Premiul Nobel 2019 pentru CHIMIE, acordat cercetătorilor care au dezvoltat bateriile cu litiu, indispensabile telefoanelor mobile

Oamenii de ştiinţă John B. Goodenough, M. Stanley Whittingham, Akira Yoshino au primit premiul Nobel pentru chimie pe 2019, pentru că au dezvoltat bateriile cu litiu, informează site-ul oficial al acestor distincţii prestigioase.

1062 afişări
Imaginea articolului Premiul Nobel 2019 pentru CHIMIE, acordat cercetătorilor care au dezvoltat bateriile cu litiu, indispensabile telefoanelor mobile

Premiul Nobel pentru chimie pe 2019 acordat lui cercetătorii care au dezvoltat bateriile cu litiu

În comparaţie cu bateriile tradiţionale, bateriile litiu-ion sunt reîncărcabile, durează mai mult, au o densitate energetică superioară, cântăresc mai puţin şi au o durată de viaţă mai lungă.

Bateriile litiu-ion au în prezent extrem de multe aplicaţii, fiind folosite pentru dispozitive variate - de la telefoane mobile la laptopuri şi maşini electrice - utilizate pentru comunicaţii, la slujbă, pentru studiu, muzică, cercetare etc.

Bazele pentru dezvoltarea acestora au fost puse în timpul crizei petrolului din anii 1970. Stanley Whittingham lucra la dezvoltarea unor metode de obţinere a energiei din alte surse decât combustibilii fosili. A creat în cele din urmă un catod inovator, într-o baterie cu litiu, tehnica fiind perfecţionată ulterior de John Goodenough. Akira Yoshino a creat prima versiune de baterie litiu-ion care a fost comercializată, în 1985.

Se consideră că bateriile litiu-ion au revoluţionat vieţile oamenilor de când au intrat pe piaţă la nivel larg, în 1991, punând bazele unei societăţi independente de combustibilii fosili.

John B. Goodenough, s-a născut în 1922, în Jena, Germania, şi a fost profesor la Universitatea din Texas, SUA. M. Stanley Whittingham s-a născut în 1941, în Marea Britanie şi a lucrat la Universitatea de Stat din New York, SUA. Akira Yoshino, născut în 1948, în Suita, Japonia, a lucrat la Universitatea Meijo din Nagoya.

Anul trecut, premiul Nobel pentru chimie a fost decernat cercetătoarei Frances H. Arnold, pentru metoda sa de dezvoltare direcţionată a enzimelor, proteine care catalizează reacţiile chimice, şi lui George P. Smith şi Gregory P. Winter, pentru cercetările lor legate, printre altele, de bacteriofagi, virusuri care infectează bacterii şi pot fi transformate în proteine noi. Prin metodele dezvoltate de aceştia se pot produce anticorpi care pot neutraliza toxinele, contraataca maladiile autoimune şi vindeca metastazele.

De la înfiinţarea premiilor Nobel şi până în 2018, 110 persoane au primit distincţia pentru chimie şi doar cinci dintre acestea au fost femei. De 63 de ori, premiul Nobel pentru chimie a revenit unei singure persoane.

Sezonul Nobel a debutat luni, cu premiul pentru medicină, acordat cercetătorilor Gregg L. Semenza, Peter J. Ratcliffe şi William G. Kaelin Jr., pentru descoperirile lor privind "modul în care celulele percep şi se adaptează diferenţelor de nivel al oxigenului din mediu".

Marţi, premiul Nobel pentru fizică le-a fost acordat cercetătorilor James Peebles, pentru formulări teoretice privind cosmologia fizică, şi Michel Mayor şi Didier Queloz, pentru descoperirea unei exoplanete ce orbitează o stea de tipul Soarelui.

Joi vor fi decernate cele două premii Nobel pentru literatură, iar vineri, cel pentru pace. Premiul Nobel pentru economie va fi decernat pe 14 octombrie.

Anul acesta, fiecare premiu Nobel vine cu un cec în valoare de nouă milioane de coroane suedeze (830.000 de euro).

Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului distincţiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901 şi au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 - 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.

Cercetătorul american John Goodenough, cel mai în vârstă laureat al unui premiu Nobel

Cercetătorul american de origine germană John Goodenough, recompensat, miercuri, cu premiul Nobel pentru chimie, pentru inventarea bateriilor litiu-ion, a devenit cel mai în vârstă laureat al acestor distincţii prestigioase, potrivit nobelprize.org.

Născut pe 25 iulie 1922, cercetătorul american de origine germană John Bannister Goodenough este în prezent profesor de inginerie mecanică şi ştiinţa materialelor la Universitatea Texas din Austin, SUA.

Miercuri, la vârsta de 97 de ani, acesta a devenit cel mai în vârstă laureat al unui premiu Nobel din istorie.

Anterior, recordul a fost deţinut de americanul de origine rusă Leonid Hurwicz, câştigător al premiului Nobel pentru economie în 2007. La momentul atribuirii prestigiosului premiu, acesta avea 90 de ani. Decedat în iunie 2008, el a mai trăit doar câteva luni după ce a primit premiul Nobel.

În ceea ce le priveşte pe femei, romanciera britanică Doris Lessing este cea mai în vârstă laureată Nobel. Scriitoarea avea 87 de ani în momentul în care a fost recompensată cu Nobelul pentru literatură pe 2007. A murit în noiembrie 2013.

De cealaltă parte, la 17 ani, pakistaneza Malala Yousafzai a devenit cel mai tânăr laureat al premiului Nobel. A primit, în 2014, premiul Nobel pentru pace, pe care l-a împărţit cu activistul indian Kailash Satyarthi.

 

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici