Secrete scandaloase despre familia regală britanică, într-o biografie controversată

O biografie în care se afirmă că Elizabeth Bowes Lyon, mama reginei Elizabeth a II-a, a fost fiica unei bucătărese franceze, scandalizează Marea Britanie.

3540 afișări
Imaginea articolului Secrete scandaloase despre familia regală britanică, într-o biografie controversată

Regina mamă, Elizabeth Bowes Lyon

Lady Colin Campbell, o scriitoare născută într-o familie aristocrată britanică, susţine că o bucătăreasă franceză a reprezentat "o versiune timpurie a conceptului de mamă-surogat" atât pentru Elizabeth Bowes Lyon, cât şi pentru fratele ei mai mic David, informează dailymail.co.uk.

Bucătăreasa, "o franţuzoaică drăguţă şi atractivă", care se numea Marguerite Rodiere, a născut-o pe viitoarea regină Elizabeth, întrucât mama acesteia Cecilia, care născuse deja opt copii, nu mai putea să aibă alţi urmaşi.

În opinia lui Lady Colin, acest fapt explică porecla deloc flatantă "Cookie" primită de regina Elizabeth - cunoscută ulterior sub numele de Regina Mamă - de la ducele şi ducesa de Windsor.

Aceste teorii sunt explicate pe larg în biografia intitulată "The Queen Mother, The untold story of Elizabeth Bowes Lyon, Who became Queen Elizabeth the Queen Mother", ce va fi pusă în vânzare în luna mai.

Publicarea unor pasaje din această biografie tocmai în această perioadă au scandalizat deja Marea Britanie, întrucât regina Elizabeth a II-a a participat, vineri, la o slujbă în memoria mamei sale, de la moartea căreia s-au împlinit 10 ani.

La această slujbă, organizată la capela St. George din castelul Windsor, au participat aproape toţi membrii familiei regale, care au ţinut să aducă un omagiu fostei regine, dar şi fiicei acesteia, prinţesa Margaret, care a murit cu doar câteva săptămâni înaintea ei, în 2002.

Teoriile publicate în noua biografie au fost imediat desfiinţate de experţii în istoria familiei regale britanice.

"Lady Colin Campbell promovează de ceva vreme această teorie bizară în conversaţiile şi alte activităţi ale sale. Trebuie să spun că, după părerea mea, este o teorie complet eronată. Trebuie doar să priveşti fotografiile cu Regina Mamă şi mama ei, ca să îţi dai seama că sunt rude de sânge", afirmă Hugo Vickers.

"Cred că Georgie Campbell, pe care o cunosc de mulţi ani, s-a confruntat cu aceeaşi dificultate cu care s-au confruntat toţi biografii Reginei Mamă: tot ce era important s-a spus deja şi e foarte greu să găseşti ceva nou de spus. Trebuie să spun că nu cred deloc în teoria ei, iar fără o analiză ADN pentru a o sprijini, nu există nicio dovadă în acest sens. Consider că este regretabil să publici o astfel de teorie în anul în care regina sărbătoreşte jubileul de diamant", a spus Michael Thornton, un alt specialist în istoria familiei regale britanice.

Data exactă în care s-a născut Elizabeth Bowes Lyon, în august 1900, ca cea de-a patra fiică a Lordului Glamis, devenit ulterior al 14-lea Lord Earl of Strathmore şi Kinghorne, a reprezentat întotdeauna un subiect controversat.

Nu este clar nici dacă s-a născut cu adevărat într-o ambulanţă în Londra sau în reşedinţa familiei sale din Hertfordshire.

Un alt element care i-a intrigat pe biografii britanici este motivul pentru care Regina Mamă, Elizabeth Angela Marguerite Bowes Lyon, a primit la naştere un prenume francez.

Într-o altă biografie, "The Royals", publicată de scriitoarea Kitty Kelley în Statele Unite, în 1997, se afirmă că Regina Mamă a fost de fapt fiica unei cameriste galeze care a lucrat pentru familia Lordului Glamis la castelul acestuia din Scoţia.

Însă Lady Colin, care a avut ea însăşi o viaţă departe de a fi obişnuită în tinereţe, fiind crescută ca băiat, în timpul copilăriei petrecute în Jamaica, spune că mama Reginei Mamă a fost, de fapt, o altă angajată a familiei Lordului Glamis.

"Adevărul este că, în cercurile regale şi aristocrate, se vorbeşte de câteva decenii despre faptul că Elizabeth Bowes Lyon, care a fost fără îndoială fiica celui de-al 14-lea Lord Earl de Strathmore şi Kinghorne, nu a fost copilul soţiei acestuia Cecilia, şi nici fratele ei mai mic, David, care s-a născut la doi ani după ea, pe 2 mai 1902. Se presupune că cei doi copii au fost născuţi de Marguerite Rodiere, o franţuzoaică drăguţă şi atractivă, care a fost bucătăreasă la castelul St Paul's Waldenbury şi care le-a oferit Lordului şi lui Lady Glamis cei doi copii după care Cecilia tânjea, întrucât medicii i-au interzis să mai aibă urmaşi", afirmă Lady Colin.

"Aşa a apărut porecla Cookie, pe care ducele şi ducesa de Windsor i-au dat-o lui Elizabeth în cercurile artistocrate internaţionale, întrucât Elizabeth s-a dovedit a fi cel mai de temut opozant al lor", a explicat Lady Colin.

În această biografie - al cărei prim capitol a fost postat, în Statele Unite, pe site-ul editurii care o va publica -, Lady Colin spune că Cecilia Glamis nu şi-a revenit niciodată cu adevărat după moartea din 1893 a lui Violet, fiica cea mare a ei.

"Acea tragedie, fapte care se petreceau periodic în acea epocă de dinaintea apariţiei antibioticelor, s-ar putea afla la originea problemei", afirmă autoarea biografiei.

Violet a murit din cauza unei insuficienţe cardiace, după un acces de difterie, la mai puţin de trei săptămâni după ce Cecilia îl născuse pe cel mai mic fiu al ei, Michael.

"A suferit o cădere nervoasă severă, de pe urma căreia nu şi-a mai revenit niciodată cu adevărat. A rămas fragilă, atât fizic, cât şi psihic, iar după ce s-a întremat suficient pentru a-şi face reapariţia în societate, suferea adeseori atacuri nervoase care au devastat-o până la sfârşitul vieţii", a adăugat Lady Colin.

Nu era deloc neobişnuit ca famiiile aristocrate să facă anumite aranjamente "de tip surogat" pentru a-şi mări familiile, se afirmă în aceeaşi biografie.

În acea perioadă, în care nu existau antibiotice, mortalitatea infantilă era ridicată, iar moştenitorii de sex masculin erau expuşi unui risc foarte mare de a muri în războaie. Era important ca famiile aristocrate să îşi procure "unul sau doi moştenitori de rezervă" şi pentru a-i obţine apelau uneori la ajutorul servitorilor.

Controversata biografă Lady Campbell a deranjat pentru prima oară aristocraţia britanică odată cu publicarea biografiei ei explozive despre prinţesa Diana, lansată în 1992. Intitulată "Diana In Private", acea carte a fost prima care a prezentat în premieră aspecte dezastruoase din căsnicia Dianei cu prinţul Charles.

Lady Campbell, cunoscută şi sub numele Georgie Campbell, a publicat ulterior o a doua carte, "The Real Diana", care a dezvăluit secrete şi mai "şocante", inclusiv o serie de presupuse aventuri ale prinţesei. Considerată scandaloasă în epocă, cartea a fost desfiinţată de experţii în istoria familiei regale britanice.

În 2004, Lady Campbell afirma că prinţesa Diana şi regele Juan Carlos al Spaniei au avut o aventură în timpul unei croaziere pe mare, în august 1986.

Născută în 1949, în familia Ziadie, una dintre cele mai influente din Jamaica, Lady Campbell a fost înregistrată la naştere ca băiat, George William, din cauza unui "defect fizic". A fost crescută ca băiat până la vârsta de 18 ani, când a făcut o operaţie pentru a corecta acel "defect fizic".

Şi-a petrecut apoi mare parte din tinereţe în Statele Unite şi a lucrat apoi ca model la New York, unde era privită ca o mare frumuseţe în cercurile aristocrate.

S-a mutat în Marea Britanie după ce s-a căsătorit cu Colin Campbell, fratele mai tânăr al celui de-al 12-lea duce de Argyll, însă mariajul lor a durat doar 14 luni.

Un ziar britanic a afirmat ulterior că soţul ei nu ştia nimic despre "defectul fizic" din trecut atunci când s-a căsătorit cu ea şi a aflat de acesta abia după ce câţiva prieteni l-au ironizat spunând că s-a căsătorit cu un travestit.

Lady Campbell a dat de atunci în judecată - cu succes - toate ziarele care sugerau acest lucru şi consideră că fostul ei soţ este vinovat de propagarea acestei teorii în presă.

În urmă cu şapte ani, Lady Campbell a fost obligată să îşi modifice substanţial o nouă carte, despre o criminală nemiloasă, după ce una dintre cele mai bogate văduve din lume, Lily Safra, a ameninţat că o va da în judecată.

Lady Campbell şi-a publicat în cele din urmă acea carte, "Empress Bianc", care conţine câteva aluzii, declarând însă în public că era vorba de o carte de ficţiune.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici