FOTO Şcoala ecologică din gresie, un spaţiu de învăţare confortabil în deşertul indian

În oraşul Jaisalmer din deşertul nord-indian, cunoscut şi sub numele de "Oraşul de aur" pentru arhitectura sa de gresie galbenă, temperaturile pot ajunge la aproximativ 49 de grade Celsius vara.
Clădirile au fost proiectate de mult timp pentru a se adapta la căldură, o tradiţie pe care arhitectul newyorkez Diana Kellogg a urmat-o cu lucrările sale la Şcoala de fete Rajkumari Ratnavati.

543 afișări

Imaginea articolului FOTO Şcoala ecologică din gresie, un spaţiu de învăţare confortabil în deşertul indian

Sursa foto: Twitter

Numită "Clădirea anului 2020" de către Architectural Digest India, şcoala ecologică din gresie a fost inaugurată în noiembrie 2021, iar 120 de fete sunt în prezent înscrise în programul său de învăţământ, potrivit lui Kellogg.

Proiectul, care are ca scop abilitarea femeilor şi fetelor prin educaţie într-o regiune în care rata de alfabetizare a femeilor este cea mai scăzută din India, a fost comandat de CITTA, o organizaţie non-profit din SUA care oferă sprijin economic şi educaţional femeilor din comunităţile îndepărtate şi marginalizate. Este primul pas dintr-un proiect arhitectural în trei părţi care va include, de asemenea, un centru de cooperare pentru femei şi un spaţiu expoziţional, potrivit CNN.

Răcire naturală

Proiectarea unui spaţiu de învăţare confortabil poate fi o provocare în inima deşertului Thar, unde schimbările climatice fac ca perioadele de secetă să fie mai lungi şi mai intense. Kellogg, care de obicei proiectează spaţii rezidenţiale de înaltă clasă, a fost motivat de o excursie din 2014 la Jaisalmer şi a dorit ca clădirea să simbolizeze speranţa şi rezistenţa deşertului prin îmbinarea aspectelor arhitecturii tradiţionale din Jaisalmer cu un design modern.

„Există metode de răcire a spaţiilor care au fost folosite de secole. Ceea ce am făcut eu a fost să le pun laolaltă într-o combinaţie care a funcţionat", a declarat Kellogg, adăugând că temperaturile din interiorul şcolii sunt cu aproximativ 20-30 de grade Fahrenheit mai mici decât cele de afară.

Pentru structură, ea a optat să folosească gresie de provenienţă locală, un material rezistent la schimbările climatice care a fost folosit de mult timp pentru clădirile din zonă, inclusiv pentru Fortul Jaisalmer, o parte a oraşului care găzduieşte un sfert din populaţie şi care este un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO.

„Este atât de abundentă în această zonă. Este foarte rezonabilă (ca preţ), iar pietrarii extrem de talentaţi sunt pur şi simplu magicieni cu piatra", a spus Kellogg. „De fapt, ţine căldura afară şi, de asemenea, ţine răcoarea afară pe timp de noapte".

Printre tehnicile tradiţionale pe care Kellogg le-a încorporat în design se numără căptuşirea pereţilor interiori cu tencuială de var, un material poros şi natural de răcire care ajută la eliberarea umidităţii. Inspirată de alte clădiri din regiune, ea a instalat, de asemenea, un perete jali, o grilă de gresie care permite vântului să se accelereze într-un fenomen numit efect venturi, răcorind spaţiul curţii şi oferind în acelaşi timp umbră de soare. Plafoanele înalte şi ferestrele eliberează căldura ascendentă în sălile de clasă, în timp ce un baldachin cu panouri solare oferă umbră şi energie.

Structura, care este înclinată în raport cu vânturile predominante, are o formă eliptică, aleasă pentru capacitatea sa de a capta şi de a face să circule aerul rece, dar şi pentru conotaţiile sale simbolice de feminitate, care se potrivesc cu ethosul proiectului. Kellogg o numeşte "o îmbrăţişare mare şi strânsă".

Deşi multe dintre tehnicile de răcire folosite la şcoală ar putea fi aplicate în principiu şi în alte locuri, eficacitatea şi durabilitatea lor ar varia de la un loc la altul, recunoaşte Kellogg. Direcţii particulare ale vântului şi gresii diferite ar regla temperaturile în mod diferit faţă de materialele găsite şi folosite în Jaisalmer, de exemplu.

Aerul condiţionat nu este folosit nicăieri în clădire, nu doar din cauza impactului său asupra mediului, ci şi pentru că nu este ceva obişnuit în zonă. Adoptând în schimb mecanisme de răcire tradiţionale şi naturale cu care studenţii sunt familiarizaţi, ea crede că aceştia pot obţine un sentiment de confort din mediul înconjurător, ceea ce duce la o mai mare încredere.

ULTIMELE ȘTIRI

Vezi mai multe articole din categoria life-inedit

Citește pe alephnews.ro: Adrian Sârbu: Trebuie să investim 500 de miliarde euro în următorii 15 ani ca să ajungem la dublarea PIB-ului. În primul rând în industria de învățare. PIB-ul nu crește cu proști

Citește pe www.zf.ro: De ce dispar pe capete băncile din România. Din 2012 încoace au dispărut 10 bănci, şi este doar începutul

Citește pe www.zf.ro: Gigantul Delhaize, proprietarul Mega Image, deschide la Bucureşti un centru de servicii unde angajează sute de IT-işti. Recrutările deja au început

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Taguri:: india,; desert,; scoala ecologica,; racire,; invatamant,; proiect,; program

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.