„Summer glow up”, noua formă de violență estetică care inundă rețelele sociale și amenință sănătatea adolescentelor

Departe de a fi o noutate, „Summer glow up” nu este decât o versiune mascată a „operațiunii bikini” tradiționale, acum amplificată prin provocări, hashtag-uri și algoritmi.

În spatele acestei tendințe se află o presiune estetică influențată de condiționări culturale și de gen. Sistemul patriarhal a construit istoric o imagine distorsionată și nerealistă a corpului feminin, care continuă să se reproducă cu putere în mediile digitale.

Diverse studii ale Institutului pentru Femei arată că presiunea estetică asupra tinerelor se formează în familie și în mediul medical, și se amplifică pe rețelele sociale, unde domină un ideal corporal exclusivist. Această presiune întărește ideea că trupul femeilor trebuie corectat și contribuie la disconfort emoțional, insatisfacție corporală și risc de dezvoltare a tulburărilor de alimentație.

Presiunea de a semăna cu corpurile văzute pe rețele

Conform studiului „Autopercepția imaginii femeilor în noile medii digitale” al Institutului pentru Femei, 97% dintre tinere folosesc rețele sociale, unde predomină reprezentări ale femeilor slabe, albe, fără dizabilități și cu statut economic înalt.

Trei persoane au fost ucise de obiecte neexplodate pe plaje din Ucraina

TikTok intenționează să concedieze echipa de moderare din Germania. Inteligența artificială ar urma să îi ia locul

Peste 60% din conținutul publicitar pe care îl primesc este legat de modă și frumusețe, iar mai mult de 70% declară că au văzut reclame la chirurgie estetică. Această expunere are un impact direct: 56,7% dintre tinere simt presiune să semene cu corpurile din rețele, ceea ce contribuie la insatisfacție corporală, anxietate, izolare socială și risc de tulburări alimentare.

Potrivit Fundației Fita, în Spania există cel puțin 300.000 de tineri cu vârste între 12 și 24 de ani care suferă de tulburări de alimentație (TCA), iar 90% dintre acestea sunt femei.

Sub hashtag-uri precum #SummerGlowUp, #WhatIEatInADay sau #GirlDinner, pe TikTok, Instagram și alte platforme, circulă videoclipuri care promovează slăbirea extremă și dietele restrictive.

De la „heroin chic” în anii 2000 la #SkinnyTok în 2025

Această tendință nu este nouă: amintește de fenomenele din anii ’90 precum „heroin chic” sau blogurile din 2000 care promovau tulburări alimentare sub pseudonime ca Ana și Mia, în referire la anorexie și bulimie.

Ce s-a schimbat este viteza și amploarea cu care aceste mesaje se răspândesc datorită rețelelor sociale, și estetica lor aparent inofensivă: videoclipuri bine editate, cu filtre calde, muzică liniștitoare și discursuri motivaționale care întăresc ideea că slăbitul e sinonim cu succesul, controlul și valoarea personală.

Un caz controversat este cel al lui Liv Schmidt, influencer în vârstă de 22 de ani, cu peste 700.000 de urmăritori pe TikTok, care publica videoclipuri ce promovau diete extrem de restrictive, sub titluri precum „Skinny Girl Essentials” sau „Ce mănânc într-o zi”. Conținutul ei a fost reclamat de profesioniști din sănătate și activiști pentru că incita la tulburări alimentare, mai ales în rândul adolescentelor. TikTok i-a închis contul pentru încălcarea politicilor.

SkinnyTok, tendința blocată pe TikTok

Cazul ei face parte dintr-o tendință mai amplă și îngrijorătoare: #SkinnyTok, un fenomen viral care glorifică corpurile extrem de slabe, împărtășește trucuri pentru slăbit și normalizează diete periculoase într-o estetică „aspirațională”.

Ca urmare a creșterii acestor conținuturi, Comisia Europeană și regulatorul francez Arcom au cerut măsuri urgente, ceea ce a dus la blocarea globală a hashtag-ului pe TikTok în iunie. Acum, cei care îl caută văd un mesaj de avertizare și linkuri către resurse de ajutor. Totuși, videoclipurile de acest gen reapar rapid sub alte denumiri.

Presiunea estetică e violență

Conform studiului „Tinerele femei și tulburările de alimentație. Impactul rolurilor și stereotipurilor de gen”, publicat în 2024 de Institutul pentru Femei, rețelele sociale, media și familia întăresc constant ideea că trupul femeii trebuie mereu corectat.

Cercetarea, condusă de psiholoaga și cercetătoarea María Calado Otero, analizează factorii de risc și protecție în cazul femeilor tinere cu tulburări de alimentație și evidențiază cum slăbitul este, pentru multe tinere din Spania, un scop vital.

Dintr-un sondaj aplicat a peste 660 de femei cu vârste între 18 și 30 de ani cu tulburări alimentare, 90% afirmă că au primit comentarii negative despre corpul lor din familie, iar 60% în consultații medicale.

Această violență simbolică și instituțională se manifestă și prin folosirea Indicele de Masă Corporală (IMC), un instrument statistic creat acum peste 200 de ani care se folosește încă ca indicator de sănătate, deși nu ia în calcul masa musculară sau densitatea osoasă.

Femeile cu corpuri non-normative sunt cele mai vulnerabile la această violență. Multe evită să meargă la medic de frică să nu fie umilite pentru greutatea lor, se supun dietelor interminabile și suferă deteriorarea sănătății mentale din cauza judecăților și respingerii constante.

„Activismul pentru corpuri mari și feministele avem multe de spus pentru a determina schimbări profunde în societate pe acest subiect”, declara cercetătoarea María Calado într-un interviu pentru EFE.

O problemă colectivă, nu individuală

Raportul subliniază nevoia de a înceta asocierea sănătății cu slăbirea și de a rupe abordarea centrată pe greutate în domeniul sănătății. Multe femei intervievate povestesc că tulburarea lor alimentară a început după o dietă recomandată de un medic, deși nu aveau probleme de sănătate anterioare.

Originea tulburărilor alimentare nu este doar personală, ci structurală. Este o „tulburare culturală”, alimentată de industria cosmetică, media, medicală, farmaceutică și din ce în ce mai mult de rețelele sociale.

Potrivit Maríei Calado, „acceptarea corpurilor non-normative este esențială pentru progresul egalității” și nu poate fi separată de lupta feministă.

Participantele la studiu mai spun că recunoașterea diversității corporale și reprezentarea realistă în media sunt fundamentale pentru prevenție. 87,6% consideră necesară vizibilitatea corpurilor diverse, 82% propun să se înceteze comentariile despre aspectul fizic al femeilor, iar 90,7% cer să nu se mai lege succesul unei femei de felul în care arată.

„Când ne gândim la vecinele, colegele de clasă sau de muncă, vedem femei diverse, cu forme și corpuri diferite, iar această diversitate ar trebui să se reflecte și în reprezentarea femeilor, atât în media, cât și pe rețelele sociale”, subliniază Calado.

Pentru a schimba această situație, Institutul pentru Femei consideră esențială intervenția pe mai multe planuri: campanii de conștientizare, schimbări în formarea medicală și educațională, reglementarea conținuturilor de pe rețele sociale și o revizuire critică a modelelor impuse de industria audiovizuală.