„Marius Tucă Show” | Interviul integral. Tudorel Butoi: Instrumentarea unui omor nu cere neapărat existenţa cadavrului, trebuie demonstrată uciderea unei persoane

Psihologul criminalist Tudorel Butoi a demontat luni, la emisiunea Marius Tucă Show, teoriile celor care susţin că Alexandra şi Luiza ar fi în viaţă, iar dosarul Caracal nu va rezista în instanţă din cauza lipsei cadavrelor celor două fete răpite şi ucise de Gheorghe Dincă.

641 afişări

Tudorel Butoi:  Îmi aduc aminte… să devoalez puţin telespectatorilor. Mi-lo aduce la testare poligraf. Testează-l. N-avem probe în afară de aceste descrieri şi descrierea maşinii şi aşa mai departe. Plonjez în experienţa profesională şi realizez un test vârf de tensiune. John Redd (…?), Şcoala de la Chicago, poligrafiştii mă înţeleg…

Marius Tucă: Care ce înseamnă, aşa, în câteva cuvinte?

Tudorel Butoi:  Vârf de tensiune înseamnă să-i dau trei, patru, cinci fotografii neutre, între care să pun şi fotografiile victimelor, el fiind conectat la detector, puls, tensiune arterială, biocurenţii electrici şi aşa mai departe.

Marius Tucă: A, şi prin recunoaşterea, prin vederea…

Tudorel Butoi:  Răspunsul la întrebarea ”O cunoşti pe această fată, o cunoşti pe această fată, o cunoşti pe această fată” el răspunde negativ pentru fetele pe care nu le cunoştea, inclusiv pentru victimele sale, unde eu aveam o adevărată dezordine în trasee.

Marius Tucă: Aparatul era…

Tudorel Butoi:  Sigur că da, dat peste cap.

Marius Tucă: Seismograf.

Tudorel Butoi:  Şi când îl întreb pe ăsta şi îi explic, parchetul are nevoie de iscălitura ta originală pe diagramă la început şi la sfârşit, pune mâna pe pix, într-un tremur din ăsta necontrolabil, se uită la mine, ca o javră din aia care cerşeşte milă, şi spune ”Eu iscălesc, dar nu le-am omorât eu pe ele”. ”Păi te-a întrebat cineva de omor? Nebunule care eşti. Te-am întrebat dacă le cunoşti. La trei dintre fete ai spus că nu le cunoşti şi abia acum îmi oferi prilejul să vorbim de omor, că eu nu ţi-am spus asta.” ”Nu le-am omorât eu, nu le-am omorât eu.”

Marius Tucă: Nu îl întrebaserăţi de…

Tudorel Butoi:  Omor, îl întrebasem dacă le cunoaşte. Vreau să spun, şi să ştie toată lumea, că aceşti infractori care sunt atât de feroce afară, în anchete sunt laşi, fricoşi, transpiră şi put. Astea sunt. Transpiră, put, laşi, cum a făcut şi ăsta. Ăsta dorea să împingă toată cercetarea către lovitură cauzatoare de moarte. Şi la un moment dat m-am enervat, am lovit-o, fără să aibă conştiinţa faptului că vor muri şi să se ducă undeva în pedeapsă mai uşoară la LCM, vis-a-vis de…

Marius Tucă: Dar nu mi-aţi răspuns. Erau condamnate la moarte din momentul în care s-au urcat în maşină.

Tudorel Butoi:  Erau condamnate. Pentru că el nu a avut altă ieşire. Ieşirea singură era să-şi asume cele două crime.

Marius Tucă: Şi Pascu ăsta după ce le viola le omora.

Tudorel Butoi:  Păi, tocmai din aceleaşi motive. Să nu se ducă fetele la parchet. Le viola, le omora, le deposeda de bijuterii. Am găsit bijuteriile fetelor, au fost recunoscute bijuteriile respective de către aparţinători.

Marius Tucă: Şi câte crime?

Tudorel Butoi:  Trei bucăţi şi nu se sfârşeşte aici. Eu în carieră am avut 11 criminali în serie.

Marius Tucă: Care e cel mai feroce dintre ei? Cazul cel mai îngrozitor?

Tudorel Butoi:  Niciodată nu le-am făcut un clasament pentru că eu m-am detaşat.

Marius Tucă: Spuneţi-mi unul care vi s-a părut terifiant şi de neconceput.

Tudorel Butoi:  Da, de exemplu unul dintre ele, vreau ca emisiunea ta... întotdeauna a avut şi valoare educativă, amantul gestionarelor. Deci am avut un criminal în serie focusat numai pe femei care lucrau în comerţ, de regulă…

Marius Tucă: Pe vremea lui Ceauşescu…

Tudorel Butoi:  Păi când îţi fac aşa? Ce era pe mâna lor, aur…

Marius Tucă: Care aveau bani.

Tudorel Butoi:  Tot felul, medalioane, cercei. Printr-un mod de operare numit prin împrietenire, fiind foarte serviabil şi ajutător când venea marfa, aici în centru, în Bucureşti…

Marius Tucă: Se nimerea pe acolo.

Tudorel Butoi:  Se nimerea pe acolo. Era şi un tip ca lumea, drăguţ, interesant. Descărca, încărca, punea, ”unde le punem pe astea”, coniacul, romul, ţigările”, cum era pe vremurile alea relativ prohibiţie şi era foarte agreat. Şi în momentul acela el îşi realiza prietenia cu aceste gestionare, după care le atrăgea în zone lipsite de public, la el acasă, mă rog, nu mai dau prea multe, unde le sugruma şi le viola şi le deposeda de bijuterii.

Marius Tucă: Întâi le viola şi după aia le sugruma?

Tudorel Butoi:  Nici nu mai are importanţă. Astea sunt detalii nenorocite, asupra cărora însă ei insistă, că fac acum o paranteză, mă duc în Caracal, rechizitoriul are pagini întregi în care el vorbeşte de abordările şi consumările lui sexuale ca habitudini tocmai că, iată, dominanta îl poartă inclusiv în celulă, unde explică aceste lucruri…

Marius Tucă: Ceea ce este înfiorător.

Tudorel Butoi:  Ceea ce este înfiorător, să ai dominanta de viaţă numai sex?

E caz unic la noi, în experienţa noastră, cu aducerea şi dispariţia cadavrelor prin ardere şi aducerea sub control la el acasă

Marius Tucă: Câte crime a avut amantul gestionarelor?

Tudorel Butoi:  Amantul gestionarelor tot trei bucăţi. O chestie, vedeţi că în munca asta a noastră cred că înnebuneşti dacă îţi apropii, cum spuneai că te-au trecut fiorii, da, ca specialist să te încarci…

Marius Tucă: Să te implici.

Tudorel Butoi:  Am izbutit cu ajutorul bunului Dumnezeu să fiu detaşat şi cred că de aia nici n-am greşit.

Marius Tucă: Şi ce făcea cu victimele, cu cadavrele?

Tudorel Butoi:  Iată ce făcea, una dintre victime, după ce o ucide şi o ştrangulează pe asta la el acasă, o bagă într-un sac şi o pune într-un cărucior de butelie. După care, cu bijuteriile respective se duce la barbut, într-o zonă obişnuită, la Podul Grant. Unii cu alţii joacă barbut până mai pe înserat pierde bijuterii, pe care noi le-am recuperat de la câştigători ca să facem proba, în sfârşit, sunt alte chestii, important este că el pleacă cu căruciorul şi cu victima să o arunce aici la stăvilar, la Herăstrău. Un vecin traversează strada. ”Ce faci, nepoate?”

Marius Tucă: Un vecin de-al lui?

Tudorel Butoi:  Un vecin de pe stradă. Un locatar, trece şi el acolo, mătura pe la poartă. Îţi dai seama, să te întrebe şi tu cu mortul în sac.

Marius Tucă: Să te prindă cu mortul în sac.

Tudorel Butoi:  În sac. Pe stradă. Bine, că şi-au transportat mulţi dintre ei bucăţi din cadavre prin mijloace de transport, dar astea sunt alte chestiuni de povestit. Ideea este că răspunsul este spontan ”Am nişte varză în sac şi o duc la cumnată-meu, că o plasez la el, că el are beci.” Face doi paşi şi îi pipăie capul. ”Băi, nu ştiu dacă faci bine că ai luat-o cam moale, să vezi cum te ia cumnată-tu la goană cu varza asta” ”Lasă, mă, că mă înţeleg eu cu el”. Vă daţi seama câte lucruri pot să apară într-o carieră.

Marius Tucă: Şi cum l-aţi prins pe ăsta?

Tudorel Butoi:  Într-o experienţă din asta, tot testat la poligraf.

Marius Tucă: Cum a fost?

Tudorel Butoi:  A fost o perioadă de opt ani de zile în care am testat la poligraf singur, după ce am introdus metoda, după specializările făcute de mine.

Marius Tucă: Atunci făceaţi singur chestia asta.

Tudorel Butoi:  Singur în toată ţara.

Marius Tucă: Şi cum l-aţi prins pe ăsta?

Tudorel Butoi:  Şi cu ocazia asta vreau şi eu să salut colegii de generaţie, poliţişti din toate judeţele ţării care şi-aduc aminte cum le-am scos AN-urile, cauzele cu autori necunoscuţi, de cinci ani, şase ani vechime. Pentru mine, astăzi tehnica poligrafică e ca lămâia stoarsă. Nu mai îmi spune mare lucru.

Marius Tucă: Şi cum l-aţi prins pe ăsta la poligraf?

Tudorel Butoi:  Domnule, ăsta s-a întâlnit undeva cu o pretabilă victimă şi a escrocat-o pe o tranzacţie de bijuterii. Pretabila victimă l-a dat în primire la Capitală.

Marius Tucă: Am înţeles. Aşa aţi ajuns la el. Altfel nu.

Tudorel Butoi:  Aşa am ajuns la el. Pretabila victimă fiind prietenă…

Marius Tucă: Şi pe unde arunca cadavrele? Tot prin oraş…

Tudorel Butoi:  Sigur că da. deci ăsta, Dincă, este criminal achizitiv, răpitor cu aducerea întregului mod de operare sub controlul lui, în curtea lui.

Marius Tucă: Au mai fost dintr-ăştia? Că nu mi-aţi dat niciun exemplu.

Tudorel Butoi:  Păi nu v-am dat…

Marius Tucă: Doar cu cazul cu femeia care şi-a omorât soţul şi l-a ars în cuptorul de pâine.

Tudorel Butoi:  Au fost vreo 11 în întreaga ţară. Ţi-am dat pe Pascu, ţi-am dat pe asta cu cuptorul de pâine…

Marius Tucă: Păi nu, Pascu ce le făcea?

Tudorel Butoi:  Taximetristul morţii.

Marius Tucă: Păi nu, dar el le arunca, eu vorbesc de…

Tudorel Butoi:  Criminal achizitiv?

Marius Tucă: Exact.

Tudorel Butoi:  Nu, nu. De aia…

Marius Tucă: A, deci e caz unic.

Tudorel Butoi:  E caz unic la noi, în experienţa noastră, cu aducerea şi dispariţia cadavrelor prin ardere şi aducerea sub control la el acasă.

Marius Tucă: ŞI în America am înţeles că sunt foarte puţine cazuri.

Tudorel Butoi:  Foarte puţine cazuri, au spus americanii. De aia mă întreabă unii, bă, dar ăsta e inteligent. N-are nicio legătură cu inteligenţa. Ăsta este un viclean pervers. E haladit de viaţă, e şmecherit…

Marius Tucă: Şi sadic.

Tudorel Butoi:  Sadic şi aşa mai departe.

Marius Tucă: Domnule profesor, îmi spuneaţi mai înainte, o să ajungem şi la familie şi mai e şi cazul cu martorul sub acoperire, de care aţi amintit mai devreme, introdus în celulă. Dar până la familie, îmi povesteaţi înainte de a începe emisiunea de un alt caz, de acum opt ani, eu nu am auzit, dar mi se pare ceva înfiorător, o familie care venea din America, s-a mutat în Bucureşti.

Tudorel Butoi:  Familia respectivă s-a mutat în Bucureşti. Aşa cum avem noi obiceiul proiecţiei…

Marius Tucă: Americani bogaţi?

Tudorel Butoi:  Da, bravo! Americani bogaţi, cu bani, cu chestii. Această chestiune este amplificată de un tânăr, de loc întâmplător, un cunoscut al blocului în care locuia familia.

Marius Tucă: Maică-sa era femeie de serviciu.

Tudorel Butoi:  Femeie de serviciu, făcea curat acolo în bloc. Tânărul capătă încrederea persoanelor în vârstă în America şi împreună cu alţii se asociază şi comit o tâlhărie cu jaf şi dublă crimă asupra americanilor bogaţi.

Marius Tucă: Îi omoară pe cei doi americani.

Tudorel Butoi:  Pentru nimic toată Marius. Mi-aduc aminte şi astăzi planşele foto cu zeci de înţepături, violenţe şi ochii tăiaţi ai victimelor…

Marius Tucă: Înfiorător.

Tudorel Butoi:  De către tinerii aceştia care ştiau ei o legendă, să nu rămână imaginea pe retina ochilor, am discutat cu ei. Bun…

Marius Tucă: Nimic bun, dar, mă rog…

Tudorel Butoi:  În sensul că istoria faptei. Procurorul Vasile Vintilescu, un procuror oltean din Gorj, foarte capabil, foarte deştept, ne aude şi îl salutăm şi pe el, împreună cu regretatul general Niţu conduc operaţiunea de capturare a tinerilor. Şi într-o noapte cad peste ei şi îi capturează. Sunt condamnaţi în conformitate cu legea, trimişi în puşcărie.

Marius Tucă: Câţi erau? Mai mulţi…

Tudorel Butoi:  Vreo patru.

Marius Tucă: Cel care a dat pontul şi încă trei.

Tudorel Butoi:  În închisoare, vezi că sunt lucruri pe care numai Dumnezeu le guvernează, în opinia mea, altora le respect ateismul lor şi că se închină la Buda, să fie sănătoşi. Deci, Dumnezeu face ca în închisoare cu gruparea asta să apară unul Ion Naşcu. O figură tristă a puşcăriilor noastre deoarece avea crimă făcută afară, încă o crimă în interiorul puşcăriei, acum se asociază cum se asociază ei pe pachet, pe din astea cu dătătorul nostru de pont asasin şi îl miroase că ar fi persoană sifon…

Marius Tucă: Turnător.

Tudorel Butoi:  Turnător pe la CI, pe la comandantul penitenciarului… Şi-l omoară, domnule. Cu alte cuvinte, iată cum se omoară între ei, se victimizează între ei asasinii.

Marius Tucă: Şi mi-aţi mai dat un exemplu…

Tudorel Butoi:  Sigur că da. Pe Alexandru Rădulescu, ăsta o omorât o studentă de la mine de la facultate, atrasă într-o capcană că, chipurile, el ar vrea să-şi realizeze un salt profesional şi ar vrea el meditaţii, auzi, la greacă, la latină. Acest rebut.

Marius Tucă: Şi a omorât-o pe fată.

Tudorel Butoi:  Fata, studentă în ultimii ani la filologie, se întreţinea din meditaţii de genul acesta. O atrage într-o capcană, în sfârşit, şi… adică într-un spaţiu nepublic. Fetelor, ieşiţi cu ei pe terasă, duceţi-vă cu ei la aniversări, cunoaşteţi-i, mai băgaţi-i şi prin familie să-i cunoască şi părinţii voştri, că altfel, uite, se întâmplă ca la nefericita asta a noastră, de sfârşeşte pachete, biata fată.

Marius Tucă: Şi-a tăiat-o.

Tudorel Butoi:  A tăiat-o, a aruncat-o prin Bucureşti, în sfârşit, am găsit-o, am reconstituit-o. Am aflat cine pe pentru că era din zona persoanelor dispărute, medicii legişti ne-au asigurat că despre ea este vorba şi e condamnat ăsta pentru faptă vreo 17 ani. Un individ atât de pervers, iar, la fel, intră în panoplia persoanelor care ar trebui să-mi tulbure somnul, dar nu e nicio…

Marius Tucă: Dormiţi liniştit.

Tudorel Butoi:  Dorm liniştit. La testare, v-am spus, testare, testare cu succes. Iată testare în care îmi spune ”Domnule eu aş vrea să fac testul ăsta, dar ştiţi ce se întâmplă, eu acum sunt confuz în minte, încât eu nici nu-mi dau seama dacă am omorât fata aia. Se petrece ceva cu mine, cred că sunt posedat de o forţă externă”. Bine, domnule, dacă e externă forţa…

Marius Tucă: De extratereştri.

Tudorel Butoi:  Da. I-aţi 17 ani de puşcărie. În puşcărie ce face?

Marius Tucă: A fost condamnat până la urmă.

Tudorel Butoi:  A fost condamnat 17 ani, sigur. Păi s-au găsit amprente probe, chestii în zona unde se întâmplase treaba. Şi omul nostru, în puşcărie şi în timpul procesului încearcă să evadeze de trei ori. Deci setea de libertate a  acestor bio-instinctuali îi fac să caute fiecare bortă, cum face şi ăsta, dă declaraţii, se suceşte, să se acomodeze eventual cu o pedeapsă mai… Într-una din ele atacă poliţistul care era în gardă. Îşi confecţionase, să ne asculte telespectatorii cât sunt de vicleni, un cuţit, nu dau cum, ce, că dau idei, şi l-a confecţionat şi cu ocazia unei înfăţişări la tribunal l-a ascuns într-o nişă a WC-ului. La tura următoare, când i s-a părut lui pe la două jumătate, trei că tribunalul este mai puţin aşa… se cere pentru necesităţi fiziologice, agaţă cuţitul şi îl înjunghie pe băiatul din patrulă. Foarte periculoasă treaba, putea să-i ia jugulara, în sfârşit, carotida. Însă băiatul, foarte tânăr foarte tenace, alarmează poliţiştii şi îl prind pe ăsta, îl încătuşează şi îl trimit la puşcărie. Cert este că acum o săptămână, aflat în detenţie, în puşcărie iscă un conflict cu ceilalţi deţinuţi şi-l omoară unul. Deci, Dumnezeu îi face pe ăştia să-şi primească, zic eu, pedeapsă divină. Când tu omori o astfel de fată şi în contextul legislativ care mă mir că nu te înfiază…

Marius Tucă: Era tot prădător sexual?

Tudorel Butoi:  Nu, câtă vreme a aruncat cadavrul în afara Bucureştiului, pe la nişte liziere, în sfârşit. Deci, apare pedeapsa divină. Multă vreme am stat şi m-am gândit dacă pentru ei pedeapsa capitală ar fi o soluţie, dacă pentru noi ca societate ar fi o soluţie? Mi-am dat răspunsul în nevoia de a realiza campusuri preventiv-protective, în care aceşti oameni să fie condamnaţi pe viaţă şi să stea acolo, ca în America, 99 de ani, dacă scapă, să fie liber. Se dau pedepse…

Marius Tucă: Domnule profesor, haideţi să continuăm cazul din Caracal, pentru că ne-am propus să discutăm toate faţetele, atât cât putem într-o emisiune de televiziune. E o situaţie legată de cele două familii. Eu spuneam, şi ştiu foarte bine ce spun, că aceste familii au fost batjocorite de la bun început. Batjocorite, aş putea spune, în public. În public pentru că cea mai mare parte a minciunilor… sau faptul că au fost minţite live, în direct, la o oră de maximă audienţă cam pe toate televiziunile. Ce se întâmplă cu cele două familii?

Tudorel Butoi:  Familiile fac parte din acelaşi algoritm al aglutinării, întreţinerii zvonurilor care au fost în zona cazurilor, dar sunt vulnerabilizate prin aceea că ele trăiesc suferinţa, drama

Marius Tucă: Aşa cum nu o trăieşte nimeni din cazul ăsta.

Tudorel Butoi:  Nimeni. Vorbim mulţi despre asta dar suntem în afara meciului.

Marius Tucă: Ci cele două familii.

Tudorel Butoi:  Cele două familii. Ei, din punct de vedere psihologic, eu chestia asta o întâlnesc în cabinetul meu de expertiză, lucrez cu oamenii în psihologia clinică de multe ori. Se realizează o teorie a negării, a neacceptării. Cum să accept eu că fiica mea este moartă când, iată, sunt soluţii: să fie traficată, să fie pe străzi, să fie undeva sechestrată, deci multe alte lucruri sunt prioritare pentru familiile respective şi atunci, pe orice argument în care pot să aibă o speranţă, se aşază în tranşeea negării. Păi neagă diverşi ziarişti care au puncte de vedere că sunt foarte inteligenţi şi foarte capabili şi foarte creatori.

Marius Tucă: Cei mai mulţi, interesaţi, dacă mă întrebaţi pe mine.

Tudorel Butoi:  Da, nu cunosc culisele astea ale voastre, ale presei, ale…

Marius Tucă: Nu există nicio culise, există meseria pe care poţi să ţi-o faci la modul absolut admirabil sau să-ţi baţi joc de ea.

Tudorel Butoi:  Există, Marius, dar nu spune în meseria voastră că trebuie…

Marius Tucă: Familiile neagă, dar în acelaşi timp exact ce spuneaţi dumneavoastră, în momentul în care eşti singura persoană, sau familiile sunt singurii oameni  care suferă pentru că vorba despre copiii lor.

Tudorel Butoi:  Fără discuţie.

Marius Tucă: Despre fetele lor.

Tudorel Butoi:  Suferinţa este dezastruoasă.

Marius Tucă: Atunci au parte de toată compasiunea. Dar caută… au fost alimentate permanent cu argumentele despre care vorbeaţi dumneavoastră şi anume…

Tudorel Butoi:  De care s-au agăţat.

Marius Tucă: De care s-au agăţat de fiecare dată, inclusiv astăzi.

Tudorel Butoi:  Categoric, motiv pentru care eu le sugerez, nu-i nevoie să mă asculte, nu-i nevoie, să se apropie cu calm atât cât pot, cu luciditate atât cât pot pe zona probatoriului din punct de vedere al logicii, argumentării, realismului…

Marius Tucă: Probelor, că există şi probe, ADN.

Tudorel Butoi:  Probelor, demonstraţii etc. şi să înţeleagă că după negare vine acceptare. Teoria acceptării este teoria care pune în echilibru conştiinţa cu suferinţa, cu realităţile, cu toate celelalte. Astea se vor instala în timp, când acceptarea îl plasează pe cel care e în teoria negării în categoria altora care au avut asemenea experienţe, nu neapărat din astea da? Ai un faliment, un crack bancar şi aşa mai departe, te duci să te spânzuri? Sigur că ai negarea şi împotrivirea şi toate celelalte şi cauţi soluţii şi de ce. Într-un final te repliezi şi reiei activităţile respective. Şi eu, ce pot să spun, eu pot să spun că pro-bono la cabinetul meu îi aştept oricând doresc. Deschid uşa, intră şi discutăm cum discutăm şi cu voi. Şi teoria asta a acceptării presupune ca să abandonezi încet, încet în terapiile de suport, componenta afectiv-emoţională şi să pui în plan superior componenta raţională-cognitiv.

Marius Tucă: E foarte greu.

Tudorel Butoi:  E foarte greu, într-adevăr. Dar viaţa merită trăită şi viaţa merge înainte. Şi mă bucur că, până acum, nu văd un deranj major, pentru că în chestiuni de genul ăsta…

Marius Tucă: Gesturi…

Tudorel Butoi:  Domnule, îţi pierzi minţile, nici nu mai vreau să vorbesc ce alte gesturi poţi să faci.

Marius Tucă: …necugetate, radicale şi aşa mai departe.

Tudorel Butoi:  Sigur, sigur.

Marius Tucă: Da, dar aici trebuie să vorbesc eu din perspectiva presei. Pentru că aici presa a alimentat în permanenţă, din prima secundă, toate acele argumente care de fapt nu există, că fetele trăiesc, că fetele au fost traficate, că Dincă nu le-a omorât, ba, mai mult decât atât, în ultimele zile am văzut declaraţiile lui Dincă învăţat sau nici nu mai contează cum, în ciuda tuturor evidenţelor şi probelor evidente, că nu a omorât-o el pe Luiza, că de fapt nici nu a violat-o pe Alexandra şi aşa mai departe. Adică, inclusiv criminalul, monstrul Dincă, încearcă cumva sau prin ceea ce face alimentează acele argumente pe care le caută familiile în ceea ce priveşte cele două fete.

Tudorel Butoi:  E greu să răstorni rechizitoriul cu astfel de chestiuni.

Marius Tucă: A, nu, asta e clar din perspectiva asta. Nu există asta. Foarte greu, dar în egală măsură pentru familii, încă o dată vă spun, pentru că au fost minţite şi batjocorite din prima secundă. Cum la fel de minţite şi batjocorite, dar mai ales batjocorite, au fost cele două familii de criminalii în serie, şi eu nu mă opresc în ai numit aşa, pe cei care s-au ocupat de cazul Luizei şi de fapt nu s-au ocupat şi de cei care s-au ocupat de cazul Alexandrei, începând din momentul în care a dispărut şi până în momentul în care a fost omorâtă. Pentru că asta s-a întâmplat.

Tudorel Butoi:  Eu constat următorul lucru: că în meseria asta de om de presă pe care o iubesc foarte mult şi o susţin, fără de care nu se poate, aveţi acolo o exigenţă. Spune că informaţia să ţi-o verifici din trei surse.

Marius Tucă: Domnule profesor, deja…

Tudorel Butoi:  Băi, scrie?

Marius Tucă: Deja au fost depăşite toate limitele posibile şi imposibile.

Tudorel Butoi:  Deontologice şi de toate felurile.

Marius Tucă: Deci, nu e vorba de asta…

Tudorel Butoi:  Ai o informaţie, verific-o măi din două-trei surse şi vino cu ea.

Marius Tucă: Citeam aici din articolul excepţional al Adinei Anghelescu, apropo de cazul Caracal, şi la punctul patru zice aşa: ”În toată această perioadă, antropologii au fost luaţi la mişto, au fost făcuţi terci. S-a vehiculat că nu există niciun os vital lipsă ca să demonstreze la reconstituirea scheletelor oaselor din butoi şi de la lizieră că fetele nu ar fi putut trăi. Vă amintiţi, desigur, cum docţi de pe la TV, retoric, azvârleau informaţia cum că Alexandra putea trăi şi fără un dinte sau doi sau trei. Întreb şi eu acum, dar fără restul oaselor, fără femur, mandibulă, oase temporale se poate trăi? Majoritatea oaselor au fost găsite, s-au reconstituit ambele schelete, deci nu e vorba de un dinte, doi, hai 21 şi atâta tot cum s-a inserat luni în şir în minţile telespectatorilor anumitor televiziuni. Apoi cine ar trafica o fată căreia i se scot dinţii din gură, ba chiar şi cu părţi de mandibulă lipsă. Chiar aşa? Nimeni nu mai gândeşte raţional, chiar toată lumea a luat-o razna?”. Sunt nişte întrebări…

Tudorel Butoi:  Sunt nişte întrebări de mare bun simţ…

Marius Tucă: Sunt întrebări foarte bune.

Tudorel Butoi:  E o ziaristă bună, foarte bună care face dovada celor ce-a învăţat în facultatea de drept, la criminalistică. Cu mine a făcut psihologia judiciară, medicina legală.

Marius Tucă: E adevărat, dar nu o să faci medicină legală când sunt nişte lucruri de bun simţ şi care au fost din prima secundă. Momentul în care, şi nu vorbesc de familie, vorbesc de ziaristă, s-a dovedit că ADN-ul cenuşii, ADN-ul resturilor, cenuşa, componentele…

Tudorel Butoi:  Componentele fizico-chimice existente în oase sunt cele din cazan.

Marius Tucă: Şi erau ale Alexandrei, era un caz închis pentru Alexandra. Nu, nu s-a închis niciodată. Şi lumea este minţită în continuare şi e minţită în fiecare zi şi în momentul în care aduci toate argumentele de pe lume…

Tudorel Butoi:  N-ai cu cine.

Marius Tucă: Domnule, nu ai cu cine, nu ai de ce. Pentru că opinia publică a fost atât de minţită, atât de infestată de toate aceste minciuni care nu au nicio bază raţională n-au niciun argument, n-au nicio probă materială sau de care vreţi, nu mai e nimic de făcut.

Tudorel Butoi:  Regretul meu este că un caz atât de terifiant şi de complex tinde, zi de zi, să se transforme într-o butaforie şi într-o bufonerie.

Marius Tucă: Aveţi perfectă dreptate.

Tudorel Butoi:  Se ceartă între ei, îşi aruncă invective mahalagisme etc. pe măsură ce, iată, totuşi începe trezirea. Citind rechizitoriul, toate lucrurile astea pe care Adina le evidenţiază sunt fundamentat legate în algoritmul rechizitoriului. Şi au început distinşii, unii dintre ei care, am zis, îmi ziceau mie că am citit cărţi poliţiste prea multe şi am văzut filme, acum, da, s-a lucrat mult s-au scos firele de păr, s-au găsit firele de păr s-au reconstituit scheletele, sau cutare sau cutare. Păi, nu vă mai duceţi, mă, să căutaţi fetele vii prin Bari, prin Italia pe acolo? Nu? Păi, atunci, vorba lui Marius însuşiţi-vă criticile lui Marius. Eu sunt mai clement cu dumneavoastră, că…

Nu cere instrumentarea unui omor neapărat existenţa cadavrului, spune aici că trebuie demonstrată uciderea unei persoane...

Marius Tucă: Nu, eu fac toate aceste referiri…

Tudorel Butoi:  Din profesionism…

Marius Tucă: Plecate de la meseria de gazetar pe care o respect până în măduva oaselor. Vorbeam despre martorul, deja a trecut atât de repede o oră din emisie cu dumneavoastră, la fel de repede ar putea trece şi următoarele trei ore. Am avut un martor sub acoperire care s-a aflat în celulă cu Dincă, cum vedeţi aceasta?

Tudorel Butoi:  Marius, în această speţă eu le-am spus mai demult, opriţi-vă, opriţi-vă! Pentru că parchetul şi procurorii şi aşa mai departe, parte din mi-au fost studenţi, noi ştim ce avem de făcut. Aici s-au folosit şi mijloace tehnice asupra cărora nu insist da? Cu privire la ţinerea sub control, sub manageriatul comportamental şi aşa mai departe al tuturor actorilor. Doi, chestia asta de lucru cu informatorul de cameră, o face toată poliţia lumii toată poliţia lumii, este extrem de eficientă pentru că înăuntru individul caută sub presiunea timpului şi a probelor care sunt administrate să se defuleze, şi o face prin confesiune. Şi îi spune ăluia, băi, uite de fapt ce am făcut, ăştia plutesc…

Marius Tucă: Deci practic e o defulare.

Tudorel Butoi:  E o defulare, o descărcare, pe asta speculează profesioniştii lucrurile…

Marius Tucă: Păi, nu s-a defulat când le-a mărturisit anchetatorilor?

Tudorel Butoi:  Nu este suficient.

Marius Tucă: Mie mi se pare de un sadism înfiorător faptul că…

Tudorel Butoi:  Se mai întâmplă următorul lucru, şi e bine de ştiut acum şi de către poliţişti domnilor, v-am spus şi la şcoală, făptuitorul are trei legende una pe care v-o spune vouă, blindaţi-o cu probe, una pe care o spune mediului de penitenciar pentru a putea să coexiste sau să apară într-un anume profil şi alta pe care o spune în instanţă. Poate să fie şi a patra, aia care o ştie el şi a cincea pe care o ştie numai Dumnezeu. Cam aşa stau lucrurile. Deci el acolo poate să bage suculent din egoul personal…

Marius Tucă: Păi a început acum să spună că n-a violat-o pe Alexandra, că n-a omorât-o pe Luiza…

Tudorel Butoi:  Şi risipa asta de sexualitate, nu-şi dă seama, îl dă în primire ca psihopat sexual, nu se poate să vii cu detalii, cu astea când te aşteaptă închisoarea pe viaţă.

Marius Tucă: Da, incredibil.

Tudorel Butoi:  Şi caută, caută, bio-instinctualitatea primitivă îl face pe oricare dintre noi să scape… caută, caută chestii din astea.

Marius Tucă: Credeţi că mai există şi alte victime în cazul lui?

Tudorel Butoi:  Vedeţi, dacă aş avea cazul ăsta în mână, fermă, eu întotdeauna nu am intrat niciodată în testări, în interogatorii, în testări poligraf fără să ştiu cauza perfect când mă duceam în teritoriu. Şi acum ştiu ofiţerii din ţară, mergeam după patru-cinci ani la faţa locului să văd şi eu locul faptei, să îl respir, să îl asimilez şi pe urmă mă întorceam la dosar şi aşa mai departe, făceam ce trebuie făcut şi ceea ce face tânăra generaţie de ofiţeri de profileri şi de psihologi jurnalişti îi felicit şi îi mobilizez. Ei bine dacă aş fi avut această chestiune aş fi fost poate mai tranşat, singurul argument este că nu poate, atenţie ce vă spun, nu poate la 65 de ani să se transforme într-un astfel de...

Marius Tucă: Peste noapte...

Tudorel Butoi:  Peste noapte... şi atunci poate găsim în faţă

Marius Tucă: Normal, antecedente.

Tudorel Butoi:  Sigur că da, pentru că de ce s-a dus la dispozitivul ăsta de ardere? Nu cumva ştia că acolo scapă de cadavre? Nu cumva ştia, nu cumva avea năravul că mai arsese acolo altele? Aşa trebuie gândit. Avem 42 de capse de blugi existente între cenuşă şi între oase, de unde sunt? Şi multe alte lucruri pe care trebuie să şi le explice, s-au găsit bijuterii, s-au găsit alte lucruri...

Marius Tucă: Păi pot fi de la două perechi de blugi.

Tudorel Butoi:  42 de capse?

Marius Tucă: 42 cam mult.

Tudorel Butoi:  Asta e toată povestea  şi câte a mai aruncat că începe acum să spună că a mai aruncat prin nişte puţuri, prin nişte bazine, trebuie oricum făcută o profesionistă discriminare între ce spune şi ce se leagă de probe. Procurorii nu vor lua în calcul ca şi acuzare decât acele elemente care vorbite sunt susţinute şi atunci nu mai întorci în rechizitoriu genul acesta, suverană va fi instanţa, judecătorul care se va pronunţa apreciind lucrurile acestea într-un sentiment de convingere intimă de nezdruncinat, dincolo de orice dubiu, că lucrurile sunt aşa cum le percepe el judecătorul.

Marius Tucă: Ce rămâne după acest caz domnule profesor, pentru că e un caz care a zguduit din temelii, după părerea mea, România din foarte multe puncte de vedere? Vulnerabilitatea?

Tudorel Butoi:  Vulnerabilitatea...

Marius Tucă: Fragilitatea copiilor noştri...

Tudorel Butoi:  Da, în ceea ce priveşte presa, un îndemn către...

Marius Tucă: Aici v-am spus a fost o hârtie de turnesol în urma acestui caz sunt foarte puţini oameni gazetari care au apărut şi au rămas în picioare după părerea mea, după câte luni au trecut? Şase luni de zile, aproape jumătate de an, sunt foarte puţini care au mai rămas în picioare. Cum foarte puţini au rămas în picioare vorbesc de autorităţile statului. Poliţia care se preocupa de caz, procurorii care au intervenit în cazul Alexandra şi aş spune chiar şi cei care au început să investigheze în primele zile cazul până să vină echipa specializată din capitală, de la Bucureşti. Cu ce rămâne România în acest fapt pentru că suntem în faza în care există un rechizitoriu şi Gheorghe Dincă e trimis în judecată?

Tudorel Butoi:  Din punct de vedere cazuisticii rămânem cu un caz de reper pe care îl poţi prelucra în academiile de poliţie, în institutele de magistratură, în şcolile de subofiţeri, la facultăţile de psihologie şi drept şi aşa mai departe, într-un spaţiu care să permită disecarea lui mai mult decât am făcut noi astăzi. Deci ăsta este un câştig profesional. Mai departe, greşelile se învaţă din greşeli, greşelile acestea vor intra în rucsacul experenţial, credeţi că se simte confortabil procurorul căruia i se impută nişte lucruri? Poliţistul căruia i se impută nişte lucruri? Nu se simte confortabil şi el le va înmagazina undeva, fără discuţie, că acolo unde se va constata reaua credinţă, Marius, reaua credinţă în algoritmul probatoriu este foarte puternică şi se întâlneşte nu rar, mistificare de diagrame, poligraf chiar, apropo de asta, de expertize şi aşa mai departe pe care le fac nişte oameni care pierd curent, că trebuie să fii puţin dus ca să faci din astea şi care nu îl cunosc pe Dumnezeu. Dumnezeu îţi spune să te duci în adevăr şi în lumină şi să dai mărturie de bună credinţă sau proba să ţi-o faci cu exerciţiu de competenţă. Câtă vreme intru în blaturi şi în nenorociri de genul acesta pe care eu îl pot numi mizerii eşti un individ care trebuie să fii rejectat din sistemele astea, să îţi iei viteză să te duci unde vrei.

Marius Tucă: Şi să răspunzi pentru asta că m-am săturat să fim o ţară de vinovaţi fără vină sau fără să răspundă pentru vina lor, pentru că asta se întâmplă în România, în ultimii 30 de ani asta s-a întâmplat şi dădeam exemplul procurorului sau procurorilor care au intervenit şi au luat-o pe Sorina, au scos-o din casă cu forţa, împotriva voinţei fetei, aici nu au fost în stare să intre în casă şi trecuseră aproape 24 de ore de când Alexandra  sunase. Îmi pare rău dar lucrurile nu poate să rămână aşa, în ceea ce priveşte acest copil care s-a dovedit că a fost un erou şi eu cred că a salvat alte vieţi, multe alte vieţi pentru că Dincă era la începuturile, să spunem, crimelor de felul acesta.

Tudorel Butoi:  Aş vrea şi eu aici să adaug, pentru atenuarea cumva a algoritmului înţelegerii speţei în sensul teoriei acceptări, dar să aşteptăm şi instanţa şi aşa mai departe, apreciind structura şi profilul acestor două fete şi spunând încă o dată, asta numai pentru familii, că dacă fetele lor ar fi libere undeva în lume, sau ar fi fost libere, la primul contact cu ăştia care zic că le-au văzut, că au stat de vorbă şi aşa mai departe, dar nici măcar de asta nu ar fi fost nevoie, ar fi bravat aşa cum au făcut cu Dincă în încăpere şi şi-au apărat libertatea...

Marius Tucă: S-ar fi luptat, pe româneşte.

Tudorel Butoi:  Marius, pleacă fete, la nivelul ordinar în sensul modest al cuvântului, aşa pleacă de la proxeneţi, fac scandal, vin la noi la poliţie...

Marius Tucă: Dar noi vorbim de două fetiţe care aveau 15-16-17 ani şi am văzut ce profil, educaţie şi aşa mai departe. Domnule profesor, mulţumesc mult, o să mai avem ocazia să ne vedem, urmează să se pronunţe Instanţa de Judecată şi bănuiesc că în momentul în care va avea loc procesul şi alte detalii legate de acest caz vor ieşi la suprafaţă şi vom avea prilejul să mai discutăm, vă mulţumesc mult pentru participarea dina ceastă seară, din această ediţie specială Marius Tucă Show, ediţie prilejuită de rechizitoriul cazului din Caracal. Mâine seară vom discuta din nou pe acelaşi subiect,  invitatul nostru este profilerul acestui caz, cel care a intrat în mintea criminalului pe româneşte, domnul Dorin Dumitran, aşa se cheamă?

Tudorel Butoi:  Da, foarte bine.

Marius Tucă: Mâine de la orele 18:00, numai la Marius Tucă Show, într-o ediţie specială, pe Mediafax.ro şi ...

Tudorel Butoi:  Şi să îl încurajezi, este un tânăr la început, tu ai foarte multă experienţă în această chestiune.

Marius Tucă: Îmi aduc aminte de începuturile noastre cu cazul Cioacă atunci când v-am explicat că este criminal din prima secundă şi până la urmă alt criminal condamnat fără găsirea cadavrelor, apropo de asta, cum există atâtea cazuri. Iar cel mai bun exemplu pe care l-aţi dat, ţineţi-vă ideea vă rog, este cazul criminalului din Austria, cu cercelul într-o maşină...

Tudorel Butoi:  Atât, voiam doar ca să ne familiarizăm şi telespectatorii noştri să ştie şi să ştie şi domnii avocaţi care nu au ştiinţa cărţii în cap că nu cere instrumentarea unui omor neapărat existenţa cadavrului, spune aici că trebuie demonstrată uciderea unei persoane...

Marius Tucă: Da, asta cu cadavrul exista de mult, era un basm. Ne vedem mâine seară la orele 18:00 într-o ediţie cu totul specială, ţineţi aproape.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Înapoi

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Înapoi

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici