Băsescu: BOR s-a implicat în campania pentru prezidenţiale în sprijinul PSD, s-a mers prea departe

"Biserica Ortodoxă este evident implicată în campanie. Eu nu o critic, este greu să critici Biserica Ortodoxă, la cât este de populară", a spus Băsescu la Realitatea TV.

Preşedintele a mai declarat că BOR este implicată în susţinerea PSD în campanie, menţionând că nu vede altă explicaţie dincolo de interesele financiare susţinute de Guvernul Ponta.

El a mai spus, pe de altă parte, că nici Victor Ponta "nu a lăsat vreo icoană nepupată în România".

Potrivit şefului statului, s-a mers prea departe cu implicarea BOR în campanie. Băsescu a ţinut să precizeze că el a sprijinit Biserica Ortodoxă ca preşedinte, dând ca exemplu împăcarea cu Biserica de la Ierusalim.

"Patriarhul nu mai era pomenit în slujbele de la Ierusalim", a subliniat Băsescu, subliniind: "Împăcarea cu Biserica de la Ierusalim s-a întâmplat datorită mie".

Întrebat, la final, dacă crede în Dumnezeu, Băsescu a răspuns afirmativ, menţionând însă că, dat fiind specificul activităţii pe mare, relaţia sa cu Divinitatea este una directă, fără intermediul preoţilor.

Bugetul Secretariatului General al Guvernului a fost suplimentat, recent, din Fondul de rezervă, cu încă 14 milioane lei, banii fiind distribuiţi pentru finanţarea a 13 mănăstiri, catedrale şi centre eparhiale. Alocarea banilor a fost decisă în şedinţă de Guvern.

Astfel, prin hotărâre, Guvernul a decis să finanţeze mănăstirile Sfinţii Trei Ierarhi din municipiul Iaşi (500.000 lei), Miclăuşeni din comuna Butea, judeţul Iaşi (500.000 lei), Agapia şi Văratic din comuna Agapia, judeţul Neamţ (câte un milion lei), Buna Vestire din comuna Grădinari, judeţul Olt (două milioane lei), centrele eparhiale Sibiu (200.000 lei), Galaţi (un milion lei) şi Tulcea (1,6 milioane lei) şi centrele eparhiale Nicolae Ivan şi Adormirea Maicii Domnului din Cluj-Napoca (două milioane lei, respectiv un milion lei), Buna Vestire din Copşa Mică, judeţul Sibiu (450.000 lei) şi Sfântul Ioan Botezătorul Făgăraş din judeţul Braşov (2,35 milioane lei), precum şi Protoieria Tulcea (400.000 lei).

În şedinţele anterioare, Guvernul a alocat de asemenea mai multe milioane de lei pentru biserici, tot din Fondul de rezervă.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (BOR) a îndeamnat, miercuri, clerul şi credincioşii să voteze la prezidenţiale, "cu responsabilitate creştină şi civică pentru împlinirea binelui comun în societatea românească şi viitorul României".

"În perspectiva alegerilor prezidenţiale din România (2 noiembrie 2014), Sfântul Sinod îşi reafirmă îndemnul către slujitorii Sfintelor Altare şi credincioşii Bisericii Ortodoxe Române de a participa la vot în duhul credinţei şi al iubirii de Biserică şi Neam, cu responsabilitate creştină şi civică pentru împlinirea binelui comun în societatea românească şi viitorul României", se menţionează într-un comunicat remis MEDIAFAX, miercuri, de Patriarhia Română.

Patriarhul Teofil al III-lea al Ierusalimului şi al întregii Palestine a făcut, recent, o vizită în România, binecuvântând biserica română şi poporul român şi a declarat că popoarele ortodoxe nu cunosc graniţe.

Preşedintele Traian Băsescu a semnat, cu acea ocazie, decretul de decorare, cu Ordinul Naţional "Steaua României" - în grad de Mare Cruce, a Preafericitului Părinte Teofil al III-lea, Patriarhul Ierusalimului şi al Întregii Palestine.

Patriarhia Română şi cea a Ierusalimului s-au împăcat, în februarie, prin semnarea unui Acord patriarhal de restabilire a comuniunii bisericeşti depline, după aproape trei ani de când au încetat relaţiile, din cauza unor neînţelegeri privind Căminul românesc pentru pelerini de la Ierihon.

O delegaţie a Patriarhiei Române s-a întâlnit la Ierusalim, cu binecuvântarea PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în 2-3 februarie, cu Preafericitul Părinte Teofil al III-lea, Patriarhul Ierusalimului, însoţit de Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Aristarh de Constantina şi Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Metodie de Tabor, pentru restabilirea comuniunii depline dintre cele două Patriarhii, a informat atunci Patriarhia Română.

"În urma celor trei runde de convorbiri (Bucureşti, decembrie 2012; Ierusalim, februarie 2013; Ierusalim, iulie 2013), desfăşurate în spirit de frăţietate şi respect reciproc, s-a ajuns la semnarea de către Patriarhul Ierusalimului şi Patriarhul României a unui Acord patriarhal de restabilire a comuniunii bisericeşti depline", a mai arătat sursa citată.

Acest Acord a fost semnat, la Bucureşti, de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, în 2 februarie 2014, şi la Ierusalim, de către Preafericitul Părinte Teofil al III-lea, la 3 februarie 2014, a precizat Patriarhia.

Patriarhia Ierusalimului anunţa, în 9 mai 2011, că a rupt relaţiile cu Biserica Ortodoxă Română, din cauza Aşezământul românesc de la Ierihon. PS Ciprian Câmpineanul, episcop vicar patriarhal, declara atunci că Patriarhia Ierusalimului a reproşat Patriarhiei Române nerespectarea canoanelor prin construirea bisericii la Aşezământul de la Ierihon destinat cazării pelerinilor. El a spus că Patriarhia Română a fost surprinsă şi totodată îngrijorată de decizia Sfântului Sinod al Ierusalimului privind ruperea legăturii canonice cu Patriarhia Română fără să fi avut loc o discuţie despre acest lucru.

"Biserica română nu va răspunde cu aceeaşi măsură şi va solicita acceptarea unui dialog cu patriarhul Teofil al III-lea al Ierusalimului", a subliniat PS Ciprian Câmpineanul. Aşezământul românesc de la Ierihon are 300 de locuri. Acesta cuprinde o biserică, o casă pentru pelerini şi Centrul de studii biblice "Sfântul Ioan Iacob Hozevitul", construcţia începând în 1998. Aşezământul a fost construit pe un teren pe care Biserica Ortodoxă Română l-a primit prin donaţie, înainte de Revoluţie, de la un credincios român stabilit în zonă. La acesta s-au adăugat şi altele limitrofe, ajungând în prezent la o suprafaţă de 3.000 de metri pătraţi.