Interviul integral. Marius Tucă Show. Dorel Săndesc: Nu poate fi nimic mai dramatic în meseria noastră decât să trebuiască să alegi tu cui îi mai dai o şansă şi cui nu

Prof.univ Dorel Săndesc, şeful clinicii ATI din spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara, a declarat că numărul mic al cazurilor critice de COVID 19 din România, care necesită terapie intensivă, dă posibiltatea spitalelor să se doteze cu echipamente specifice pentru a face faţă unei creşteri bruşte a numărului de persoane infectate cu noul coronavirus.

272 afișări
Imaginea articolului Interviul integral. Marius Tucă Show. Dorel Săndesc: Nu poate fi nimic mai dramatic în meseria noastră decât să trebuiască să alegi tu cui îi mai dai o şansă şi cui nu

Interviul integral. Marius Tucă Show. Dorel Săndesc: Nu poate fi nimic mai dramatic în meseria noastră decât să trebuiască să alegi tu cui îi mai dai o şansă şi cui nu

Prezentăm principalele declaraţii ale prof. Dorel Săndesc la emisiunea Marius Tucă Show:

„Avem sistemul sanitar cu cea mai proastă finanţare din Europa. Avem cel mai mic procent din PIB alocat sănătăţii din Europa şi asta arată şi profilul statului român care declamă întotdeauna politicianist sănătatea ca o prioritate, dar şi educaţia. Când te uiţi la cifre pe statisticile seci EUROSTAT care nu pot minţi, de fapt aceste domenii sunt abandonate”

„Cred că dacă reuşim această epidemie de solidaritate, aceasta o dată că poate bate epidemia de corona, dar mai mult decât atât, la nivel de psihologie colectivă şi individuală, implicit, ar putea această epidemie să ne vindece de fapt şi dacă oamenii urcă pe acest val de solidaritate, de empatie eu cred sincer că va fi greu după aceea să recadă în vechile noastre meschinării din viaţa obişnuită confortabilă”.

„Aceasta este marea dramă de care ne este frică şi nouă, să nu ajungem acolo pentru că într-adevăr ,nu poate fi nimic mai dramatic în meseria noastră decât să trebuiască să alegi tu cui îi mai dai o şansă şi cui nu îi dai. Şi, din fericire, avem, iată, un interval liber, să spunem, în care să ne pregătim pentru că profilul crizei în România arată o incidenţă deocamdată foarte scăzută în această fază a cazurilor critice care ajung la terapie intensivă, fără îndoială că acest număr va creşte şi foarte probabil când începe să crească, va creşte brusc”.

„Am făcut un audit recent în faţa acestei crize să vedem câte paturi reale funcţionale de terapie intensivă avem în acest moment în România şi Societatea Română de ATI care a făcut are acum datele, le-am furnizat şi autorităţilor, Ministerului sănătăţii, avem în acest moment 2643 de paturi de terapie intensivă funcţionale, dintre care mai mult de jumătate sunt dotate cu ventilatoare şi alte echipamente specifice, rezultând un număr de 1292 de paturi care nu au aparate de ventilaţie mecanică”

„Ceea ce lipseşte acum în spitale, este vorba despre echipamentele de protecţie (...) este foarte important, esenţial, vital să asigurăm condiţii bune pentru aceşti oameni, să îi protejăm atât cât se poate proteja. Oricum ei sunt supuşi unui risc foarte mare şi faptul că încă nu avem suficiente echipamente e de natură să creeze frustrare, angoasă, lipsă de încredere şi cred că una din probleme şi una din soluţii de fapt este comunicarea mai bună”.

„Din fericire, în acest moment, criza de medici ATI-şti, dar şi de alte specialităţi, nu mai este chiar atât de mare ca acum doi ani, creşterile sunt totuşi semnificative ale veniturilor personalului medical au făcut ca tot mai mulţi să dorească să rămână, multe ... generaţiile tinere, tinerii absolvenţi, medici specialişti tineri care nu au un post fix, sunt freelancers acum şi sunt gata să vină să lucreze, să se angajeze. E o primă resursă, cei din România. Apoi, fenomenul întoarcerii acasă există, avem rezidenţi, eu am în Irlanda şi deja s-au întors acasă, mai mulţi doresc să vină acasă”

Prezentăm interviul integral:

 

Marius Tucă: Bun găsit oameni buni la o nouă ediţie specială, Marius Tucă Show, Mediafax.ro, ALEPH news, avem un invitat cu totul special, bună ziua domnul Săndesc, bine aţi venit în emisiunea noastră.

Dorel Săndesc: Bună ziua, vă salut, mă bucur să vă văd.

Marius Tucă: Sunteţi în autoizolare sau cum se cheamă?

Dorel Săndesc: Da, m-am retras în pod.

Marius Tucă: V-am zis să fiţi cuminte, nu m-aţi ascultat, mă bucur că ne vedem, chiar dacă împrejurările în care ne vedem nu sunt cele mai bune, dar să sperăm că or să fie bune. Vreau să vă spun câteva cuvinte despre invitatul meu de astăzi, se cheamă Dorel Săndesc, este un medic excepţional, e un om pentru care... printre puţinii oameni pentru care aş băga mâna în foc din punct de vedere profesional şi uman, se întâmplă rar să fac o astfel de prezentare, dar atunci când vine vorba de medici de talia profesorului Săndesc, când vine vorba despre Streinu Cercel, când vine vorba despre profesorul Rafila sau despre Raed Arafat, am să fac de fiecare dată asta, pentru că e nevoie să avem încredere în sistemul medical, în general atât de mult hulit, şi mai ales avem nevoie de încredere în oameni, de capacităţi absolut excepţionale aşa cum este şi Dorel Săndesc. Este profesor universitar, anestezie terapie intensivă, şi şeful clinicii Anestezie Terapie Intensivă, spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, Timişoara, este totodată, foarte important pentru cei care ne urmăresc, este preşedintele asociaţiei pentru Anestezie şi Terapiei Intensivă, Aurel Mogoşanu, Timişoara. Deci domnia sa practică terapia intensivă şi este cea mai înaltă, dacă vreţi, autoritate când vine vorba despre terapie intensivă. Ştiu că nu vă aşteptaţi la o prezentare atât de stufoasă, nu neapărat de înaltă, dar trebuia să o fac pentru că oamenii vor să vă cunoască. Am să încep din start cu un lucru foarte important: acum două zile aţi început o campanie, domnule profesor, şi vă rog să spuneţi despre ce este vorba, după aceea eu am foarte multe întrebări de la colegii mei, întrebările mele de la Marius Tucă Show şi, bineînţeles, şi întrebări ale celor care ne urmăresc. Spuneţi-ne despre această campanie pe larg, vă las să povestiţi, e important, toţi cei care pot să ajute, îi rog să ajute această campanie unică în România, absolut excepţională, vă rog.

Dorel Săndesc: În primul rând vreau să fac o precizare, mulţumesc mult pentru prezentarea asta care deja mă inhibă, nu pot decât să dezamăgesc după ce aţi făcut o asemenea prezentare deosebită, nu mai sunt preşedintele Societăţii Române de ATI că din fericire nu trăim în Coreea de Nord, am fost două mandate, maxim posibile, acum este prietenul meu, profesorul Bubenek, o personalitate incontestabilă a medicinei româneşti.

Vorbim despre criza prin care trecem şi starea de urgenţă. În acest context am constatat venind spre noi impulsuri spontane de solidaritate ale unor oameni şi ale unor companii care doresc să ajute ATI. De ce doresc să ajute ATI? Pentru că ATI, aşa cum ştim din experienţa celorlalte ţări, este şi va fi şi la noi fără îndoială zona cea mai solicitată, acolo a cedat sistemul, prin numărul foarte mare de cazuri grave pe care le produce această boală, sistemele medicale nu au făcut faţă din punct de vedere al capacităţii secţiilor de ATI, acolo, până la urmă, se dă bătălia pentru viaţă, bătălia finală şi oamenii au realizat asta şi au început să ne caute, ca să ne ajute, şi atunci am considerat că e normal să facem şi noi ceva, ca să venim în sprijinul acestor iniţiative, să ne stimulăm şi am declanşat o campanie pe care am numit-o „România are nevoie de Terapie Intensivă”. Recunosc că împreună cu partenerii noştri Media Factory cu care am gândit-o înainte de apariţia acestei crize, dar nu există moment mai bun decât acesta ca să declanşezi o asemenea campanie prin care, sigur, dorim, atât printr-o campanie de fundraising pe care am lansat-o ieri pe internet, printr-o campanie media pe care o să o dezvoltăm, să arătăm oamenilor că într-adevăr aici se duce lupta pentru viaţă, aici sunt şi vor fi semenii noştri şi că este absolută nevoie de acest ajutor. Dacă în ţări mult mai dezvoltate, cu sistem de sănătate foarte bine puse la punct şi în care statul e capabil să investească foarte mult totuşi societatea civilă s-a implicat foarte mult, şi vedem destule exemple în mass-media, cu atât mai mult e nevoie aici, la noi, unde ştim care este realitatea şi, trebuie să o spunem, avem sistemul sanitar cu cea mai proastă finanţare din Europa. Avem cel mai mic procent din PIB alocat sănătăţii din Europa şi asta arată şi profilul statului român care declamă întotdeauna politicianist sănătatea ca o prioritate, dar şi educaţia. Când te uiţi la cifre pe statisticile seci EUROSTAT care nu pot minţi, de fapt aceste domenii sunt abandonate şi sunt foarte bucuros şi vreau să le mulţumesc tuturor pentru faptul că, iată, vin într-adevăr într-un mod deosebit, am avut companii care au donat 1 milion de lei urgent, oameni, persoane fizice, alte firme, alte ONG-uri care au venit să ne ajute şi avem ce să facem cu banii, pentru că este foarte mare nevoie. Noi am făcut o evaluare a nevoilor şi putem să le spunem oamenilor exact care este destinaţia acestor ajutoare. Dar eu mai cred ceva, poate că e un pic naiv, poate că e un pic utopic. Această stimulare a solidarităţii umane apare după cum bine ştim în momente deosebite, momente de criză, atunci se trezeşte ceva care, iată, constatăm că încă există în oameni, probabil în stare de spor. În perioadele astea de confort, de fals bine de fapt, aceste lucruri se atrofiază, cum este impulsul la solidaritate, care înfloreşte precum înfloreşte o floare care a stat în stare de spor mult timp. Eu cred că dacă reuşim această epidemie de solidaritate, aceasta o dată că poate bate epidemia de corona, dar mai mult decât atât, la nivel de psihologie colectivă şi individuală, implicit, ar putea această epidemie să ne vindece de fapt şi dacă oamenii urcă pe acest val de solidaritate, de empatie eu cred sincer că va fi greu după aceea să recadă în vechile noastre meschinării din viaţa obişnuită confortabilă.

Marius Tucă: Domn profesor unde strângeţi banii, unde vă găsesc oamenii care vor să facă donaţii, unde se găseşte această campanie, practic?

Dorel Săndesc: Campania va fi diseminată pe mass-media, este Societatea Română de ATI şi Asociaţia Aurel Mogoşanu Timişoara, site-ul este www.atitimişoara.ro, ca primă informaţie, acolo se găsesc toate formele posibile de ajutor. Începe să se difuzeze şi această campanie de fundraising pe internet, pe Facebook unde oamenii pot foarte simplu cu un click să doneze şi sunt convins că informaţia va ajunge la oameni şi datorită dumneavoastră şi vă mulţumesc că ne ajutaţi prin diseminarea acestei informaţii.

Marius Tucă: De asta suntem aici, asta cu diseminarea e un termen la modă acum, dar cred că diseminarea înseamnă popularizarea acestei campanii şi pe româneşte şi mai mult împrăştierea, cu ghilimele de rigoare, a acestei campanii.

Dorel Săndesc: Împrăştierea îmi place bun, atunci aş vrea să vă contaminez, vreau să vă contaminez...

Marius Tucă: Sunt deja contaminat cu...

Dorel Săndesc: Să deveniţi un contact pozitiv.

O mare provocare va fi şi să găsim ceea ce avem nevoie pentru că în această criză globală a apărut şi criza de echipamente, de materiale de protecţie

Marius Tucă: Sunt deja contaminat cu această idee incredibilă de a strânge bani pentru ATI, este esenţială pentru România şi aici, ca să înţeleagă oamenii şi mai bine, nu că nu ar înţelege, am văzut ce se întâmplă în Italia, fiecare aparat de ventilare mecanică salvează o viaţă de om. Italienii au fost depăşiţi din prisma cazurilor grave şi atunci, la un moment dat, din câte am înţeles, au făcut selecţia pe baza şanselor de supravieţuire şi cei care au avut şanse mai mari de supravieţuire au fost cuplaţi la aceste aparate de ventilare mecanică. E adevărat acest lucru, nu?

Dorel Săndesc: Da, aceasta este marea dramă de care ne este frică şi nouă, să nu ajungem acolo pentru că într-adevăr nu poate fi nimic mai dramatic în meseria noastră decât să trebuiască să alegi tu cui îi mai dai o şansă şi cui nu îi dai. Şi, din fericire, avem, iată, un interval liber, să spunem, în care să ne pregătim pentru că profilul crizei în România arată o incidenţă deocamdată foarte scăzută în această fază a cazurilor critice care ajung la terapie intensivă, fără îndoială că acest număr va creşte şi foarte probabil când începe să crească, va creşte brusc, dar până atunci noi ne pregătim şi este o stare de febrilitate vă spun, la mine în spital, în toată societatea română de ATI, toată lumea lucrează şi se pregăteşte. Parcă mă simt câte o dată ca indienii ăia bătrâni din filmele Western care puneau urechea pe pământ şi ascultau şi ziceau că se aude tropăitul hoardei care vine încoace şi atunci începi să te pregăteşti, căutăm. O problemă, o mare provocare va fi şi să găsim ceea ce avem nevoie pentru că în această criză globală a apărut şi criza de echipamente, de materiale de protecţie, aţi văzut deja şi în mass-media. Şi am găsit partener, am găsit o firmă de Buyers, de cumpărători care asta fac de obicei, ăsta este profilul lor şi s-au oferit să ne ajute să caute tot felul de lucru pe care noi nu le găsim, ei făcând asta toată ziua ne ajută să le găsim mai repede.

Marius Tucă: Domnule profesor, pentru că avem timp limitat, nu avem atât de mult timp cât ne-am dori la dispoziţie şi e important că aţi vorbit despre faptul că mai e o perioadă de timp în care dumneavoastră vă puteţi pregăti, dar oricum ar fi în ziua de astăzi văd ce se întâmplă, suntem contracronometru. Aşadar şi dumneavoastră sunteţi în egală măsură contracronometru pentru a achiziţiona aparatură de terapie intensivă pentru că asta înseamnă ATI până la urmă. Am să vă pun câteva întrebări foarte exact, întrebările noastre, am să încep cu întrebările colegilor de la Desk care sunt mai în domeniu şi vă rog să răspundeţi pe scurt la aceste întrebări, după aceea ultima parte a emisiunii în studioul nostru se va afla şi profesorul Rafila, ultima parte a intervenţiei cu dumneavoastră, după care o să am mai bine de o oră de emisiune cu profesorul Rafila despre această criză incredibilă. Domnule profesor, de la câţi pacienţi încolo ATI este deja să spunem suprasolicitat şi nu mai face faţă? Câte paturi de ATI are în momentul acesta România?

Dorel Săndesc: Da, noi am făcut un audit recent în faţa acestei crize să vedem câte paturi reale funcţionale de terapie intensivă avem în acest moment în România şi Societatea Română de ATI care a făcut are acum datele, le-am furnizat şi autorităţilor, Ministerului sănătăţii, avem în acest moment 2643 de paturi de terapie intensivă funcţionale, dintre care mai mult de jumătate sunt dotate cu ventilatoare şi alte echipamente specifice, rezultând un număr de 1292 de paturi care nu au aparate de ventilaţie mecanică, asta este obiectivul campaniei noastre şi a tot ceea ce se va face din ajutoare cu fonduri guvernamentale. Să dotăm aceste paturi cât mai rapid cu echipamentele necesare pentru că asta sigur va creşte semnificativ capacitatea de preluare a sistemului ATI din România. Ce înseamnă asta financiar, probabil că mă veţi întreba. Noi am calculat şi o previziune bugetară pentru a dota complet aceste 1292 de paturi pentru că patul de terapie intensivă este o noţiune mult mai complexă decât noţiunea de pat de spital, în alte secţii, acolo e un pat de spital şi cam atât, la terapie intensivă un pat înseamnă un complex tehnologic care include aparat de ventilaţie mecanică, monitor, injectomate şi infuzomate, aparate care administrează controlat, electronic medicamentele, perfuziile, defibrilatoare, aparate care previne escare, aparate care previn formarea de trombi, electrocardiografe, ecografe, aparate de dialize şi aşa mai departe. Tot acest complex duce la o sumă medie pe pat de peste 60.000 de euro, deci ca să dotezi un pat, incluzând aici şi patul care el însuşi este o instalaţie destul de complexă, patul de terapie intensivă, el este electric şi electronic, permite punerea pacientului în diverse poziţii, în funcţie de manevrele terapeutice care se fac, prevenirea... şi aşa mai departe...

Marius Tucă: Am înţeles, deci 60.000 de euro ori 1300 de paturi.

Dorel Săndesc: Cam 1300 de paturi şi ideal ar fi chiar mai multe, pentru că, pe lângă faptul că noi am făcut această statistică, am propus Ministerului şi Ministerul a difuzat din nou, a trimis la spitale un plan de pregătire a spitalelor care include şi identificarea de zone în spitale unde secţia ATI se poate extinde, ce înseamnă asta? Nişte zone unde paturile de spital au oxigen şi aer comprimat şi unde pot conecta nişte aparate dacă le ai şi poţi să pui nişte pacienţi critici pentru că aţi văzut că în Italia, în Lombardia cel mai bine pus la punct sistem sanitar din Europa sunt pacienţi puşi pe coridor şi aşa mai departe. Deci idealul sau necesarul optim ar fi mai mare decât aceste 1929 de paturi pentru a avea echipamente de rezerve.

Marius Tucă: Ce se aude despre cele 200 de ventilatoare comandate de statul român? Au venit, când urmează să vină?

Dorel Săndesc: Da, aceasta fost o mişcare foarte bună şi luată repede, astfel că s-au terminat negocierile şi ştiu că există o firmă care a semnat contractul şi acest proces este girat de Ministerul de Interne, vor veni în câteva săptămâni am înţeles, nu am datele exact, important este că vin. Trebuie să spunem totuşi că acum în 2020 situaţia secţiilor ATI nu este una foarte proastă, iată avem peste 1300 de paturi dotate cu echipamentele necesare pentru că Societatea Română de ATI a dezvoltat şi a implementat câteva programe majore de dotare, de finanţare şi situaţia este incomparabil mai bună faţă, de exemplu, acum 8 ani când aveam extrem de puţine echipamente, când aveam o finanţare foarte proastă. Deci avem o capacitate de răspuns şi asta, iată, ne dă un timp în plus, avem cu ce să răspundem la primul val şi avem timp să dotăm paturile care încă nu sunt dotate.

Marius Tucă: Am înţeles, trebuie să îl salutăm şi pe profesorul Rafila care între timp a sosit în studioul nostru, continuăm discuţia.

Dorel Săndesc: Îl salut şi eu pe colegul şi prietenul meu, profesorul Rafila.

Alexandru Rafila: Vă salut şi eu.

Faptul că încă nu avem suficiente echipamente e de natură să creeze frustrare, angoasă, lipsă de încredere

Marius Tucă: Domnule profesor altă întrebare de la colegii mei de la Desk, cum veţi trata pacienţii care vor intra în secţiile ATI, cu ce medicamente, de unde luaţi medicamentele, cum staţi la capitolul acesta?

Dorel Săndesc: Deşi sună ciudat pentru România, totuşi trebuie să spunem că din acest punct de vedere nu stăm rău. Începând cu 2013 noi, Societatea Română de ATI, am reuşit să introducem în România un program special pentru finanţarea îngrijirii pacienţilor critici, din secţiile ATI, care asigură o finanţare suplimentară pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi, în îngrijirea acestor pacienţi. Acest program numit Acţiuni Prioritare ATI, a fost suplimentat semnificativ în acest an în contextul crizei, noi am propus Ministerului Sănătăţii şi domnul ministru a promovat o hotărâre de guvern prin care, din fondul de rezervă al Guvernului României, a fost alocată o sumă importantă care să suplimenteze finanţarea îngrijirii pacienţilor critici, o sumă de 350 de milioane de lei şi sunt convins că, existând această deschidere, dacă circumstanţele o vor impune, această sumă va putea creşte. Deci vom avea şi avem medicamente şi materiale sanitare, reactivi, vom reuşi să asigurăm prin aceste fonduri, cred eu, destul de multe din acest punct de vedere. Ceea ce lipseşte acum în spitale, este vorba despre echipamentele de protecţie, şi acest lucru este unul important pentru că în toată această luptă cel mai important element este reprezentat de factorul uman, medicii, asistentele, personalul medical care trebuie să ducă această luptă şi este foarte important, esenţial, vital să asigurăm condiţii bune pentru aceşti oameni, să îi protejăm atât cât se poate proteja. Oricum ei sunt supuşi unui risc foarte mare şi faptul că încă nu avem suficiente echipamente e de natură să creeze frustrare, angoasă, lipsă de încredere şi cred că una din probleme şi una din soluţii de fapt este comunicarea mai bună. Tot la nivel central au fost comandate cantităţi importante de echipamente de protecţie, din noi de Ministerul de Interne, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, de asemenea Unifarm-ul chiar aduce şi am văzut că astăzi au intrat cantităţi importante, dar comunicarea este deficitară, ar trebui să se comunice mai des, zilnic, de câteva ori, cu cifre exact, ce s-a contractat, unde sunt, când vin pentru că e firesc ca oamenii să fie îngrijoraţi şi angoasaţi în lipsa de echipamente de protecţie. Nu ştii când vine cazul şi tu vezi că acum nu ai pe ce să pui mâna, nu ai cu ce să te protejezi.

Marius Tucă: Domnule profesor ce se întâmplă cu ATI-ul, terapia intensivă, pentru celelalte cazuri, operaţii, traumatisme, lucrurile normale care sunt în orice perioadă, să sperăm că în perioada asta mai puţine. Vor fi în aceleaşi secţii de terapie intensivă?

Dorel Săndesc: Exact, dar tot în acest plan de organizarea a spitalelor, noi am propus un protocol, am transmis la fiecare regiune, în fiecare zonă să facă un protocol de colaborare între spitale care implică, primul lucru: eliberarea spitalelor de boli infecţioase şi de pneumologie, de cazurile non-corona, după aceea identificarea spitalelor care oferă paturi pentru cazurile corona atunci când spitalul de boli infecţioase şi pneumologii, acolo unde este cazul, este deja plin. În ceea ce priveşte ATI-ul, de asemenea, prima mişcare a fost eliberarea secţiilor ATI din spitalele de boli infecţioase şi acest lucru practic s-a făcut în toate aceste spitale şi apoi identificarea la nivelul fiecărui oraş, centru universitar, judeţ, regiune de secţii ATI care pot să preia pacienţii corona. Ideal este să identifici un spital, cum s-a găsit soluţia asta la Bucureşti, foarte bună, spitalul Colentina care să aibă şi paturi obişnuite şi paturi ATI, să aibă şi facilităţi chirurgicale pentru că aceşti pacienţi pot necesita intervenţii chirurgicale. S-a impus la nivelul spitalelor reducerea semnificativă a internărilor programate şi a intervenţiilor chirurgicale programate care automat vor duce şi la reducerea presiunii pe paturile de terapie intensivă. Aceste măsuri, de exemplu la spitalul nostru, am identificat o zonă, clădirea ortopedie, unde avem şi paturi de terapie intensivă şi bloc operator şi paturi obişnuite şi care este separată practic de clădirea Spitalului Judeţean, aceste planuri s-au făcut, există număr de paturi normale, de ATI în fiecare zonă în care au fost în cea mai mare parte cred că deja raportate la Ministerul Sănătăţii şi sigur că este o acţiune care arată capacitatea spitalelor în acest moment. Avem un avantaj în faptul că avem un sistem vechi, învechit, avem un mic avantaj, avem multe spitale pavilionare şi aceasta permite eliberarea unor pavilioane întregi. Iată, la spitalul Municipal din Timişoara, clinica de dermato-venerologie funcţionează într-o clădire care a putut fi eliberată în totalitate, cazurile de urgenţe de dermatologie fiind practic nule, şi aşa mai departe. Această structură pavilionară este avantajoasă în scenariul pregătirii pentru un număr foarte mare de cazuri infecţioase.

Marius Tucă: Domn profesor, uitaţi, colegii mei pun întrebări foarte practice, dar trebuie să fac precizarea că medicamentele acestea se folosesc nu în altă parte decât în spital, spun aşa: Hidroxicolorchina, Plaqenil folosit pentru malarie şi kaletra, un antiviral folosit pentru HIV, sunt folosite deja la nivel internaţional pentru tratamentul pacienţilor cu COVID, Cum acţionează ele, ce efecte au avut în diferite etape de tratament? Prima întrebare. Dacă aceste medicamente se folosesc şi la noi? Bine poate să îmi răspundă la această întrebare şi domn profesor Rafila. Şi circulă pe surse un protocol de tratament cu antetul Institutului Matei Balş în care sunt trecute şi aceste două medicamente, precum Tocilizumab şi Remdesivir, ne puteţi spune dacă aveţi şi dumneavoastră acelaşi protocol pentru pacienţii internaţi la ATI? Folosiţi aceleaşi lucruri?

Dorel Săndesc: Aceste tratamente să spunem etiologice, care încearcă să atace agentul cauzator al bolii, virusul, ţin de specialitatea de boli infecţioase, aşa cum bine aţi spus ele se regăsesc în protocoalele de tratament ale Societăţii de Boli Infecţioase sau ale societăţilor, atunci când sunt mai multe, iar noi ca medici de anestezie, terapie intensivă vom trata pacienţii gravi, care au diverse aparate, organe puse în pericol, compromise, insuficienţă respiratorie, şoc, insuficienţă renală, aplicând în ceea ce priveşte tratamentul etiologic acesta, protocoalele colegiilor noştri infecţionişti. Da, aceste medicamente au fost încercate în diverse centre care au avut cazuri numeroase de gripă coronavirus şi au existat anumite rezultate, nu există un consens acum la nivel mondial şi nu există studii mari, ele au fost încercate, cum se spune offlabel, neavând indicaţiile exacte pentru acest virus, dar există unele rezultate, iar într-o situaţie ca aceasta se permite acest lucru. De altfel chiar în decretul prezidenţial s-a precizat că se pot utiliza în tratamentul acestui bolnavi tratamente offlabel cu acordul Comisiei de Etică a spitalului local. Este necesară o standardizare şi acest proces este în curs, ştiu că au avut loc întâlniri între reprezentanţii societăţii de boli infecţioase pentru a armoniza şi a găsi un protocol comun în toate centrele pentru a alege practic dintre aceste alternative care acţionează fiecare prin câte un mecanism specific, de aceea uneori specialiştii, colegii noştri, recomandă asocierea lor.

Marius Tucă: O ultimă întrebare domnule profesor: sunt foarte mulţi medici în afară, 15.000 de oameni dacă ar veni în România ar avea ce să facă, nu neapărat în această perioadă de criză? Şi tot o întrebare de la colegii mei: dacă, e o întrebare foarte bună, greu de crezut că găsim soluţie, dacă nu mai facem faţă cu ATI , aşa cum s-a întâmplat, vă dau un exemplu, Colectiv, număr foarte mare de arşi în acelaşi timp, s-ar putea trimite oamenii aceştia, trata în alte ţări dacă România e depăşită?

Din fericire în acest moment criza de medici ATI-şti, dar şi de alte specialităţi, nu mai este chiar atât de mare ca acum doi ani

Dorel Săndesc: Da, în ceea ce priveşte resursa umană, noi am propus şi s-a aprobat din nou posibilitatea angajării imediate, de urgenţă, fără concurs, de personal medical suplimentar atunci când situaţia o impune şi din fericire în acest moment criza de medici ATI-şti, dar şi de alte specialităţi, nu mai este chiar atât de mare ca acum doi ani, creşterile sunt totuşi semnificative ale veniturilor personalului medical au făcut ca tot mai mulţi să dorească să rămână, multe ... generaţiile tinere, tinerii absolvenţi, medici specialişti tineri care nu au un post fix, sunt freelancers acum şi sunt gata să vină să lucreze, să se angajeze. E o primă resursă, cei din România. Apoi, fenomenul întoarcerii acasă există, avem rezidenţi, eu am în Irlanda şi deja s-au întors acasă, mai mulţi doresc să vină acasă şi de altfel şi măsurile luate de Ministerul de Interne cumva fac obligatorie aceasta pentru că se precizează că ei trebuie să vină la centrul coordonator. Da, e greu de spus ce se poate face atunci când posibilităţile tale de tratament sunt depăşite, există soluţiile unor spitale mobile şi în acest sens autorităţile deja au iniţiat instalarea unui spital, există şi iniţiative private pentru construirea unor asemenea facilităţi, ştiu de ele, iar internaţionalizarea problemei mi se pare o atitudine logică într-o ţară mare cum este Europa pentru a putea, fără îndoială, să dirijăm cazurile în Europa în zonele care au o capacitate de primire atunci când unele ţări sunt depăşite. Nu e un subiect uşor, dar desigur el trebuie pus. Iată, în Lombardia mă întreb oare dacă nu a fost cazul să se acţioneze în acest sens atunci când acest sistem s-a dovedit clar că a fost depăşit de numărul foarte mare de pacienţi critici.

Marius Tucă: Mulţumesc mult domnule profesor, domnule Rafila dacă aveţi vreo întrebare sau ceva de dialogat în direct?

Alexandru Rafila: Nu, doar vreau să îl salut şi să îi urez izolare la domiciliu fără probleme.

Marius Tucă: Câte zile aveţi la izolare domnule profesor?

Dorel Săndesc: 12 zile.

Marius Tucă: 12 zile, da?

Dorel Săndesc: Conform regulamentului, respectăm regulamentul şi toată lumea trebuie să respecte regulamentul, e singura cale să reuşim împreună, e singura cale să avem cât mai puţini oameni la reanimare.

Marius Tucă: Mulţumim mult pentru intervenţie, ţinem aproape, ne-aţi dat foarte multe date importante pentru ce înseamnă România şi de fapt ce înseamnă Terapia Intensivă în România şi, mai aplicat, câte paturi de terapie intensivă avem în România, câte paturi de terapie intensivă cu ventilare mecanică avem, să spunem că stăm binişor, în cel mai bun caz se poate spune, dar prin ce se va cumpăra prin această campanie extraordinară a dumneavoastră de a aduna bani şi de a utila unităţile de terapie intensivă, să sperăm că lucrurile vor evolua mult spre bine în foarte scurtul răgaz, în foarte scurtul răstimp pe care îl avem la dispoziţie, mulţumesc mult domnule profesor, numai bine sănătate.

Dorel Săndesc: Mulţumesc şi eu.

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici