FOCUS: Revistele de modă din România nu se grăbesc să se mute pe internet

Revistele de modă funcţioneză în lume, de peste 170 de ani, ca mediatori între cei care propun tendinţele şi public, femeile cărora, în definitiv, le sunt dedicate aceste tendinţe. În Statele Unite, titlul "Goldey’s Lady’s Book" a apărut în 1831, când publica articole în care dădea sfaturi cititorilor despre materiale şi prezenta imagini cu cele mai noi creaţii.

În prezent, revistele de beauty şi modă reprezintă o adevărată industrie pe piaţa media a lumii, devenind din ce în ce mai sofisticate, atât din punct de vedere al conţinutului editorial, cât şi ca design şi concept artistic, dezvoltându-se în acelaşi ritm, sau chiar cu un pas înaintea femeii moderne a cărei viaţă urbană este insipraţia tuturor editorilor din acest segment.

Dezvoltarea internetului a adus schimbări importante în maniera în care editorii îşi abordează cititoarele, oferindu-le opţiuni mult mai complexe. De exemplu, dacă în versiunea printată, limitată ca spaţiu, cititoarea unei reviste de modă are acces doar la unele modele vestimentare, alese de editorii publicaţiei, versiunile online au facut posibil accesul la un număr impresionant de colecţii vestimentare, prezentate integral, de unde utilizatoarele îşi pot alege singure tendinţele şi ţinutele care le reprezintă şi le individualizează.

Jack Kliger, Preşedinte/CEO al Hachette Filipacchi Media SUA, a declarat, în cadrul conferinţei Periodical Publishers Association din Marea Britanie, susţinută în luna mai, că publisherii ar trebui să se grăbească în dezvoltarea digitală şi să înceapă colaborarea pentru a asigura succesul industriei.

În timp ce ce tot mai multe ziare şi televiziuni se orientează spre mediul online, marea majoritatea a revistelor glossy din România întârzie în a explora şi exploata spaţiul virtual şi nu resimt pe deplin potenţialul internetului. Cele mai multe dintre revistele din România şi-au gândit varianta online ca pe un produs de prezentare (POP – point of presence), şi nu ca pe o publicaţie online al cărei conţinut are un grad ridicat de perisabilitate şi trebuie modificat şi actualizat rapid, chiar zilnic, după modelul publicaţiilor similare din străinătate.

Cei mai mulţi publisheri motivează această întârziere a racordării la trendurile media occidentale fie prin costurile ridicate pe care le presupune o publicaţie online, neamortizate de veniturile din publicitatea online, fie prin interesul scăzut pe care cititoarele acestui tip de presă îl manifestă faţă de produsul virtual.

Sorin Trâncă, director general al agenţiei de publicitate Friends Advertising, crede că bugetele alocate pentru publicitatea pe internet sunt în creştere."Din bugetele de comunicare, în jur de 2% pe an este alocat publicităţii online, asta într-o piaţă în care a devenit din ce în ce mai scump să faci o campanie integrată. Estimările arată că, totuşi, asta e o piaţă care se dublează de la an la an, fără ca bugetele în ansamblu să se dubleze, deci undeva e tot mai clar că bugetele de online cresc".

Majoritatea revistelor pentru femei din străinătate şi-au construit o versiune online a revistei tipărite, actualizată zilnic, cu opţiuni de personalizare, care vine în întâmpinarea necesităţilor particulare ale utilizatoarelor.

(Gabriela Dita, gabriela.dita@mediafax.ro)

Publicaţii precum Vogue, Harper's Bazaar, Cosmopolitan, Elle sau Glamour, toate posedă ediţii speciale pentru internet, care beneficiază de publicitate din partea unor branduri internaţionale de renume, precum Pierre Cardin, Valentino, Lacoste, Fendi, Ralph Lauren sau Marc Jacobs.

De exemplu, varianta online a Elle Franţa oferă cititoarelor sale şi două opţiuni inedite - "Elle Tv" şi "my Elle". "Elle Tv" prezintă înregistrări video din domenii precum: modă, societate, celebrităţi, decoraţiuni, artă, frumuseţe, şi gastronomie, în timp ce accesând opţiunea "my Elle", fiecare utilizatore îşi poate construi o versiune virtuală a revistei Elle.

În România, revista Elle nu are o pagină web, dar, conform declaraţiilor Mihaelei Arsene, director de dezvoltare al Edipresse, varianta online este un proiect care se doreşte a fi realizat cât mai curând. Edipresse România are însă site-uri pentru publicaţiile Avantaje, Joy, Viva sau Look, care sunt actualizate odată cu apariţia ediţiilor printate.

Despre publicaţiile din străinătate care îşi actualizează site-ul zilnic, Mihaela Arsene a declarat: "Probabil că cei din străinătate au o echipă redacţională dedicată exclusiv site-ului, noi încă nu funcţionăm după modelul lor".

Şerban Alexandrescu, Creative Director la Headvertising, consideră că, într-un viitor destul de apropiat, toţi publisherii vor trebui să îşi pună la punct strategiile de publicare online. "Chiar dacă nu atât de spectaculos, pentru început, internetul este realmente, la propriu, media viitorului. Şi nu doar a viitorului îndepartat, ci a anilor următori. Şi, în sfârşit, a început să se «coacă» şi în România".

Conform datelor publicate de trafic.ro, site-ul publicaţiei Avantaje a avut, în luna octombrie, un număr de 174.392 de vizitatori, www.viva.ro , de 96.244 vizitatori, site-ul publicaţiei Joy, 75.605 de vizitatori, iar www.revistalook.ro a fost accesat de 57.361 utilizatori.

Nici publicaţia Glamour, adusă pe piaţa românească în octombrie anul trecut de Liberis Publications, nu are o variantă online, deşi există site-uri pentru versiunile publicaţiei din Marea Britanie, Franţa, Germania sau SUA. Ediţia online a ediţiei britanice a Glamour prezintă chiar, pe lângă obişnuitele rubrici de fashion şi beauty, opţiunea "Glam Tv", care conţine materiale video cu prezentări de modă, trailere şi interviuri în exclusivitate cu celebrităţi precum Karl Lagerfeld, Cate Blanchett sau Lily Allen.

Explicaţia pe care o dă Dana Cristescu, directorul general al Liberis Publications România, pentru lipsa unui site al publicaţiei Glamour în România, se referă la investiţiile financiare pe care le necesită menţinerea unor informaţii actualizate pe un site. "Pentru titlurile internaţionale, variantele online sunt, practic, alte licenţe. Pentru un site făcut cu costuri, pe care se plătesc toate creditele, piaţa din România de publicitate online nu poate susţine aceste eforturi. Site-urile internaţionale au costuri foarte ridicate, e adevarat, şi veniturile sunt substanţiale, dar pentru România, care internaţional e cotată pe locul 54, cu un consum total de aproape 400 milioane de euro, anul trecut, faţă de, spre exemplu Portugalia, cu un spending de circa 1 miliard de euro pe aceeaşi perioadă, sau Ungaria cu peste 2 milarde şi jumatate (cotată pe locul 27), ne dăm seama că procentul alocat pe online, ar fi insuficient pentru a face site-uri la nivelul celor de afară. Tilturile internaţionale nu pot să pirateze poze sau texte, iar simpla repostare a revistei pe internet nu este chiar scopul propus", a explicat pentru MEDIAFAX Dana Cristescu.

Problema publicităţii online ar putea fi rezolvată odată cu furnizarea unor date complete de către Studiul de Audienţă şi Trafic Internet (SATI). SATI este un studiu complet nou, realizat după o metodologie acceptată la nivel internaţional şi utilizată cu succes în ţări ca Austria, Germania, Spania sau Elveţia şi oferă informaţii detaliate referitoare la traficul, audienţa şi profilul vizitatorilor site-urilor din România. Prin serviciile furnizate de SATI, advertiserii pot afla exact profilul utilizatorului unui anumit site, prin urmare şi-ar putea dezvolta strategiile de comunicare specifice, care să meargă direct la ţintă. "Abia în primăvară vom putea furniza şi date de audinţe şi profil sociodemografic", a declarat Arina Ureche, director general BRAT.

Pe de altă parte, Şerban Alexandrescu este de părere că un site-urile revistelor pot reuşi pe plan financiar nu doar prin publicitate, ci şi printr-un conţinut informaţional bine realizat. "Foarte multă lume din presă s-a obişnuit cu un model «lenevos» de câştig în media - acela că banii se fac din reclamă şi nu din content-ul valoros şi interesant care aduce audienţă, care aduce reclamă. Când vor fi nişte site-uri interesante în sine, vor avea şi audienţă şi, deci se vor ghiftui şi cu reclamă. Nu mai devreme".

Tabu, revistă editată de trustul Realitatea Caţavencu, are pe site-ul său, asemenea paginilor online de ziar, o coloană de ştiri din domenii precum modă, frumuseţe sau cultură, secţiune care este actualizată permanent, în funcţie de noutăţile din domeniile abordate. "Ca materiale strict online avem fragmente din interviuri în exclusivitate, care nu intra în revistă din lipsă de spaţiu, transcrierea interviurilor cu persoanele care apar în «dosarele tabu»; fragmente audio din interviu sau imagini nepublicate în revistă", a declarat Noemi Revnic, brand manager al revistei Tabu.

Noemi Revnic este, de asemena, de părere că internetul nu este o prioritate sau o ameninţare pentru revistele de fashion & beauty, întrucât, după cum a mărturisit, ea crede în "fenomenul glossy" şi "escape" al cititoarei. "Chiar dacă internetul este rapid şi facil, momentele de relaxare totală le ai atunci când «atingi» paginile unei reviste, când «evadezi» în imaginile pe care ţi le oferă".

Brand managerul Tabu consideră că varinatele online ale revistelor nu sunt de mare impact, pentru că încă nu există o piaţă bine dezvoltată. "Consumul de internet e mai mic decât afară. Şi obişnuinţa. În alte ţări, sunt reviste cu o vechime de 50 de ani, site-urile lor au fost lansate în '93, '94, atunci când în România abia începea fenomenul revistelor pentru femei".

The One - revista de fashion & beauty a PubliMedia, îşi reactualizează pagina de internet odată cu apariţia numărului tipărit, dar mizează şi pe materiale create special pentru online, pe elemente de interactivitate cu utilizatoarele şi pe o secţiune specială, dedicată noutăţilor din fashion şi beauty . "Revista The One îşi atrage publicul pe internet cu ajutorul conţinutului exclusiv online şi al elementelor de interactivitate cu cititorii, spre exemplu întrebări pentru Andreea Esca, sau sondaje", a declarat Cosmina Noaghea, director de publishing al PubliMedia.

Conform trafic.ro, site-ul revistei The One a fost accesat, în luna octombrie, de 25.030 de utilizatori.

Cosmina Noghea crede că revistele glossy nu resimt încă un pericol din partea mediului online şi că în ţara nostră penetrarea internetului este încă relativ mică. "Revistele sunt ameninţate de internet, dar nu în aceeaşi măsură ca ziarele. În topul celor mai citite informaţii pe internet sunt ştirile, aşa că ziarele sunt cele mai afectate. Urmează apoi revistele de gadget-uri, dar revistele de lifestyle sunt ultimele pe lista publicaţiilor ameninţate de internet. În România, vorbim de alt nivel de penetrare a internetului, comparativ cu alte ţări şi alt nivel de dezvoltare a publishingului. Sigur că în viitor noi vom depăşi mai rapid anumite etape", mai spune directorul de publishing al PubliMedia.

Sorin Trâncă consideră, de partea sa, că în domeniul internetului lipseşte expertiza, iar lucrurile evoluează destul de lent: "Noi rămânem totuşi un pic în urmă cu expertiza în domeniu, mai cu seamă cea strategică şi de planning, timp în care netul devine din ce în ce mai sofisticat".

Pe www.bolero.ro (Ringier), cititoarele pot regăsi atât informaţiile din paginile revistei tipărite, cât şi informaţii actualizate permanent despre viaţa vedetelor, puse în secţiunea "Celebrity news" şi recomandări de modă şi beauty, diferite pentru fiecare zi.

"Evident, mediul online se dezvoltă foarte mult, dar site-ul unei publicaţii este mai mult o extensie a revistei, decât un produs separat. Printul va avea întotdeauna avantajul lucrului palpabil, pe care îl poţi atinge, pe care îl simţi. Simţi o hârtie de calitate, o copertă lucioasă, care-ţi dezvăluie imediat targetul revistei. Aşa cum, dacă o revistă are 200 de pagini îţi transmite imediat faptul că îţi oferă multe informaţii, în timp ce un site îţi oferă un o interfaţă pe care rămâne să o explorezi tu pentru a vedea câtă informaţie îţi dă.", a declarat pentu MEDIAFAX, Raluca Hagiu, redactor-şef al Bolero.

În luna octombrie, site-ul publicaţiei Bolero a fost accesat de 59.764 de vizitatori, conform datelor furnizate de trafic.ro.

Site-ul revistei Unica propune utilizatoarelor sale în fiecare zi un articol nou, denumit "Articolul Zilei", iar secţiunea de noutăţi este actualizată, în medie, cam de două ori pe săptămână, sau de fiecare dată când are loc un eveniment important.

Despre manifestarea puţin notabilă a revistelor glossy pe internet, Laura Davidescu, redactor-şef adjunct al publicaţiei Unica, a declarat: "Revistele româneşti nu pun mare accent pe mediul online din două motive: audienţa ar putea fi unul (căci doar 25% dintre români au acces la internet), iar celalalt ar putea fi piaţa de publicitate: sublim de inexistentă pe acest segment".

În ceea ce priveşte motivele pentru care mari branduri din industria de beauty, cele mai interesate de promovarea în publicaţiile pentru femei, nu investesc şi în publicitatea online, Şerban Alexandrescu crede că acestea au la bază obişnuinţa şi experienţa cu suporturile clasice. "Încă le e foarte uşor şi comod şi profitabil să se descurce cu mix-ul de media clasic. Şi pentru că modul lor obişnuit în care şi-au conceput comunicarea, bazat pe glitz şi glamour are nevoie de fotografii bune, de suprafeţe mari, de rezoluţie bună. Ceea ce nu înseamnă că nu se poate şi altfel - doar că nu multă lume şi-a pus problema astfel".

Site-ul unica.ro a avut, în luna octombrie, un număr de 60.274 de vizitatori, conform datelor afişate pe trafic.ro.

Lucian Ioniţă, publisher la Sanoma Hearst România, consideră, de asemena, că revistele de fashion şi beauty sunt ultimele pe lista publicaţiilor tipărite ameninţate de expansiunea mediul online. "Dintre reviste, probabil că cele de modă vor fi printre ultimele ameninţate. Desigur, partea de shopping din ele va apărea pe internet foarte repede şi bine făcută, dar ceea ce transmite atmosfera, partea artistică, să zic aşa, e încă greu de adaptat online. E ca la, să zicem, picturi. Vei cumpăra copii şi postere cu picturi celebre de pe internet, dar când vrei să le priveşti, o s-o faci într-un album bine tipărit", a declarat Ioniţă.

O revistă unde latura "artistică" este deosebit de importantă în versiunea print este Harper's Bazaar, despre care Lucian Ioniţă spune că va avea un site "destul de curând". Însă, "măcar pentru un timp, el va fi unul POP, de prezentare, în timp ce site-ul Cosmo este un POP sub umbrela mult mai largă a portalului nostru de femei, www.femeia.ro. Portalul este ceea ce ne interesează on-line, pentru că vrem să oferim cât mai multor tipuri de femei motive să-l acceseze. Revista Cosmopolitan este flagship-ul Sanoma Hearst România. E prima editată şi cea mai profitabilă publicaţie a noastră", a explicat Ioniţă.

Portalul femeia.ro a avut, în luna octombrie, conform trafic.ro, 165.530 de vizitatori.

Lucian Ioniţă crede că publisherii "mai văd încă în online mai mult un mix între beneficii de promovare şi un «trebuie să facem şi noi»". "Acum, lucrurile merg uneori invers, sunt unii care fac site-uri la reviste ca să nu rămână singurii care nu au. Şi e cam la fel şi în alte ţări. Nu ştiu ca în alte locuri activităţile de internet ale editorilor de reviste să se concentreze pe făcut site-uri elaborate revistelor. Două, din cele 15 ţări în care Sanoma este prezentă, sunt foarte, foarte puternice şi în internet: Olanda şi Ungaria. Acolo, Sanoma este lider nu numai în reviste, ci şi în online. Cele mai puternice şi profitabile site-uri ale lor nu sunt pentru reviste", a mai precizat publisherul de la Sanoma.

În România, cel puţin în perioada imediat următoare, revistele, în varianta lor tipărită, de hârtie, vor continua să umple rafturile chioşcurilor de presă. E drept că vânzările scad, audienţa scade, iar internetul cucereşte tot mai mult teren şi tot mai mulţi fani, însă, pentru revistele de modă şi frumuseţe, drumul pare a fi mult mai lung decât pentru alte publicaţii. Internetul încă nu a reuşit să cucerească inima femeilor îndrăgostite de coperţile lucioase ale marilor titluri dedicate lor.