Un zid lung de 6.000 de kilometri ar putea opri înaintarea deşertului Sahara

Un plan care prevede construirea unui zid de 6.000 de kilometri, din Mauritania până în Djibouti, alcătuit din dune de nisip solidificate cu ajutorul unor bacterii, pentru a opri înaintarea deşertului Sahara, a fost prezentat de arhitectul Magnus Larsson la Conferinţa TED Global din Oxford.

191 afișări
Imaginea articolului Un zid lung de 6.000 de kilometri ar putea opri înaintarea deşertului Sahara

Un zid lung de 6.000 de kilometri ar putea opri înaintarea deşertului Sahara (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Potrivit BBC News, un studiu din 2007, realizat de experţii ONU, descrie deşertificarea ca fiind "cea mai mare provocare din timpurile noastre, în ceea ce priveşte mediul înconjurător".

"Soluţia mea pentru deşertificare este un zid de gresie, făcut din nisip solidificat", a explicat Magnus Larsson, care se consideră un arhitect al dunelor.

Nisipul va fi stabilizat prin injectarea masivă cu apă ce conţine un anumit tip de bacterii, care îl vor transforma într-un zid la fel de solid ca şi cimentul, în decurs de doar câteva ore.

Ţările din nordul Africii au promovat mult timp ideea plantării multor arbori în zonele subsahariene, pentru a forma "Marea Centură Verde", care să împiedice înaintarea nisipului.

O propunere asemănătoare, cunoscută sub numele de "Marele Zid Verde al Chinei", a fost prezentată guvernului chinez pentru a opri înaintarea deşertului Gobi.

În 2007, Naţiunile Unite au publicat un raport în care se arată că o treime din populaţia Terrei, aproximativ două miliarde de persoane, se confruntă cu riscul de a deveni victime ale deşertificării.

Această problemă afectează mai ales fostele republici sovietice din Asia Centrală, zone întinse din China şi ţările africane sub-sahariene.

Arhitectul Magnus Larsson consideră că acest zid, construit de-a lungul marginii deşertului Sahara, va fi mai degrabă o soluţie suplimentară decât una înlocuitoare a "centurii verzi". "Zidul va oferi un suport fizic pentru copaci", a spus el.

Zidul va fi format prin "îngheţarea" dunelor de nisip călătoare, care vor fi transformate în gresie. Particulele de nisip vor fi legate între ele cu ajutorul bacteriei Bacillus Pasteurii. Această specie de microorganisme, frecvent întâlnită în zonele mlăştinoase, are ca produs de metabolism calcitul, un fel de ciment natural.

Conferinţa TED Global, desfăşurată între 21 şi 24 iulie la Oxford, în Marea Britanie, este o reuniune ştiinţifică dedicată "ideilor care merită să fie cunoscute", potrivit organizatorilor acestui eveniment.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici