„Românii de peste hotare sunt ignorați de Nicușor Dan. Vizita acestuia în Ucraina și în Republica Moldova a fost complet lipsită de substanță și fără nicio inițiativă concretă în favoarea românilor care trăiesc în afara granițelor. Nicușor Dan ar fi trebuit să discute problema cultelor religioase pentru comunitatea de români din Ucraina, în contextul în care oficialii de la Kiev refuză înființarea unei asociații venite în sprijinul românilor”, potrivit unui comunicat de presă.
„În acest moment e o comisie în Ucraina în care se discută statutul bisericii ortodoxe ucrainene, biserică sub oblăduirea Patriarhiei de la Moscova. Nu s-a tras concluzia, dar aceasta va fi clară. Este clar că acea biserică cel mai probabil va fi scoasă în afara legii. Această biserică funcționează în Ucraina alături de proaspăt înființata, în 2019, a bisericii ortodoxe ucrainene autocefală. Sunt două biserici ucrainene acolo. Una autocefală, alta sub egida Rusiei. Ce fac românii din Ucraina? Cele 130 de lăcașuri de cult se află sub egida bisericii ucrainene care ține de Moscova. Ce faci cu acești români? Soluția pe care legislația Ucrainei ne oferă este înființarea unei asociații intitulate „Biserica Ortodoxă Română din Ucraina”, care să adune românii si bisericile românești de acolo, sub egida acestei asociații, care să funcționeze sub Patriarhia Române și în câmpul legal al Ucrainei. O situație conform legală. Această asociație s-a constituit, hârtiile au fost depuse în mai 2024, dar oficialii de la Kiev nu au dat un răspuns. Dosarul a fost acceptat, dar una dintre obiecțiile părții ucrainene transmisă asociației sună așa: „s-a amânat înregistrarea, unul dintre motive fiind subiectul în cazul cuprins de probleme ale relației interstatale române-ucrainene si ucraineane-române”. Pe această chestiune interstatală trebuia să fie planificată și discutată vizita. Ar fi fost un bun prilej ca aceste lucruri să fie abordate, pentru ca asociația să intre în capul constituțional juridic al Ucrainei. Mai există o posibilitate pe care au încercat-o recent trei biserici din trei sate românești, adică subordonarea canonică directe la o biserica din afara Ucrainei. S-a încercat asta recent dar din păcate căutați de către autorități, de către primari, si li s-au spus că dacă nu își retrag solicitarea vor avea probleme, s-ar putea să existe presiuni ca tinerii din acele trei sate să fie trimiși pe front. Formularea a fost dură, precisă, iar preoții și-au retras solicitarea”, a declarat Dan Dungaciu, profesor universitar și consultant AUR pe politică externă.
Acesta avertizează că ignorarea comunității românești din Ucraina de ambele state, român și ucrainean, creează un teren fertil pentru manipularea acesteia de către Federația Rusă.
„Scopul nostru este ca această comunitate să fie adusă într-un spațiu in care Ucraina vrea să se ducă- in spațiul european, euroatlantic, care biserica ortodoxă este parte a acestui spațiu. Lumea românească nu este lumea rusească. Lumea românească se opune lumii ruse, este apropiata de lumea ucraineană, pentru că sprijină Ucraina, ca această comunitate să nu devină ținta unei manipulări a Federației Ruse. Dacă ai o minoritate de sute de mii de oameni care este supărată, iritată, si in raport cu statul român si in raport cu statul ucrainean ea devine ținta principală a dezinformării si manipulării Federației Ruse. Lucrul acesta nu trebuie să se întâmple. Nu vrea nici Ucraina, nu vrem nici noi. Deci din această perspectivă efortul statului român si statului ucrainean ar trebui să fie consolante”, a adăugat Dungaciu.
El susține că România ar trebui să înființeze cât mai repede un hub logistic pentru reconstrucția Ucrainei după război, prin aducerea companiilor străine care produc pentru Ucraina pe teritoriul țării noastre.
„Avem o centură de orașe, de la Oradea până la Bacău. Imaginați-vă o inițiativa în care Consiliile Județene și Locale să ofere teren pentru aceste investiții, prețurile la utilități să fie negociate si tot ce produci pentru Ucraina să produci în România. Pentru că România bancabile. Ucraina nu va fi bancabilă ani de zile. România e un stat sigur. Toată producția să fie transferată în Ucraina, pentru că va fi nevoie de reforme de rreconstrucție majore. Ce face România prin acest lucru ajută Ucraina, pentru că reticenta unor companii de a investi în Ucraina e firească. Ucraina nu va fi o bună bucată de timp stabilă, din nefericire. România se poate face utilă, dar e un efort care trebuie început de azi. Pentru că atunci când războiul se încheie să nu începi să construiești acel hub pe care îl ai în minte, ci să îl ai făcut, iar companiile să vină să producă. Ar ajuta si România și Ucraina”, a adăugat Dungaciu.
Liderii AUR afirmă Nicușor Dan, în vizitele sale externe, nu a adus în discuție nici situația minorității române din Ucraina, nici perspectiva sprijinului pentru românii din Moldova.
„Atragem Atenția Guvernului și președintelui că existența războiului ca urmare a agresiunii Rusiei, precum și sprijinul acordat de România Ucrainei pentru a rezista în fața agresiunii NU sunt motive pentru ca Guvernul să abdice de la obligațiile sale constituționale și legale privind protecția minorității române din Ucraina. Ne exprimăm preocuparea pentru păstrarea identității românilor din Ucraina și pentru respectarea drepturilor persoanelor aparținând comunităților românești din Ucraina. Ucraina a recunoscut dreptul persoanelor aparținând minorității române de a avea propria organizare bisericească. Ca stat invitat să adere la UE, Ucraina trebuie să respecte criteriile de aderare și să respecte și să protejeze minoritățile pentru a putea să continue parcursul european. Considerăm că agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei nu poate fi un pretext pentru punerea în paranteză a drepturilor minorității române”, a declarat senatorul AUR Petrișor Peiu.