Maimuțele nu au creierul muzical al omului, dar pot să și-l dezvolte prin dresaj și sunt încântate de muzică

Doi macaci dansează. Ar putea fi titlul unui film avangardist, dar este, de fapt, rezultatul studiului desfășurat la Universitatea Națională Autonomă din Mexic, unde cercetătorii au vrut să înțeleagă cum funcționează creierul muzical al omului.

Pentru acest lucru, cercetătorii au antrenat doi macaci să bată ritmul muzicii. Timpul dintre lovituri trebuia să se încadreze în limita a 20% din tempo-ul corect. Maimuțele nu numai că au bătut la tempo-ul corect, dar și constant, ritmic.

Dar oamenii de știință au vrut să vadă dacă nu cumva maimuțele repetau, pur și simplu, un truc, așa că au conceput un test.

Au modificat ritmul bătăilor maimuțelor în raport cu muzica.

Rețeta surprinzătoare a unui călugăr bucătar de la o mănăstire din Constanța pentru masa de Sf. Andrei

Preoții s-au rugat pentru siderurgiștii gălățeni. ÎPS Casian a participat la slujba de la biserica de pe platforma siderurgică Liberty Galați

Urmau ritmul muzicii

Dacă maimuțele repetau pur și simplu modelul învățat, nu ar fi existat nicio diferență, dar acest lucru nu s-a întâmplat: când muzica era schimbată, maimuțele băteau și în alte momente, deci urmau, cu adevărat, ritmul muzicii.

Ca să se asigure, au mers și mai departe: au tăiat aceleași piese muzicale în bucăți foarte mici și le-au așezat într-o ordine aleatorie.

În acest fel, sunetele și-au păstrat timbrul, dar ritmul a dispărut complet. Însă, surpriză: maimuțele încă băteau ritmul și tempoul corect.

E foarte adevărat că primeau o recompensă, dar acum nu mai conta când venea semnalul de start.

Au urmat muzica sincronizat și consecvent

Apoi, maimuțelor li s-a permis să bată în orice tempo doreau, atâta vreme cât rămâneau consecvente. Puteau, pur și simplu, să-și aleagă propriul ritm și să câștige o recompensă pentru asta.

Cu toate acestea, maimuțele au urmat ritmul real al muzicii și au făcut-o consecvent și sincronizat. Deci ce au făcut ele a fost să urmeze muzica chiar și atunci când nu mai era nevoie.

Acest lucru i-a surprins pe oamenii de știință, pentru că aceștia au crezut mult timp că doar animalele care pot învăța să cânte, cum ar fi oamenii și unele păsări, se pot mișca spontan în ritmul muzicii, lucru care s enumește „ipoteza învățării vocale”.

Teoria celor patru abilități

Pe baza acestor descoperiri, cercetătorii propun o nouă teorie: a „celor patru componente” – abilitatea de a înțelege ritmic nu este ceva ce fie ai, fie nu ai, ci mai degrabă o combinație de patru abilități: recunoașterea tiparelor în sunete, prezicerea a ceea ce urmează, sincronizarea mișcării cu sunetul și învățarea prin recompensă.

Diferitele specii au aceste abilități în grade diferite, dar, iată, maimuțele din acest studiu se pare că le aveau pe toate.

Oamenii, în schimb, o fac în mod natural, în timp ce maimuțele au dezvoltat aceste abilități, chiar dacă nu la nivelul uman, prin dresaj și recompense.