BIOGRAFIE: Dinu Patriciu, fondator al PNL şi al primei firme private din România

Dinu Patriciu, fondator al PNL şi cel care a înfiinţat Rompetrol, cea mai mare afacere privată construită şi vândută vreodată de un antreprenor român, prezent patru ani consecutiv în topul Forbes al celor mai bogaţi oameni din lume, a murit marţi la un spital din Londra, la vârsta de 64 de ani.

2599 afişări
Imaginea articolului BIOGRAFIE: Dinu Patriciu, fondator al PNL şi al primei firme private din România

BIOGRAFIE: Dinu Patriciu, fondator al PNL şi al primei firme private din România (Imagine: Constantin Vladescu/Mediafax Foto)

Patriciu, născut pe 3 august 1950, la Bucureşti, a înfiinţat la începutul lui 1990 prima firmă privată din România, denumită Alpha Construcţii şi Investiţii Imobiliare. Absolvent al Institutului de Arhitectură "Ion Mincu" din Bucureşti în 1975, decizia lui Patriciu a fost ca prima lui firmă să activeze în domeniul proiectării. A fost preşedintele Alpha Construcţii şi Investiţii Imobiliare până în 1998.

Patriciu acumulase o vastă experienţă în domeniul imobiliar înainte de 1989, realizând multe proiecte în Emiratele Arabe Unite. Revenit în ţară imediat după Revoluţie, Dinu Patriciu a intrat imediat şi în politică, devenind în 1990 membru fondator al Partidului Naţional Liberal.

În anul 1991, Patriciu a devenit ministru al lucrărilor publice şi amenajării teritoriului în Guvernul Petre Roman 2 remaniat.

În legislatura 1990-1992 a fost deputat PNL de Timiş, iar în perioada 1992-1996 a fost deputat de Dâmboviţa ales pe lista Convenţiei Democrate Române.

Patriciu a fost lider al grupului parlamentar al Partidului Liberal 1993 şi al Partidului Alianţei Civice (octombrie 1992 - decembrie 1994) şi a făcut parte din Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic (până în noiembrie 1995) şi din Comisia pentru buget, finanţe şi bănci (din noiembrie 1995).

În 1996, Patriciu a candidat, fără succes, la funcţia de primar general al municipiului Bucureşti, ca reprezentant al PL '93, partid înfiinţat de el.

În anul 1998, Patriciu a cumpărat compania Rompetrol, pe care a vândut-o în 2007 către compania kazahă de stat KazMunayGas, care a plătit 1,6 miliarde de dolari pentru 75% din acţiuni. Omul de afaceri controla înainte de vânzare 80% din acţiunile Rompetrol, în timp ce partenerul său american Phillip Stevenson avea restul de 20%. Grupul Rompetrol cuprindea 40 de companii, cu activităţi în 13 ţări. Patriciu şi partenerul său au vândut în 2009 şi restul de 25% din acţiunile Rompetrol, tot către KazMunayGas. Rompetrol a fost şi a rămas încă cea mai mare afacere privată vândută vreodată de un antreprenor român.

După ieşirea din acţionariatul Rompetrol, Patriciu anunţa că se va axa pe activităţi pe piaţa imobiliară europeană, mass media şi alte proiecte din zona sectorului energetic.

Omul de afaceri s-a asociat, în 2009, cu fostul premier georgian Lado Gurgenidze, alături de care a cumpărat banca georgiană Banca Populară, pentru suma de 15 milioane dolari.

Dinu Patriciu se afla, în anul 2008, pe poziţia 462 în clasamentul celor mai bogaţi oameni din lume realizat de revista americană Forbes, cu o avere estimată la 2,5 miliarde de dolari, şi era, totodată, cel mai bogat român. Patru ani mai târziu, Patriciu coborâse pe locul 854, cu o avere estimată de Forbes la 1,5 miliarde de dolari. În 2013, Dinu Patriciu a părăsit topul, singurul român prezent printre cei mai bogaţi oameni din lume fiind Ioan Niculae, cu o avere de 1,1 miliarde de dolari.

Averea omului de afaceri a scăzut în ultimii ani din cauza unor investiţii care s-au dovedit neinspirate. Cel mai răsunător eşec a fost cel al lanţului de retail Mic.ro. În septembrie 2011, Patriciu deţinea 830 de magazine Mic.ro, dintre care 720 fixe şi 110 mobile, şi 58 de unităţi Macro şi miniMax. Un an mai târziu, firma prin care Patriciu deţinea magazinele, a intrat în insolvenţă, după investiţii de câteva zece de milioane de euro, din cauza datoriilor neplătite.

Dincolo de datoriile pe care le aveau la furnizori şi la proprietarii spaţiilor în care funcţionau, în 2011 şi 2012, lanţurile de magazine deţinute de Patriciu, Mic.ro şi miniMax, s-au împrumutat de la mai multe bănci cu peste 45 de milioane de euro. Datoriile reţelei, la bănci şi furnizori, depăşeau 700 de milioane de lei în 2012. După intrarea în insolvenţă, administratorul judiciar a încercat să vândă companiile, dar nu a reuşit.

Nici afacerile din presă ale lui Dinu Patriciu nu au avut mai mult succes. Trustul Adevărul Holding, înfiinţat în toamna anului 2006 de Dinu Patriciu, imediat după achiziţia ziarului Adevărul, a intrat la rândul lui în insolvenţă în 2012.

În plan politic, cariera lui Dinu Patriciu a gravitat în jurul Partidului Liberal. A fost deputat şi în legislatura 2000-2004, fiind ales ca reprezentant al PNL. A făcut parte din Comisia pentru industrii şi servicii până la data de 18 iunie 2003, când a demisionat din Parlament pe motiv de incompatibilitate.

Dinu Patriciu s-a retras în anul 2003 din Parlament şi din viaţa politică activă pentru a se putea dedica afacerilor.

În ultimii ani, Dinu Patriciu a fost implicat mai mult în procese decât în afaceri şi politică. În momentul morţii sale, omul de afaceri avea trei dosare pe rolul unor instanţe şi un alt dosar aflat în fază de anchetă la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Pe rolul Curţii de Apel Bucureşti se află dosarul Rompetrol, în care Dinu Patriciu este acuzat, printre altele, de delapidare, spălare de bani şi manipularea pieţei de capital. Următorul termen de judecată din acest proces va avea loc în 2 septembrie. În cazul lui Dinu Patriciu, instanţa va constata încetarea procesului penal, dar, pe de altă parte, în ipoteza în care judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti vor constata că statul român a fost prejudiciat în urma acţiunilor omului de afaceri, poate fi dispusă confiscarea extinsă. În acest caz, o parte din averea lui Dinu Patriciu, care le va reveni urmaşilor săi, va fi pusă sub sechestru.

Omul de afaceri Dinu Patriciu a fost achitat, la 28 august 2012, de Tribunalul Bucureşti în dosarul Rompetrol, trimis în judecată în septembrie 2006, în care procurorii au cerut pedeapsa maximă, de 20 de ani de închisoare. Totodată, instanţa i-a achitat şi pe ceilalţi 11 inculpaţi din dosar, printre care Sorin Roşca Stănescu, Sorin Pantiş şi Gabriela Anghelache.

Pe lângă acest dosar penal, Dinu Patriciu mai are alte două cauze, în care urma să se judece cu soţia sa, Dana Patriciu. Unul dintre ele, în care soţia sa a cerut partajarea averii şi o jumătate din totalul acesteia, se află la Judecătoria Sectorului 1.

Pe de altă parte, procurorii DIICOT instrumentează un dosar în care era implicat şi Dinu Patriciu, respectiv cel care vizează privatizarea rafinăriilor Petromidia şi Vega. Dinu Patriciu şi mai mulţi directori din Rompetrol erau acuzaţi de înşelăciune şi, potrivit anchetatorilor, banii prevăzuţi în clauzele de investiţii nu au fost folosiţi în acest scop. Cauza este disjunsă din dosarul Rompetrol, care se află pe rolul Curţii de Apel Bucureşti.

Patriciu a pierdut în 2013 un proces cu preşedintele Traian Băsescu. Băsescu l-a dat în judecată pe Patriciu pentru "minciună şi trucarea unor filmări", după mediatizarea în campania pentru alegerile prezidenţiale din 2009 a unor imagini în care preşedintele părea că loveşte un copil la un miting electoral din 2004.

Nici pe plan personale lucrurile nu au stat mai bine pentru omul de afaceri în ultimii ani. În 2013, Patriciu a vrut să divorţeze de soţia sa, Dana, dar în iunie 2014 instanţa a decis că divorţul nu se poate pronunţa din cauză că omul de afaceri nu şi-a susţinut în faţa instanţei motivele de divorţ.

Patriciu, care avea o colecţie de tablouri, a gajat anul trecut aproape 80 dintre ele, cu o valoare de achiziţie de peste 2 milioane de euro, către firme pe care le controlează, precum şi către Melanie Anne Chen, cu care se presupunea ca avea o relaţie extraconjugală. Melanie Anne Chen este membru în boardul director al DP Holding şi preşedinte executiv al Marine Resources Exploration International BV, firme deţinute de Patriciu.

Patriciu deţinea active imobiliare în Germania, Suedia sau Polonia, evaluate la circa 1,1 miliarde de euro în mijlocul crizei. În România, portofoliul imobiliar al lui Dinu Patriciu cuprinde Romană Offices, Cubic Center şi Evo Center (în Pipera), Băneasa Business Center, Cascade Offices (Buzeşti) sau Floreasca 2 Business Center. Totodată, omul de afaceri a deţinea, împreună cu fondul AIG/Lincoln, clădirea de birouri Lakeview din Floreasca vândută în anul trecut fondului NEPI.

Tot în ultimii ani, sănătatea lui Dinu Patriciu începuse să se şubrezească. Problemele hepatice ale lui Dinu Patriciu au apărut în ultimii trei ani, timp în care au fost făcute mai multe investigaţii la Spitalul AKH din Viena, la Spitalul Niguarda din Milano, dar şi la Londra.

În urmă cu un an şi jumătate, Dinu Patriciu a fost supus unei intervenţii de transplant hepatic într-un spital din Milano. Problemele de serviciu însă l-au determinat să monitorizeze starea de sănătate într-un spital din Londra, respectiv Royal Free Hospital.

Medicul curant al lui Dinu Patriciu, Mihai Voiculescu, spune că omul de afaceri a murit la Spitalul Royal Free din Londra, cel mai probabil din cauza unei infecţii după transplantul de ficat.

 

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici