Depozitele de bioxid de siliciu de pe Marte ar putea conţine urme de viaţă

Zonele cu concentraţii mari de bioxid de siliciu descoperite în 2007 de robotul american Spirit pe Marte au fost formate de vapori vulcanici sau de gheizere şi ar putea conţine urme ale unor forme de viaţă din trecutul planetei roşii, potrivit unui studiu publicat în Science.

227 afișări
Imaginea articolului Depozitele de bioxid de siliciu de pe Marte ar putea conţine urme de viaţă

Depozitele de bioxid de siliciu de pe Marte ar putea conţine urme de viaţă (Imagine: www.nasa.gov)

Asemenea depozite se găsesc şi pe Pământ în jurul coşurilor hidrotermale, precum cele din parcul naţional american Yellowstone, în Wyoming, celebru pentru fenomenele geotermice. Aici se găsesc două treimi din gheizerele planetei şi numeroase surse de apă caldă.

Acestea sunt concluziile cercetătorilor care au analizat datele colectate prin spectrometrul de emisie termală (Miniature Thermal Emission Spectrometer) al robotului Spirit, al cărui geamăn, Opportunity, analizează Marte la antipod.

Descoperirea depozitelor de bioxid de siliciu în craterul Gusev, din regiunea ecuatorială a planetei roşii, a fost anunţată scurt de NASA în 2007.

"Pe Terra, depozitele hidrotermale merg mână în mână cu formele de viaţă, iar bioxidul de siliciu care se găseşte în apropierea acestora conţin adesea fosile ale unor resturi de microbi", a spus Jack Farmer, profesor de astrobiologie la Universitatea de stat din Arizona, unul dintre autorii studiului.

"Nu ştim dacă este şi cazul bioxidului de siliciu descoperit de Spirit, pentru că robotul, ca şi geamănul său, nu este dotat cu instrumente de detectare a formelor de viaţă microscopică", a mai spus acesta. "Putem spune doar că mediul a avut în trecut apă lichidă şi surse de energie necesare vieţii", a explicat Jack Farmer.

Majoritatea cercetătorilor sunt de părere că Marte, care s-a format în acelaşi mod ca şi Pământul în urmă cu 4,6 miliarde de ani, a fost o planetă foarte umedă într-o anumită perioadă din trecutul său.

Până recent, cercetătorii căutau indicii de viaţă în zone restrânse care conţin urme de argilă sau săruri de sulfat: argila indică faptul că locul respectiv a fost umed şi s-ar fi putut forma prin evaporarea apei.

În martie, cercetătorii au anunţat descoperirea primelor indicii ale unor depozite de săruri minerale în numeroase locuri de pe Marte. Spre deosebire de zonele cu argilă sau săruri de sulfat, depozitele de sare indică prezenţa unor mari cantităţi de apă care ar fi putut exista perioade lungi înainte de a se evapora, timp suficient pentru a permite dezvoltarea unor organisme. Cercetătorii cred că ar putea descoperi urme de materii organice în bazinele sedimentare.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici