Arta de a prepara sushi, prezentată de doi maeştri japonezi la Bucureşti

Arta de a prepara sushi a fost prezentată de doi maeştri japonezi miercuri seară, în Capitală, în cadrul manifestărilor incluse în Luna Japoniei la Bucureşti, în faţa a peste 100 de persoane, care au apreciat informaţiile primite, dar şi degustarea care a urmat.

422 afișări
Imaginea articolului Arta de a prepara sushi, prezentată de doi maeştri japonezi la Bucureşti

Arta de a prepara sushi, prezentată de doi maeştri japonezi la Bucureşti (Imagine: Razvan Lupica/Mediafax foto)

Masayoshi Kazato şi Kensaku Yoshida, cei doi maeştri bucătari invitaţi la Bucureşti de Ambasada Japoniei, sunt amândoi patroni de restaurante, au participat la concursuri în toată lumea şi, în prezent, sunt arbitri în cadrul competiţiilor şi profesori.

Din nenumăratele lor cunoştinţe şi abilităţile dezvoltate într-o practică de peste 50 de ani, ei au împărtăşit cu bucurie celor prezenţi la eveniment, printre care studenţi la japoneză, familii, invitaţi ai ambasadei. Ambasadorul Japoniei la Bucureşti, Natsuo Amemiya, a asistat, de asemenea, la eveniment.

Masayoshi Kazato a făcut prezentarea şi a lucrat alături de Yoshida, cei doi fiind asistaţi la un moment dat şi de patru bucătari români de sushi, de la restaurante cu specific din Bucureşti şi Cluj-Napoca, care au primit diplome de recunoaştere din partea maeştrilor japonezi.

Demonstraţia a durat peste două ore, făcând o trecere în revistă, de la originile sushi-ului, care nu se regăsesc în Japonia, acest fel de mâncare ajungând acolo din sud-estul Asiei, prin China, în secolul al III-lea î.e.n., până la ilustrarea succesului de care se bucură în prezent în întreaga lume.

"Acum 200 de ani era vândut în gherete. (...) Este începutul fast food-ului, nu vi se pare?", a glumit Kazato. După aceea, el a prezentat imagini cu platouri cu sushi, cu tot felul de forme şi culori, ca nişte adevărate opere de artă. "Iat-o şi pe pisica Kitty", a stârnit el din nou hohote de râs, arătând celebrul personaj printre figurinele de pe un platou.

Cuvântul de ordine în prepararea sushi-ului pare să fie igiena. Cine nu are cunoştinţe temeinice despre prepararea cărnii de peşte crude nu ar trebui să facă sushi, spune Kazato. A te asigura că preparatul nu va conţine bacterii periculoase este un proces foarte laborios, după cum a demonstrat. Oţetul se foloseşte tot timpul cât se prepară sushi, în scopul igienizării, dar şi pentru ca o bucată să nu ia gustul de la cea pregătită anterior. Trebuie ca fiecare ingredient să fie proaspăt o perioadă cât mai lungă şi, totodată, trebuie accentuat gustul din fiecare ingredient, a mai explicat Kazato.

O parte din prezentare a fost dedicată cuţitelor japoneze. După ce a tăiat pe un fund de lemn felii foarte subţiri dintr-un castravete, transversal, Kazato a invitat o tânără din public pentru o altă demonstraţie. A aşezat o bucată de castravete de-a lungul mâinii fetei, pregătindu-se să o taie. "Din trei, nimeresc două. Îmi tremură mâna, o să beau nişte sake", spunea el spre amuzamentul audienţei. A tăiat apoi de mai multe ori din bucata de castravete aşezată pe mâna fetei, spunând la sfârşit: "Nu încercaţi să imitaţi ce-aţi văzut aici".

După o prezentare despre sake (numit în Japonia "nihonshu" - alcool japonez), făcută de Arina Antoce, de la Universitatea de Ştiinţe Agronomice, demonstraţia a luat sfârşit cu un ritual specific de închidere a unei "ocazii atât de speciale", după cum a spus Masayoshi Kazato.

Mai mulţi din sală cunoşteau obiceiul, restul au avut însă posibilitatea să urmărească mai întâi şi apoi să li se alăture celorlalţi. În picioare, cu palmele orientate în sus, toţi cei prezenţi au aplaudat în trei reprize. "Prima este pentru sănătatea dumneavoastră, a doua, pentru prietenia dintre dumneavoastră şi noi şi cea de-a treia, pentru a nu avea niciodată parte de un dezastru ca cel din Japonia", a spus Kazato.

Cei prezenţi la demonstraţie au putut degusta apoi mai multe tipuri de sushi.

"A fost interesant. am fost şi în Japonia, am experimentat mâncarea, am avut ocazia să şi fac. Dar tot am aflat multe lucruri noi", a spus o tânără dintr-un grup de studente la japoneză.

"Chiar ne-a făcut plăcere, a fost antrenant, nu ne-a lăsat să adormim. Informaţiile au fost binevenite pentru toată lumea, de la un puşti la cineva mai în vârstă, iar sushi, deosebit", a spus o doamnă venită cu soţul şi fiul săi.

O altă invitată, diplomat de carieră, a apreciat: "Interesant. Ar trebui să dezvoltăm şi noi un pic bunele practici despre sarmale". "Şi ţuică", o completează soţul.

Luna Japoniei continuă în noiembrie la Bucureşti, printre evenimentele pregătite de Ambasada niponă numărându-se şi o demonstraţie de ceremonia ceaiului, pe 21 noiembrie, un spectacol de teatru de umbre japonez susţinut de compania Minwaza (Tokyo), pe 24 noiembrie, la Teatrul Odeon, un workshop susţinut de aceeaşi companie la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică (UNATC), pe 25 noiembrie, şi spectacolul de dans contemporan "Requiem. Nu ştii nimic despre mine", creat de Motoko Hirayama şi Răzvan Mazilu, ce va fi prezentat pe 25, 26 şi 27 noiembrie, la Teatrul Odeon.

(Material realizat de Laura Mitran, laura.mitran@mediafax.ro)

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici