Ray Bradbury: „Colonizarea planetei Marte este destinul omului”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne în Discover

„Iată că au trecut deja 40 de ani de când omul a ajuns pe Lună. Ar fi trebuit să rămânem acolo, pentru a coloniza Marte. Marte este destinul nostru”, a declarat, luni, Ray Bradbury, autorul romanelor „Cronici marţiene” şi „Fahrenheit 451”, căruia Târgul Internaţional de Carte de la Guadalajara, considerat cea mai mare manifestare literară de limbă spaniolă, i-a adus un omagiu special.

Ray Bradbury, în vârstă de 89 de ani, a acordat acest interviu cu ocazia unei videoconferinţe, autorul american aflându-se în reşedinţa sa din Los Angeles.

Furnicile vor sta departe de casa ta dacă vei pulveriza un singur ingredient pe ferestre și uși

Cadou neașteptat. Directorul unei firme le-a oferit angajaților câte o husă de saltea în valoare de 3.000 de dolari

„Mă preocupă faptul că nu suntem încă pe Marte. Trebuia să mergem pe Lună, să instalăm acolo o staţie spaţială, iar apoi să devenim marţieni. Odată colonizată planeta Marte, trebuie să mergem pe planeta Alfa Centaur„, a declarat scriitorul american.

Timp de o oră şi jumătate, Ray Bradbury a răspuns întrebărilor primite, explicându-şi viziunea asupra viitorului.

Scriitorul a povestit multe întâmplări din trecutul său şi a afirmat, la un moment dat, că îşi datorează memoria excepţională faptului că a fost „un bebeluş care a rămas în burta mamei sale timp de 10 luni”.

El a povestit în detaliu ziua naşterii sale, 22 august 1920, afirmând că îşi aminteşte gustul laptelui matern şi „durerea” resimţită în timpul operaţiei de circumcizie pe care a suportat-o la vârsta de cinci zile.

Scriitorul a reamintit, totodată, numele tuturor prietenilor săi mexicani din copilărie, a evocat călătoriile sale în Mexic, cineaştii pe care i-a cunoscut şi ziua în care a decis să devină scriitor.

Pe un ton foarte serios, Ray Bradbury a relatat ziua în care a văzut un bărbat legat de scaunul electric, cu corpul scuturat de sarcina electrică mortală, ridicându-se şi spunându-i: „Tu vei trăi pentru totdeauna”.

„Acel domn «electrizat» m-a făcut să trăiesc pentru totdeauna şi să devin scriitor”, a explicat autorul american.

Maliţios, în faţa unui public majoritar tânăr, scriitorul le-a recomandat interlocutorilor „să nu meargă la universitate”, pentru că „nu este o experienţă prea bună”.

Cea mai bună educaţie se dobândeşte, în opinia sa, în bibliotecă, locul în care el a studiat timp de zece ani, deoarece tatăl său era prea sărac pentru a-i plăti studiile.

În biblioteca Universităţii California, Ray Bradbury a scris „Fahrenheit 451”, în anul 1951, pe o maşină de scris în care trebuia să introducă periodic câte o monedă.

„Dumnezeule, acesta va fi biroul meu. Băgam monedă după monedă şi, în nouă zile, am cheltuit nouă dolari”, a relatat scriitorul, care şi-a reamintit, totodată, că în acea perioadă câştiga 20 de dolari pe săptămână, publicând diverse articole şi texte în reviste de mic tiraj.

„Ce ziceţi de asta? Doar nouă zile pentru prima versiune a romanului «Fahrenheit 451»”, a declarat autorul acestei opere, inspirată din decizia regimului nazist de a arde toate cărţile scrise de evrei.

„Am vrut să o scriu pentru viitor, pentru a apăra cunoaşterea, bibliotecile”, a explicat Bradbury.

Întrebat de un interlocutor care este filmul pe care ar dori să îl salveze pentru posteritate, din toate peliculele făcute până în prezent, Ray Bradbury a ales „Cetăţeanul Kane„, de Orson Welles.

Totodată, el i-a sfătuit pe tinerii romancieri „să facă lucrurile cu iubire, să iubească ceea ce fac”.

Ray Bradbury este autorul unor renumite romane ştiinţifico-fantastice, precum „Fahrenheit 451”, „Something Wicked This Way Comes” şi „The Martian Chronicles”, care au fost adaptate în peste 20 de lungmetraje şi seriale de televiziune.