A opta minune a lumii? Proiectul uriaș ascuns sub Sahara, lung de 4.000 de kilometri

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Deasupra se întinde unul dintre cele mai aride locuri de pe planetă. Sub nisipul Saharei se află însă cantități uriașe de apă dulce, păstrate în formațiuni geologice timp de mii de ani, scrie Blic.

Vezi galeria foto
9 poze

Libia a construit un sistem gigantic pentru a transporta această apă din sudul deșertului către orașele de pe coastă. Proiectul este cunoscut sub numele de Marele Râu Artificial și are aproximativ 4.000 de kilometri de conducte subterane.

Construcția sa a început în 1984 și a continuat timp de mai multe decenii. Apa provine din acvifere foarte adânci, iar una dintre cele mai importante surse este acviferul de gresie nubiană. Acesta se întinde pe teritoriile Libiei, Egiptului, Ciadului și Sudanului.

Câți ani apucă românii să stea la pensie. România este sub media UE

Cine sunt milionarii despre care nu vorbește nimeni? Au împreună o avere de 13 ori mai mare decât topul Forbes 40

Marele Râu Artificial din Sahara. Proiectul se întinde pe teritoriile Libiei, Egiptului, Ciadului și Sudanului. Sursa foto: X

Apa din Sahara este mai veche decât marile civilizații cunoscute

Ceea ce face proiectul atât de neobișnuit nu este doar dimensiunea sa. Apa transportată prin conducte este ceea ce geologii numesc „apă fosilă”. Ea s-a acumulat în subteran în perioadele în care regiunea Saharei avea un climat mult mai umed decât în prezent.

Unele estimări plasează acumularea apei în urmă cu aproximativ 40.000 de ani. În acea perioadă, Sahara nu arăta așa cum o cunoaștem astăzi. Regiunea avea zone cu vegetație, râuri și lacuri, iar precipitațiile alimentau treptat rezervele subterane.

Odată cu schimbarea climei, Sahara s-a transformat în deșert, iar apa a rămas prinsă în straturile de rocă de la mare adâncime. Spre deosebire de apele subterane alimentate în prezent de ploi, aceste rezerve se reînnoiesc extrem de lent. Din acest motiv, apa este considerată o resursă practic neregenerabilă la scara timpului uman.

Conducte prin care ar putea trece o mașină

Dimensiunea sistemului este impresionantă. Rețeaua are aproximativ 4.000 de kilometri de conducte subterane, care transportă apa din sudul Libiei către zonele dens populate de pe coasta Mediteranei. Conductele din beton prefabricat au un diametru de aproximativ patru metri. Printr-o astfel de conductă ar putea trece o mașină.

Sistemul este alimentat de aproximativ 1.300 de puțuri. Unele dintre acestea ajung la adâncimi cuprinse între 500 și 800 de metri. La capacitate maximă, infrastructura poate transporta aproximativ 6,5 milioane de metri cubi de apă pe zi.

Pentru a înțelege mai ușor cantitatea, volumul ar fi echivalent cu aproximativ 2.600 de piscine olimpice în fiecare zi. Proiectul a fost împărțit în mai multe etape. Prima fază a devenit operațională în 1991 și a adus apă în orașul Benghazi. Cinci ani mai târziu, sistemul a fost extins până la Tripoli. Ulterior, rețeaua a fost dezvoltată pentru a alimenta și alte zone populate de-a lungul coastei.

Marele Râu Artificial din Sahara, Libia: conductele din beton prefabricat au un diametru de aproximativ patru metri. Sursa foto: X

Cum a transformat apa deșertul

Pentru Libia, accesul la această resursă a avut consecințe importante. Apa a permis dezvoltarea agriculturii în zone în care condițiile naturale făceau cultivarea plantelor extrem de dificilă. Au apărut terenuri pentru grâu, orz și diferite tipuri de fructe.

Sistemul a fost folosit și pentru alimentarea cu apă a orașelor. Pentru o țară cu resurse reduse de apă și cu majoritatea populației concentrată în apropierea coastei, transportarea apei din sud a devenit o componentă esențială a infrastructurii naționale. Proiectul a fost finanțat în principal din veniturile obținute de Libia din petrol, fără împrumuturi internaționale, potrivit informațiilor prezentate în sursa citată.

Apa curge și datorită reliefului

Una dintre particularitățile proiectului este folosirea diferenței de altitudine dintre zonele din sud și cele de la coastă. O parte din traseul apei beneficiază de gravitație. Acviferele din sud se află la o altitudine mai mare decât zonele de coastă, astfel că apa poate fi transportată spre nord cu un necesar mai redus de energie în anumite porțiuni ale sistemului.

Este o soluție diferită de cea folosită în instalațiile moderne de desalinizare. Desalinizarea presupune transformarea apei sărate din mare în apă dulce și necesită cantități importante de energie. Libia exploatează în schimb apa dulce deja existentă în subteran. Dar această soluție are o problemă majoră.

Cea mai mare vulnerabilitate este chiar apa

Rezerva subterană nu poate fi înlocuită rapid. Apa acumulată în urmă cu zeci de mii de ani nu este alimentată suficient de precipitațiile actuale. Odată extrasă, ea poate necesita perioade extrem de lungi pentru a se reface.

Estimările privind durata exploatării diferă. Unele evaluări menționate în sursa citată indică un interval de aproximativ 60 până la 100 de ani la ritmul actual, în timp ce alte estimări avertizează că anumite rezerve s-ar putea epuiza mai repede.

În plus, infrastructura a fost afectată de războiul civil libian. În timpul conflictelor dintre 2014 și 2020, conductele, stațiile de pompare și puțurile au suferit avarii. În anumite zone, puțuri au fost distruse sau demontate. Problemele de întreținere au continuat și după 2011, ceea ce pune presiune suplimentară asupra unui sistem care se întinde pe mii de kilometri.

Un proiect uriaș, dar cu un viitor incert

Marele Râu Artificial rămâne una dintre cele mai impresionante construcții de infrastructură realizate în Africa în secolul XX. Sistemul a transportat apă dintr-o zonă aproape nelocuită a Saharei către marile orașe și către terenurile agricole din nord.

În același timp, succesul proiectului ascunde o contradicție. Cu cât Libia folosește mai mult această apă, cu atât rezervele subterane se reduc. „Râul” nu este alimentat de un izvor care se reface permanent, ci de apă rămasă în rocă dintr-o perioadă în care Sahara avea un climat complet diferit.