incompatibilitate la amândoi, la unul nu este infracţiune, la altul este gravă, îl trimiţi în judecată. Este dubla măsură, practica neunitară. (...) Acolo problema este alta: Mârciu, cel care a rămas senator până când i-a expirat mandatul, în locul lui a candidat cineva care azi este senator fix pe aceeaşi circumscripţie electorală, şi care este moralist la televizor. (...) Pentru mine era previzibil că Parchetul General va declara apel. Pentru că Parchetul General, ca instituţie, va stărui în susţinerea acuzării, pentru că dacă nu făcea, ar fi recunoscut că a trimis în judecată, în mod eronat, un nevinovat pentru o faptă care nu există. Deci nu mă surprinde”, a declarat Tudorel Toader, avocat în speţa Călin Popescu Tăriceanu în care judecătorii au pronunţat o achitare pe fond.
 
Răspunderea reală a magistraţilor în România a fost tot timpul cerută, dezbătută dar este în continuare ineficientă. Fostul ministru a descris pe Aleph News momentele când Parlamentul, prin comisia Iordache, a iniţiat proiectul de modificare a Legilor Justiţiei:
 
„Pe proiectul legilor Justiţiei pe mine m-a invitat comisia specială din Parlament, pe 25 octombrie 2017, şi mi-a cerut dacă sunt de acord să le încredinţez draftul de lege pentru modificarea legilor Justiţiei. Am spus draft, nu proiect, pentru că nici n-a trecut prin Guvern, n-a fost pe circuitul de avizare, comisia specială m-a invitat, l-am prezentat, şi-au însuşit ei, şi a apărut ca o iniţiativă legislativă a unui număr de 11 parlamentari. O să vă spun ceva ce niciodată n-am spus: lucrând la draftul de modificare a legilor Justiţiei, pe 23 august 2017 l-am prezentat eu cam cum ar vrea să fie, s-au sensibilizat unii şi alţii dar să nu credeţi că numai aceia din Opoziţie sau de la Putere – pentru că în subteran aveau interese şi unii şi alţii. Să nu uităm că amnistia şi graţierea nu-şi doreau numai X sau Y, îşi doreau mulţi din aceia care mă criticau din Opoziţie şi aveau şi ei faliţii lor, beneficiarii lor. Îmi spunea un deputat pe care-l ştiu de multă vreme: domnule, nu vă necăjiţi, că aici vă critică de la tribună, dar seara acasă se roagă să daţi amnistie şi graţiere că acela care vorbeşte are şi el dosar, alţii au bube şi nu le ştim. (...) Dar când am prezentat proiectul, am vorbit de răspunderea magistraţilor. Era Mihai Tudose premier. Mă întâlnesc cu el la Guvern şi îmi zice că vrea să vorbim amândoi ceva. Mă întreabă: domnule, dvs chiar vreţi să-l faceţi proiect de lege, să-l băgaţi în circuitul de avizare, să trecem prin Guvern şi să-l trimitem în Parlament? Sau mai bine să-i lăsăm pe ei să se spele pe mâini, pe cei din comisia Iordache? (...). Legile Justiţiei de la mine au plecat ca un draft, în care era categoric răspunderea magistraţilor (...) Nu uitaţi că ulterior a apărut ideea, soluţia legislativă ca un judecător, un magistrat se poate suspenda din funcţie pe timpul mandatului de ministru al Justiţiei, după care să revină. Curtea Constituţională a declarat prevederea neconstituţională. Cine credeţi că a promovat soluţia aceea legislativă? Cineva care îşi dorea şi persoana era încurajată că va deveni ministru al Justiţiei şi care era sfătuitorul preşedintelui comisiei şi care ce făcea şi vorbea pe dedesubt era una, şi ce declara la televizor şi declară azi, cu multă emfază şi morală, este alta”.
 
„SIIJ nu am înfiinţat-o eu. De unde a plecat SIIJ? Din momentul în care am organizat interviuri pentru desemnarea noului procuror şef la DNA, au fost mai mulţi candidaţi, printre care şi o doamnă procuror – Florentina Mirică. Ea se distanţa de fostul procuror şef şi i-am spus: doamnă, totuşi aţi făcut parte din fosta echipă managerială, nu puteţi să criticaţi, aţi fost acolo – bune, rele le-aţi făcut împreună. Ea a spus că n-a fost în conducere, a fost la o Secţie care făcea urmărire pe fapte comise de magistraţi. Mi-a spus că are 300 de cauze pe magistraţi. (...) În programul managerial, candidata scria că are 300 de cauze pe rol, în instrumentare, având ca obiect presupuse fapte comise de magistraţi. (...) Am pus proiectele manageriale pe site, în numele transparenţei. (...) O zi, două, n-a văzut nimeni, dar ulterior lumea a văzut, s-a inflamat, şi ulterior comisia specială a avut iniţiativa, a modificat, şi a apărut legea 207/2018 privind înfiinţarea SIIJ, care spunea că la 23 octombrie 2018 acesta trebuie să funcţioneze. (...) Eu îmi asum tot ce am făcut şi ce n-am făcut pentru Justiţie ca ministru, dar nu îmi asum nimic din ce au făcut sau n-au făcut alţii. Aşadar, SIIJ este înfiinţată prin legea 207 la iniţiativă parlamentară, de către Parlament. (...) Eu când eram procuror, era o secţie specială de anchetare a magistraţilor, şi acum este o secţie specială de investigare a infracţiunilor din Justiţie. Dar atunci era răspunderea magistraţilor. Când auzeai atunci de procurorul şef de la secţia specială de anchete speciale, îţi tremurau gândurile şi respectai legea”, a declarat Tudorel Toader, în emisiunea OFF/OnTheRecord.
 
A fost revocarea fostului procuror şef DNA un lucru necesar sau o greşeală? Fostul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader a povestit despre deciziile CCR şi despre efectele deciziei CEDO asupra decretelor preşedintelui României: 
 
„La primul raport de evaluare a doamnei Koveşi, am spus că s-au încălcat o serie de lucruri, dar că în acest moment, faţă de cele constatate, nu se impune propunerea de revocare şi că vom continua să monitorizăm managementul la DNA. Acela a fost un semnal de alarmă. Lumea nu m-ar fi crezut, după cum n-a crezut nici în treaba de protocoalele, de care cineva se arăta mândră: da, eu le-am semnat cu SRI să consolidăm şi să apărăm statul. (...) Apoi am urmărit şi am văzut: 3 conflicte juridice de natură constituţională provocate prin comportamentul acelei doamne despre care vorbim şi declarate de CCR ca atare. 3 conflicte, de regulă se iau măsuri după primul conflict constatat. Acela a fost contextul în care am făcut acel raport de evaluare în care am prezentat pe larg faptele – unii au zis că am avut o strategie, n-am avut nimic – şi am propus revocarea. Sigur că am sesizat CCR pe conflictul juridic de natură constituţională, eu m-am dus şi am pledat la CCR, CCR a dat decizia că da, trebuie revocată. Preşedintele a zis că voi citi până voi înţelege. N-avea cum să nu revoce, pentru că era imposibil. Ai o decizie care spune una şi tu, la cel mai înalt nivel în stat, să faci altcumva. Dar cine a pierdut din această decizie? Nu ştiu dacă doamna Koveşi, pentru că ea şi-a creat un alt drum. S-a dat hotărârea CEDO care i-a dat dreptate. (....) De fapt ce ne spune CEDO pentru cei care vor să citească hotărârea? Că i s-a încălcat dreptul la apărare pentru că n-a citat-o la CCR, dar CCR nu citează, pentru că ea nici nu era parte. Cert este că CEDO spune 2 lucruri: că necitând-o, nefiind prezentă, n-a putut să se apere şi că dânsa n-a avut un instrument juridic să se plângă împotriva decretului preşedintelui de revocare în contencios administrativ. (....) Cine a pierdut de aici? Eu vă asigur că a pierdut preşedintele republicii. Pentru că de acum, decretele lui de revocare vor fi supuse controlului contenciosului administrativ. Vă daţi seama: preşedintele ţării dă un decret de revocare, se duce la un judecător care judecător spune că să vedem dacă a procedat temeinic, cu perspectiva invalidării decretului preşedintelui, răsturnând raportul dintre autorităţile statului. Acesta este contextul”.
 
Tudorel Toader a dezvăluit pe Aleph News şi cum, în 2019, în Financial Times a fost publicată o scrisoare care nu i-a aparţinut niciodată:
 
„Pe data de 7 martie, sper să nu greşesc, 2019, era procedura de desemnare a procurorului şef european, şi a apărut într-un ziar de peste ocean o scrisoare cu numele meu, ministru al Justiţiei încă, cu numele meu, prin care o denigram pe doamna Kovesi.  
Eu am aflat de această scrisoare după ce ea a apărut în presa de peste ocean. Am întrebat, mi-a dat-o cineva, o doamnă iarăşi care este plină de morală, mi-a dat un email pe care îl am şi acum. Şi-n care îmi zice: am trimis la..., nu ştiu ce, faptul era consumat. Orice aş fi spus eu, că nu eu, nu cutare, nu asta, dar zic când ne-am văzut faţă în faţă:  zic – aveţi relaţii cu revista aia aşa mare, ca să vă publice acolo? Zice da, noi avem cunoştinţe, 40.000 de euro, am rezolvat problema. 
Acum, eu tot amân de o zi două să pun scrisoarea trimisă către revistă prin care cer simplu: vă rog, a apărut la dumneavoastră, pe 7, la ora 14 şi 19 minute, 7 martie 2019, scrisoarea cum că eu aş fi semnat şi adresat împotriva doamnei Kovesi. Vă rog să ne spuneţi când aţi primit-o, de la cine aţi primit-o şi cât v-a plătit că eu ştiu răspunsul, dar să ne clarificăm. Şi dacă îl voi primi, sper că îl voi primi, îl voi face public, după cum voi face publică chiar şi scrisoarea, dar ăsta-i conţinutul ei”.
 
Întrebat cine a trimis în realitate scrisoarea în Financial Times, Tudorel Toader a spus că este „o persoană omniprezentă”.
 
Despre tentaţia serviciilor de informaţii de a reveni în actul de Justiţie şi despre votul Parlamentului, fostul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader a declarat următoarele pe Aleph News:
 
„Important este PR-ul şi percepţia publică. A pornit proiectul acela de lege de la doamna Prună, dar tot de la doamna Prună moştenim şi Legea recursului compensatoriu care a făcut atâta rău. Dar lumea evită să arate de unde se trage legea aceea a recursului compensatoriu. (...) Era atunci şi protocoalele. Legea a fost declarată neconstituţională, au fost deciziile CCR. Eu am cerut pe 19 martie desecretizarea protocoalelor. Acolo a fost un episod interesant în care mie nu mi s-a trimis spre desecretizare ultima pagină – ca în „O scrisoare pierdută”. (...) Până la urmă am desecretizat: dar ce să vezi? Am desecretizat protocolul din 2009 care fusese abrogat de protocolul din 2016. Într-o lume normală şi educată, cum noi declarăm că România va fi, ar trebui ca serviciile acestea de strictă specialitate, de care avem nevoie, să nu se amestece în dosarele penale pentru că aşa zice Legea 51/1991. Prin urmare, pornind de la protocoale şi deciziile CCR, eu cred că n-ar fi normal să se mai redea o asemenea competenţă. Dar spuneaţi că Parlamentul a votat cu aproape în unanimitate: e ca la GPS, s-a reconfigurat”.
 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici