ANALIZĂ: Aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, spre o nouă amânare în Consiliul JAI

Decizia privind momentul aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen va fi din nou amânată de Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) care se va reuni joi şi vineri la Bruxelles, pe fondul opoziţiei exprimate clar zilele trecute de Guvernul Germaniei.

1362 afişări
Imaginea articolului ANALIZĂ: Aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, spre o nouă amânare în Consiliul JAI

ANALIZĂ: Aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, spre o nouă amânare în Consiliul JAI (Imagine: AFP / MediafaxFoto)

Dezbaterea subiectului aderării celor două ţări la Schengen va rămâne cel mai probabil pe agenda Consiliului JAI, care va fi definitivată în reuniunea COREPER (a oficialilor din reprezentanţele ţărilor membre pe lângă UE) pregătitoare care va avea loc miercuri la Bruxelles, însă nu se va ajunge la un vot propriu-zis.

Decizia trebuie să întrunească consensul tuturor statelor membre, putând fi respinsă numai cu un singur vot împotrivă, anunţat deja de ministrul federal de Interne de la Berlin, Hans-Peter Friedrich.

Amânarea deciziei, varianta cea mai practică

Premierul Victor Ponta a declarat atât luni, cât şi marţi după consultările cu preşedintele Traian Băsescu, la care au participat şi ministrul de Interne, Radu Stroe, şi ministrul de Externe, Titus Corlăţean, că mandatul României va fi de amânare a deciziei.

România nu va solicita un vot pentru aderarea la Schengen, la reuniunea Consiliului JAI din această săptămână, la care va fi reprezentată de ministrul Stroe şi nu va mai lua în calcul un termen pentru finalizarea acestui proces, a declarat marţi premierul Victor Ponta, după discuţiile de la Palatul Cotroceni.

El a insistat în acelaşi timp, la postul B1 TV, că nu există la acest moment o altă poziţie oficială decât cea a Germaniei privind aderarea României la Schengen, dar că în cazul unui vot şi alte state s-ar putea alinia acestei poziţii.

"Probabil că Olanda ar vota alături de Germania. Nu se pune problema să mai cerem vot, sunt convins că Germania, de obicei, nu rămâne singură când se pune problema de vot, că totuşi e una dintre ţările-lider ale Uniunii Europene, iar pentru România nu se schimbă nimic dacă e un singur vot împotrivă sau sunt trei ori cinci. Practic, un singur vot, dreptul de veto anunţat oficial de Germania, este suficient şi, din acest motiv, am considerat că nu are rost să încălcăm uzanţele europene", a spus Ponta, explicând că atunci când se anunţă un drept de veto din partea unei ţări, nu se mai merge la vot, ci pe ideea unui compromis pentru o perioadă ulterioară.

"Nu mai luăm în calcul un termen, pentru că este vorba, în final, de lucruri care nu depind de România", a adăugat premierul.

El a mai afirmat că a cerut tuturor miniştrilor "un ton mult mai moderat" pe această temă, dar a arătat că România trebuie să fie şi demnă.

Administraţia Prezidenţială a informat că, la consultările de la Cotroceni cu premierul şi miniştrii de Externe şi de Interne, s-au discutat teme de politică externă, precum şi mandatele României pentru şedinţa COREPER din 6 martie şi pentru Consiliul JAI din 7 - 8 martie.

Subiectul Schengen va fi totuşi pe agenda Consiliului JAI

Cu toate acestea, potrivit unor surse oficiale consultate de MEDIAFAX, România va insista la reuniunea COREPER ca subiectul Schengen să rămână pe agenda Consiliului JAI, chiar dacă în concluzii se va consemna că nu va putea fi luată o decizie de stabilire a datei aderării şi că trebuie luată la un moment ulterior.

Oficialii României şi Bulgariei vor expune poziţiile naţionale, care sunt cunoscute, anume că au fost îndeplinite criteriile propriu-zise de aderare prevăzute de tratate, realitate recunoscută şi de rapoartele Comisiei Europene şi FRONTEX, şi vor solicita stabilirea clară a unui calendar de aderare. Cele două ţări vor relua cel mai probabil şi solicitarea privind aderarea în baza soluţiei de compromis identificată încă din 2012 cu sprijinul Franţei şi Germaniei, referitoare la o aderare în doi paşi, într-o primă fază cu punctele de frontieră din aeroporturi şi porturile maritime, iar în a doua fază, după câteva luni, cu frontierele terestre.

De altfel, într-un comunicat de presă comun transmis duminică de către Ministerul de Interne şi Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti, se sublinia că este esenţială discutarea subiectului în Consiliul JAI şi argumentarea de către statele care se opun a poziţiilor lor.

"Apreciem esenţial ca subiectul privind aderarea României la spaţiul Schengen să se regăsească pe agenda Consiliului JAI din 7-8 martie 2013. Considerăm oportună, cu acest prilej, o discuţie în care să invităm statele membre care continuă să aibă rezerve legate de adoptarea unei decizii pozitive să-şi motiveze poziţia prin argumente clare, fundamentate pe Tratatele UE şi acquis-ul Schengen", se arată în comunicatul comun al celor două ministere.

De asemenea, "România aşteaptă din partea partenerilor europeni adoptarea unei abordări corecte şi constructive, care trebuie să fie în linie cu modul în care s-a realizat procesul de extindere a spaţiului Schengen, din decembrie 2007, cu cele 9 state membre UE, în baza Tratatelor UE şi acquis-ului Schengen”, mai evidenţia poziţia comună a celor două ministere.

La reuniunile Consiliilor JAI din perioada preşedinţiei cipriote a Consiliului UE din a doua parte a anului 2012, România şi Bulgaria au acceptat nu numai amânarea deciziei, precum şi scoaterea efectivă de pe agenda de discuţii a subiectului Schengen, în condiţiile în care Germania şi Olanda transmiseseră clar că vor respinge decizia şi că aşteaptă raportul MCV al Comisiei Europene din România, prezentat pe 30 ianuarie a.c., pentru a trece la o reconsiderare a poziţiilor naţionale.

Un vot negativ duce la o nouă re-evaluare a îndeplinirii criteriilor tehnice

Ministrul Radu Stroe, declara în urmă cu o lună, pe fondul disputei politice interne pe tema Schengen dintre preşedintele Traian Băsescu şi reprezentanţii guvernării USL, că va cere vot în Consiliul JAI, pentru a rezulta clar care sunt statele care se opun şi argumentele acestora, însă această abordare a fost evitată în cele din urmă de reprezentanţii Guvernului.

Potrivit surselor MEDIAFAX, această variantă enunţată de ministrul Stroe presupune, în cazul unui vot negativ, şi o reluare a procedurii tehnice de evaluare a îndeplinirii criteriilor Schengen de către cele două ţări, care s-ar putea prelungi pe o durată de peste un an, având în vedere că trebuie trimise echipe de experţi europeni în teren, pe frontiere, care să evalueze şi să relateze în rapoarte eficienţa procedurilor de lucru, a infrastructurii şi tehnicii, precum şi a factorului uman şi instituţiilor cu atribuţii în domeniu.

De asemenea, această re-evaluare pe şapte domenii - vize, cooperare poliţienească, protecţia datelor personale, frontiere (aeriană, maritimă şi terestră) şi Sistemul Informatic Schengen - este de evitat pentru că în anii trecuţi România a obţinut concluzii cât se poate de pozitive, care constituie un argument favorabil în prezentarea poziţiei naţionale.

Încă din iunie 2011 rapoartele privind îndeplinirea criteriilor tehnice de către România şi Bulgaria au fost validate de Parlamentul European şi Consiliul European.

Temeri privind corupţia şi imigraţia ilegală

Până la această oră, sunt cunoscute poziţiile de opunere ale Germaniei, Olandei şi Finlandei, deşi preşedintele Traian Băsescu declara luni seară că ar fi vorba despre şapte state care se vor opune, în caz că se va ajunge la vot.

Reprezentanţi ai acestor state au exprimat constant în ultima perioadă faptul că intercondiţionează progresele în lupta anticorupţie din MCV ale României şi Bulgariei de aderarea la Schengen, deoarece chiar dacă există baza tehnică şi logistică pe frontiere, e importantă şi asigurarea că nu sunt corupţi funcţionarii.

Oficialii germani au exprimat şi temeri referitoare la creşterea fluxului de imigraţie ilegală după ce va exista un coridor terestru Schengen direct între Grecia şi ţările Europei Centrale şi Vestice. Grecia, a cărei frontieră maritimă are un ridicat grad de permeabilitate, a fost asaltată anual de zeci de mii de imigranţi clandestini veniţi din ţările arabe, Turcia şi alte ţări asiatice.

Practic, după aderarea României şi Bulgariei la Schengen cu frontierele terestre, dispar controalele la graniţele terestre atât între Grecia şi Bulgaria, cât şi între România şi Bulgaria şi România şi Ungaria. Astfel, un imigrant clandestin kurd, sudanez, pakistanez sau afgan ajuns în Grecia continentală va putea merge cu autovehicule private sau să ia o cursă de autocar până în Germania, Luxemburg, Danemarca, Elveţia sau Olanda şi să parcurgă drumul până la aceste destinaţii fără niciun control la trecerea frontierelor terestre întâlnite pe traseu.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici