Dacă cineva te-ar ruga să-ți imaginezi că ești pe plajă, întins pe prosop și privind marea, probabil nu ai avea probleme să o faci — poate chiar ai „simți” soarele pe piele și mirosul sărat al mării. Totuși, există persoane care nu pot imagina deloc, scrie Psicologia-online.
Afantazia este o condiție neurologică care îi împiedică pe unii indivizi să creeze imagini mentale. În timp ce majoritatea oamenilor pot forma imagini în minte, cei cu afantazie nu au deloc această capacitate. De exemplu, dacă li se cere să vizualizeze o plajă, nu pot „desena” imaginea mental, dar pot descrie verbal cum arată, pe baza memoriei. Așa cum explică divulgatorul științific Pablo Barrecheguren, „una este să îți imaginezi, și alta să știi ce este”.
Această condiție nu afectează doar imaginația vizuală — unele persoane cu afantazie au dificultăți și în a-și imagina sunete, mirosuri sau senzații fizice. În cazurile mai severe, afantazia poate influența și capacitatea de a-și aminti experiențe trecute sau de a-și imagina viitorul.
Mulți oameni nu știu că au afantazie până când nu sunt întrebați despre capacitatea lor de a vizualiza. Unii descoperă acest lucru abia atunci când realizează că nu pot „vedea” imagini în minte, deși ceilalți pot.
Cauzele exacte ale afantaziei nu sunt complet cunoscute, dar cercetările arată că ar putea fi legată de diferențe în conectivitatea sau activarea anumitor zone ale creierului.
O zonă importantă implicată în formarea imaginilor mentale este cortexul vizual, situat în partea din spate a creierului. În timp ce la majoritatea oamenilor această regiune se activează atunci când vizualizăm sau ne imaginăm ceva, la persoanele cu afantazie nu există aceeași activare.
De asemenea, pot exista diferențe în comunicarea dintre cortexul vizual și alte zone cerebrale implicate în memorie și imaginație. Afantazia poate fi congenitală (prezentă de la naștere) sau dobândită (apare după un eveniment neurologic, cum ar fi un traumatism cranian sau o intervenție chirurgicală).
Cea mai simplă modalitate de a afla este să-ți testezi capacitatea de a imagina. Dacă, de exemplu, cineva te roagă să vizualizezi un câmp de flori și realizezi că nu poți genera nicio imagine mentală, este posibil să ai afantazie.
Există și teste specifice, precum Vividness of Visual Imagery Questionnaire (VVIQ), folosit de cercetători pentru a evalua cât de vii sunt imaginile mentale. Participanții trebuie să-și imagineze diverse scene și să evalueze claritatea acestora. Cei cu afantazie obțin de obicei scoruri foarte mici, ceea ce indică absența sau limitarea severă a imaginilor mentale.
De asemenea, aceștia pot avea dificultăți în a-și aminti evenimente vizual sau în a imagina scenarii viitoare, însă capacitatea de a înțelege concepte și descrieri verbale rămâne normală.
Deși este o condiție puțin cunoscută, studiile sugerează că ar putea fi mai frecventă decât se credea. Se estimează că între 2% și 5% din populație au o formă ușoară de afantazie, iar aproximativ 0,08% nu pot genera deloc imagini mentale.
Multe persoane descoperă abia târziu că trăiesc cu afantazie, de obicei atunci când sunt rugate să descrie experiențele lor de imaginație.
Aceasta este una dintre cele mai frecvente întrebări. Răspunsul diferă de la individ la individ. Unele persoane cu afantazie nu au deloc imagini în vise, în timp ce altele afirmă că visele lor sunt vizuale, dar mai vagi și mai puțin detaliate.
Acest lucru sugerează că creierul procesează imaginile diferit în timpul somnului față de starea de veghe. Alte persoane spun că visele lor sunt dominate de sunete, senzații sau emoții, mai degrabă decât de imagini clare.