Cercetătorii au creat din greşeală un peşte hibrid, încercând să salveze o specie pe cale de dispariţie

N-ar trebui să fie posibil şi, totuşi, există – un hibrid între sturionul rusesc şi peştele-spatulă american. Cercetătorii maghiari au anunţat că au creat un hibrid între cele două specii pe cale de dispariţie, pe care l-au botezat "sturddlefish". În prezent există aproximativ 100 de exemplare în captivitate, dar oamenii de ştiinţă nu intenţionează să mai creeze altele.

„Nu ne-am dorit să ne jucăm de-a hibridizarea, a fost ceva neintenţionat”, spune Attila Mozsár, cercetător la Institutul pentru Cercetare în Piscicultură şi Acvacultură din Ungaria.

Sturionul rusesc e una dintre cele mai ameninţate specii, dar şi una foarte importantă economic – este sursa celei mai mari părţi din caviarul prezent pe pieţele din întreaga lume. Un exemplar depăşeşte 2 metri lungime şi se hrăneşte cu moluşte şi crustacee.

Peştele-spatulă american filtrează zooplanctonul din bazinul râului Mississippi şi depăşeşte şi el 2 metri lungime. Ca şi sturionul, peştele-spatulă are o rată de dezvoltare scăzută şi poate fi pus în pericol prin pescuitul excesiv.

Cele două specii au un strămoş comun, care a trăit acum 184 de milioane de ani.

Cercetătorii maghiar încercau să înmulţească sturionul rusesc în captivitate, printr-un procedeu asexuat, folosind sperma peştelui-spatulă american ca declanşator, dar fără să se combune cu nucleul icrelor de sturion. Dar au avut surpriza să constate că icrele de sturion s-au combinat cu sperma peştelui spatulă şi au obţinut astfel un peşte care are gene din ambele părţi.

Din cele 100 de exemplare obţinute astfel, unele au jumătate din gene de sturion şi jumătate de peşte spatulă, altele au mai mult gene de sturion. Toţi peştii sunt însă carnivori şi au nasul turtit al sturionului, în comparaţie cu nasul ascuţit al peştelui-spatulă.

Cei mai mulţi dintre hibrizii obţinuţi de oamenii de ştiinţă, inclusiv celebrul Liger, o combinaţie de leu şi tigru, nu se pot reproduce şi, probabil nici sturddlefish. Cercetătorii maghiari nu vor mai produce alţii pentru că aceştia ar putea depăşi sturionii în sălbăticie, punându-i în şi mai mare pericol.

Totuşi, faptul că două specii, despărţite de 184 de milioane de ani de evoluţie, s-au putut combina, arată că nu sunt chiar atât de diferite în fond.