Ibisul alb îi scapă pe australieni de broaştele de trestie otrăvitoare. Metoda ingenioasă pe care o folosesc păsările pentru a mânca dăunătorul toxic

  • Ibisul alb şi-a câştigat porecla de "găina de gunoi" pentru tendinţa sa de a căuta hrană de oriunde poate, căutând dezordonat în gunoaie şi adesea furând mâncare chiar din mâinile oamenilor.
  • Dar această pasăre autohtonă s-ar putea să fi descoperit cum să îşi schimbe reputaţia proastă.
  • A dezvoltat o metodă "ingenioasă" de a mânca unul dintre singurele animale pe care australienii le urăsc mai mult, broasca de trestie, un dăunător toxic şi omniprezent.
7842 afișări
Imaginea articolului Ibisul alb îi scapă pe australieni de broaştele de trestie otrăvitoare. Metoda ingenioasă pe care o folosesc păsările pentru a mânca dăunătorul toxic

Sursa foto: Twitter

Introduse pentru prima dată în Australia în anii 1930, broaştele de trestie de zahăr nu au prădători naturali în această ţară şi au făcut ravagii în rândul populaţiilor de animale indigene.
 
Pielea broaştei conţine venin pe care îl eliberează atunci când se simte ameninţată, făcând ca majoritatea animalelor care intră în contact cu ea să moară rapid de atac de cord.
 
De aici şi surpriza lui Emily Vincent când membrii comunităţii au început să-i trimită fotografii şi videoclipuri cu un ibis "jucându-se" cu amfibienii.
 
Vincent, care conduce programele privind speciile invazive la organizaţia caritabilă de mediu Watergum, spune că acest comportament a fost raportat de-a lungul coastei de est a Australiei.
 
„Ibişii aruncau broaştele de colo-colo, le aruncau în aer, iar oamenii se întrebau ce naiba fac", a declarat ea pentru BBC. „După aceasta, ei întotdeauna fie ştergeau broaştele în iarba umedă, fie se duceau la o sursă de apă din apropiere şi clăteau broaştele".
 
Ea crede că aceasta este dovada unei metode de "stres, spălare şi repetare" pe care păsările au dezvoltat-o pentru a scăpa broaştele de toxinele lor înainte de a le înghiţi întregi.

Păsări "isteţe”

Profesorul Rick Shine de la Universitatea Macquarie, de la Universitatea Macquarie, a declarat nu este prima dată când păsările au fost observate mâncând broaşte de trestie de zahăr.
 
Acestea par să fie mai puţin sensibile la otravă decât alte animale, precum şerpii, mamiferele sau crocodilii. Dar pot muri din cauza unei cantităţi prea mari şi are un gust "îngrozitor", spune profesorul Shine.
 
Aşa că, pe măsură ce specia s-a răspândit în Australia, păsări precum şoimii şi ciorile şi-au dat seama destul de repede cum să mănânce fără să ia contact cu glandele otrăvitoare.
 
Acestea întorceau broaştele pe spate şi le smulgeau măruntaiele, lăsând glandele neatinse.
 
Dar aceasta este prima dată când profesorul Shine, care a studiat broaştele timp de 20 de ani, a auzit de păsări care folosesc o astfel de metodă pentru a le mânca întregi.
 
„Ibisul are o reputaţie nedreaptă... [dar] acest lucru demonstrează că acestea sunt păsări inteligente", spune dna Vincent.
 
De fapt, au forţat broasca de trestie de zahăr să scape de toxina în sine, nu au fost nevoite să o mutileze în niciun fel. Broasca de trestie de zahăr face toată munca pentru ele".

Controlul populaţiei de broaşte otrăvitoare

Atât profesorul Shine, cât şi Vincent spun că este un semn promiţător faptul că animalele indigene învaţă să se adapteze la broaşte, al căror număr este estimat acum la peste 2 miliarde.
 
Unele specii recunosc încet-încet că insectele dăunătoare sunt "o alegere foarte proastă pentru prânz" şi există sugestii că altele suferă modificări genetice care le fac mai puţin sensibile la otravă.
 
Există şi animale precum ibisul care au descoperit cum să mănânce broaşte în siguranţă, ceea ce ar putea ajuta la readucerea populaţiei sub control.
 
„Au o capacitate de reproducere incredibilă... astfel încât, cu fiecare femelă de broască de trestie de zahăr care este eliminată din mediul înconjurător, se previne apariţia a până la 70.000 de noi broaşte de trestie de zahăr în fiecare an", spune dna Vincent.
 
Cea mai mare parte a muncii grele este făcută de animale pe care Australia le urăşte, cum ar fi ibisul, rozătoarele sau furnicile, spune profesorul Shine.
 
Toate aceste animale fac, de fapt, o treabă minunată ca o armată nevăzută care reduce numărul de broaşte de trestie de zahăr în fiecare an", spune profesorul Shine. „Aşa că ar trebui să fim cu adevărat recunoscători pentru unii dintre aceşti australieni neiubiţi".

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici