Studiul Fundației „Friedrich Ebert” România: „Bucureștiul sub caniculă” sau Ce facem cu persoanele vulnerabile pe vreme de caniculă?

Bucureștiul înregistrează schimbări climatice importante, cu o creștere accelerată a numărului de zile tropicale (peste 30 de grade Celsius) și a nopților tropicale (peste 20 de grade).

Este concluzia unui studiu lansat de Fundația Friedrich Ebert România, în care se atrage atenția că schimbările climatice au un impact major, uneori letal, mai ales asupra celor care lucrează în aer liber, a persoanelor fără adăpost sau a celor care locuiesc în condiții precare.

Dacă pentru clasa de mijloc există mai multe soluții de a contracara efectele devastatoare ale caniculei, există câteva categorii profesionale și sociale care rămân vulnerabile.

Când aparatele de aer condiționat nu sunt pentru toată lumea

Autorii studiului, Irina Zamfirescu, Sorin Cheval și Alexandru Dumitrescu, atrag atenția că, din cauza resurselor financiare limitate, aceste persoane nu pot să-și reducă disconfortul termic cauzat de căldura excesivă.

Încă, folosirea aparatelor de aer condiționat sau munca în spații cu ventilație corespunzătoare sunt încă un deziderat pentru multe categorii.

Intitulat „Bucureștiul sub caniculă – Impactul crizei climatice asupra populației urbane, în special asupra grupurilor vulnerabile”, studiul atrage atenția că valurile de căldură generează cele mai multe decese cauzate de vreme în multe orașe din lume, că Bucureștiul este printre orașele în care urbanismul slab reglementat sau care a permis excepții de la reguli, plus traficul motorizat individual fac din București un punct de interes pentru dezvoltarea unor politici administrative adecvate.

Bucureștiul – locul patru la traficul infernal, în lume

Compania Tom Tom a catalogat Bucureștiul pe locul patru la nivel mondial în ceea ce privește congestiile de trafic auto.

„Dincolo de fenomenul global de schimbare climatică, Municipiul București a avut, de-a lungul anilor, politici publice care mai degrabă au contribuit la amplificarea efectelor acestui fenomen (lărgiri de bulevarde în detrimentul zonelor verzi, propuneri de pasaje pietonale subterane pentru fluidizarea traficului auto). Preocuparea pentru mediu a fost relativ restrânsă la amenajarea unor parcuri, cu puțină atenție pentru reducerea emisiilor”, se arată în studiu, care mai evidențiază o realitate cumplită: lipsa de interes a angajatorilor pentru angajații care lucrează în spații deschise pe cod roșu de caniculă.

Autorii amintesc aici de livratorii care lucrează prin intermediul platformelor digitale fără contracte de muncă și fără protecție legală pe perioadele amintite.

De asemenea, studiul, care se concentrează pe categoriile vulnerabile, arată că acestea nu pot urma recomandările oficiale de genul „rămâneți în casă” sau „hidratați-vă corespunzător”.

Autorii recomandă o schimbare completă de viziune în abordarea caniculei de către autorități, politici adecvate și adaptate schimbărilor climatice și asigurarea accesului la apă pentru toate persoanele, nemaivorbind de implementarea de soluții bazate pe natură sau pe combaterea efectului insular.