Primele semnale pentru iarna 2026/2027 în România

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Analiza publicată de Severe Weather Europe arată că o nouă anomalie se dezvoltă în Oceanul Indian exact în momentul în care El Niño se intensifică în Pacific. Este vorba despre Dipolul Oceanului Indian, sau IOD, care apare atunci când diferența dintre temperaturile apei din vestul și estul Oceanului Indian devine suficient de mare pentru a modifica circulația atmosferică tropicală.

În scenariul analizat, IOD ar urma să evolueze spre o fază pozitivă în această toamnă și să persiste până la începutul iernii. Împreună cu El Niño, cele două fenomene ar putea funcționa ca un „motor” atmosferic comun, influențând inclusiv curentul-jet și traseul sistemelor de joasă presiune din emisfera nordică.

Oamenii de știință avertizează: El Niño ar putea împinge 2026 spre un record istoric

Fenomenul El Niño mai puternic ar putea provoca foamete acută pentru încă 49 de milioane de oameni până la finalul anului 2027

Există însă încă incertitudine în privința IOD. Biroul australian de Meteorologie arăta, în actualizarea din 31 iulie, că fenomenul se afla încă într-o fază neutră, dar că modelele continuau să indice posibilitatea formării unui IOD pozitiv. Agenția consideră valori susținute de peste +0,4°C drept caracteristice unei faze pozitive.

El Niño ar putea deveni unul dintre cele mai puternice din istoria măsurătorilor

Semnalul mult mai clar vine din Pacific.

NOAA confirmă că El Niño este deja prezent și se intensifică. Cea mai recentă evaluare oficială disponibilă estimează o probabilitate de 97% ca fenomenul să continue până la începutul primăverii 2027 și o probabilitate de 81% ca în perioada octombrie-decembrie 2026 să atingă categoria „very strong” – foarte puternic. Dacă scenariul se confirmă, evenimentul s-ar putea situa printre cele mai intense El Niño înregistrate după 1950.

Termenul „Super El Niño”, folosit în analiza Severe Weather Europe, este unul informal și nu reprezintă o categorie meteorologică universală. Prognozele citate în analiză indică însă o încălzire excepțională a Pacificului tropical și posibilitatea unui eveniment de intensitate foarte mare.

Ce se schimbă pentru Europa

Europa nu este afectată direct de El Niño în același mod ca America de Nord sau regiunile tropicale. Influența ajunge aici indirect, prin modificarea circulației atmosferice deasupra Pacificului, Americii de Nord și apoi Atlanticului.

Analiza arată că asocierea dintre un El Niño foarte puternic și un IOD pozitiv poate amplifica sistemele de joasă presiune din Atlanticul de Nord și poate favoriza o circulație mai accentuată dinspre vest către Europa.

Pentru iarna decembrie 2026 – februarie 2027, scenariul ECMWF prezentat de Severe Weather Europe indică presiune mai ridicată în sudul Europei și presiune mai scăzută în nord și nord-vest. Diferența dintre cele două zone ar favoriza pătrunderea mai frecventă a aerului atlantic spre continent.

Consecința ar fi o Europă predominant mai caldă decât media sezonieră, alimentată periodic cu mase de aer mai blânde și umede dinspre Atlantic. Prognoza citată indică totodată un semnal pentru precipitații peste normal în mai multe regiuni europene.

Și datele climatologice Copernicus arată că efectul El Niño asupra Europei este cel mai vizibil în timpul iernii, dar avertizează asupra unei variații foarte mari între diferitele evenimente El Niño din trecut. Cu alte cuvinte, existența unui El Niño puternic nu permite, singură, prognozarea vremii într-o anumită țară sau într-o anumită lună.

Ce ar putea însemna pentru România

Pentru România, cel mai important semnal în acest moment este cel privind temperatura. Dacă configurația prognozată pentru Europa se menține, România ar putea avea o probabilitate mai ridicată pentru o iarnă cu temperaturi medii peste valorile normale.

Asta nu înseamnă însă trei luni fără ger sau zăpadă. Prognozele sezoniere descriu media unei perioade lungi și nu pot exclude episoade de câteva zile sau săptămâni cu invazii de aer polar, viscol ori temperaturi foarte scăzute.

În privința zăpezii, semnalul este și mai puțin tranșant. Analiza indică faptul că configurația generală nu este favorabilă unor cantități mari și persistente de zăpadă pe suprafețe extinse ale Europei. Cele mai bune condiții ar rămâne în nordul și nord-estul continentului și în regiunile montane din centrul Europei.

Pentru România, aceasta ar putea însemna mai multe situații cu ploaie sau lapoviță în zonele joase atunci când circulația atlantică aduce aer relativ cald, în timp ce Carpații ar putea beneficia în continuare de episoade importante de ninsoare atunci când sistemele de joasă presiune întâlnesc suficient aer rece.

Este însă prea devreme pentru a spune dacă Bucureștiul, Moldova, Transilvania sau Dobrogea vor avea o iarnă cu mai multă ori mai puțină zăpadă decât normal. Prognozele sezoniere au o rezoluție și o predictibilitate limitate la asemenea detalii, iar ECMWF subliniază că prognozele sale exprimă probabilități și abateri sezoniere, nu evoluția exactă a vremii într-un anumit oraș.

Primele indicii, nu verdictul pentru iarnă

Configurația actuală este importantă deoarece El Niño are șanse foarte mari să se intensifice exact înaintea iernii din emisfera nordică. Dacă și IOD trece într-o fază pozitivă consistentă, cele două fenomene ar putea amplifica modificările circulației atmosferice globale.

Pentru Europa și România, scenariul de urmărit în următoarele luni este astfel cel al unei ierni predominant mai blânde, cu o influență atlantică mai puternică și cu ferestre de ninsoare dependente de episoadele individuale de pătrundere a aerului rece.

Prognoza va deveni considerabil mai relevantă pentru România odată cu actualizările sezoniere din septembrie, octombrie și noiembrie, când modelele vor putea contura mai bine configurația Atlanticului de Nord și a circulației atmosferice europene.