Blaga: Reprezentanţii FMI ne-au spus că nu se poate renunţa la acciza de 7 eurocenţi

Preşedintele PDL, Vasile Blaga, a declarat, luni, după întâlnirea cu reprezentanţii FMI, ai CE şi Băncii Mondiale, că reprezentanţii Fondului au susţinut că nu se pune problema renunţării la acciza de 7 eurocenţi la carburanţi.

279 afişări
Imaginea articolului Blaga: Reprezentanţii FMI ne-au spus că nu se poate renunţa la acciza de 7 eurocenţi

Blaga: Reprezentanţii FMI ne-au spus că nu se poate renunţa la acciza de 7 eurocenţi (Imagine: Silviu Matei/Mediafax Foto)

Liderii PDL s-au întâlnit luni, la sediul partidului, cu reprezentanţii FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale, Vasile Blaga arătând într-o conferinţă de presă că democrat-liberalii au înaintat o scrisoare în care au pus o serie de întrebări faţă de modul în care decurg discuţiile cu Guvernul şi au propus o serie de soluţii la problemele economice şi sociale ale României.

"Am avut o discuţie cu reprezentanţii FMI, ai Comisiei Europene şi ai Băncii Mondiale, le-am ascultat punctele de vedere, le-am înaintat o scrisoare în care am pus o serie de întrebări faţă de modul în care decurg discuţiile cu Guvernul României şi, desigur, am şi propus o serie de soluţii pe care noi le vedem la rezolvarea problemelor economice şi sociale. PDL susţine un acord cu FMI. În acelaşi timp, le-am spus şi domniilor lor că privim cu toată atenţia semnarea acestui acord în interiorul unui stat de drept, ţinând cont de declaraţiile premierului care spunea că va pune în practică, va aplica o scrisoare de intenţie chiar dacă nu va semna preşedintele, ori niciodată preşedintele României nici înainte de 1990 şi nici după, indiferent cine a fost, nu a semnat o astfel scrisoare de intenţie, ele au fost semnate doar de miniştrii de Finanţe şi de guvernatorul BNR", a precizat Blaga.

El a arătat că democrat-liberalii au spus că nu sunt de acord cu liberalizarea pieţei gazelor naturale.

"Noi ne-am exprimat îngijorarea şi am spus că nu suntem de acord cu liberalizarea pieţei gazelor naturale, nu există o astfel de piaţă în UE. România are doar doi producători de gaze şi importăm dintr-o singură sursă, plătind un preţ politic mare. A realiza piaţa liberă a gazelor înseamnă a aduce gazele la preţul mare a celor din import şi duce la distrugerea completă a energiei chimice din România. Le-am spus că suntem nemulţumiţi de faptul că au fost de acord cu un buget aferent anului 2013 fără niciun studiu de impact, asupra numeroaselor taxe şi impozite introduse", a adăugat Vasile Blaga, arătând că au fost două rectificări negative şi că situaţia a dus la o creştere economică fără a crea locuri de muncă.

Vasile Blaga a precizat că a aflat de la reprezentanţii FMI, Comisiei Europene şi ai Băncii Mondiale că nu se pune problema eliminării taxei de 7 eurocenţi pe combustibil.

"Am aflat de asemenea că nici nu se pune problema eliminării taxei de 7 eurocenţi pe litrul de combustibil cu care noi nu suntem de acord. Ei au spus foarte clar: e prinsă în buget, lucrurile sunt prinse în buget, Codul fiscal este în vigoare, doar a fost amânată pe parcursul a trei luni de zile", a precizat Blaga.

El a arătat că le-a spus reprezentanţilor FMI că acordul nu a reuşit în niciun fel să impulsioneze Guvernul României în ceea ce priveşte managementul privat al companiilor de stat.

"Nu am primit un răspuns din partea domniilor lor eficient faţă de o problemă pe care dânşii au ridicat-o, dânşii au cerut BNR să facă o analiză asupra situaţiei băncilor din ţară, care, iată, au pierderi de performanţă de 20%. De asemenea, le-am spus foarte clar că nu au reuşit să impulsioneze în niciun fel Guvernul României acordul cu FMI şi în ceea ce priveşte managementul privat al companiilor de stat, ca să nu mai vorbim de ASF, care, iată, vedem astăzi şeful ASF are venituri lunare mai mari decât trezorierii SUA, ca să nu mai vorbim de preşedintele Băncii Europene, pe lângă faptul că toţi şi-au angajat acolo nevestele, finii, soţiile şi aşa mai departe", a precizat Vasile Blaga.

La întâlnirea democrat-liberalilor cu reprezentanţii FMI, au participat preşedintele PDL, Vasile Blaga, europarlamentarul Theodor Stolojan şi prim-vicepreşedintele PDL Cătălin Predoiu.

Preşedintele Traian Băsescu va semna scrisoarea cu FMI dacă acciza de 7 eurocenţi la benzină nu va fi specificată în document, iar acciza la motorină va fi amânată cel puţin 3 luni, măsură agreată de premierul Victor Ponta, dar nu şi de PNL, care vede astfel diminuate şansele reducerii CAS din iulie

"Fondul este flexibil şi insistă doar pe acoperirea deficitului creat prin amânarea accizei de 7 eurocenţi la carburanţi. Nici măcar modul de compensare nu va fi detaliat în scrisoare, dar este evident că până la mijlocul anului se vor face economii de cheltuieli la unele ministere. După cum era de aşteptat, cele mai importante reduceri o să fie operate acolo unde s-au dat cei mai mulţi bani. Dacă la mijlocul anului veniturile se vor ridica la nivelul programat, atunci rectificarea nu va consfinţii o reducere de cheltuieli la aceste ministere", au explicat pentru MEDIAFAX surse oficiale.

Preşedintele Băsescu a transmis oficialilor FMI, încă de la prima întrevedere din această misiune, că nu va semna scrisoarea de intenţie atât timp cât documentul prevede explicit majoarea accizei la benzină şi motorină cu 7 eurocenţi.

În acestea condiţii, experţii FMI, care au mandat să încheie negocierile în această a doua evaluare doar dacă înţelegerile primesc şi acceptul preşedintelui Băsescu, au propus ca deciziile privind accizele să nu fie trecute în scrisoarea de intenţie şi să fie la latitudinea Guvernului măsurile de compensare a deficitului bugetar de venituri din amânarea acestei accize, estimat pentru primul trimestru la 0,1% din PIB.

Premierul Ponta pare a agrea amânarea accizei la motorină cu încă trei luni, inclusiv din perspectiva lucrărilor agricole de primăvară, ceea ce ar corespunde şi cu solicitarea lui Băsescu, în timp ce liberalii ar dori ca accizele să fie introduse simultan, pentru a nu periclita posibilitatea reducerii CAS la jumătatea anului, măcar cu 2-3 puncte procentuale.

Dacă după primele luni veniturile se vor afla sub program, atunci se diminuează drastic orice şansă ca la jumătatea anului să se mai reducă CAS, măsură care ar putea reprezenta un punct important în campania electorală pentru PNL.

Pe de altă parte, autorităţile române au arătat că prima lună s-a închis cu un grad de încasare la nivelul programat, însă şi aici există discuţii privind rambursările realizate de la buget în ianuarie. Experţii internaţionali argumentează că un nivel bun de încasare s-a obţinut şi în prima lună a anului trecut, chiar în primele trei luni, iar după aceea veniturile bugetare s-au prăbuşit.

În acelaşi timp, însă, toate părţile par a conveni că bugetul din acest an este construit mult mai realist faţă de 2013, cu rate de creştere în limite rezonabile.

Deşi Fondul Monetar Internaţional acceptă că bugetul pe 2014 este contruit cu multe rezerve la nivelul veniturilor, experţii instituţiei de la Washington şi cei ai Comisiei Europene insistă pe respectarea strictă a estimărilor din legea buegetului, cel puţin până când vor exista date care să ateste o evoluţie bună a veniturilor.

Instituţiile internaţionale susţin că după performanţa foarte slabă la nivel bugetar din 2013 şi climatul politic incert din acest an electoral, cel mai mare risc la nivel bugetar s-ar putea manifesta pe partea de încasări, unde şi restructurarea ANAF mai are până să fie încheiată.

O modificare la nivelul coaliţiei de guvernare, care ar implica o nouă schimbare a conducerii ANAF ar putea, de asemenea, să pericliteze nivelul încasărilor bugetare, ceea ce Fondul încearcă să evite în contextul anului electoral, care presupune istoric chelutieli de regulă mai ridicate decât se bugetează.

O altă problemă aflată în discuţie, unde Fondul a cerut măsuri mai drastice din partea autorităţilor române, este cea a arieratelor companiilor de stat, care au crescut în ultima parte a anului trecut. La acest capitol se discută chiar de intrarea în insolvenţă şi lichidarea unor societăţi.

Totodată, Guvernul încearcă să introducă o prevedere privind scutirea de impozit până în limita a 350 de lei pentru persoanele care beneficiază de restructurarea creditelor bancare în anumite condiţii stabilite prin lege. Eexcutivul nu a reuşit să calculeze impactul bughetar al unei asemenea măsuri, întrucât este dificil de cuantificat pe ce perioade se vor face restructurările creditelor şi de când încep să curgă obligaţiile bugetare. Pe standard ESA, întregul impact va fi luat în calcul pentru 2014.

Preşedintele Traian Băsescu va primi, duminică, la Cotroceni, de la ora 18.00, delegaţia comună a FMI - Comisia Europeană - Banca Mondială.

O misiune a FMI se află la Bucureşti, împreună cu reprezentanţi ai Comisiei Europene şi ai Băncii Mondiale, pentru discuţii privind prima şi a doua evaluare a acordului stand-by, vizită care se va încheia miercuri, 5 februarie.

Recent, premierul Victor Ponta declara că misiunea FMI la Bucureşti va fi încheiată cu o scrisoare de intenţie în orice condiţii, dar rămâne de văzut dacă documentul va fi semnat şi de preşedintele Traian Băsescu.

La sfârşitul anului trecut, după ce preşedintele Traian Băsescu a anunţat că nu va promulga bugetul pe 2014 cu majorarea accizei la carburant şi după ce transporatorii au anunţat că această creştere va fi inclusă în preţul motorinei, pe care o folosesc drept carburant, premierul Ponta a anunţat că negociază cu FMI şi Comisia Europeană amânarea cu trei luni a datei de majorare a accizei la motorină, folosită de către transportatorii de marfă, şi aplicarea acesteia doar la benzină.

Ulterior, după o discuţie cu preşedintele Băsescu, premierul a anunţat că va amâna cu trei luni, până la 31 martie 2014, majorarea accizei şi la benzină, nu doar la motorină, iar şeful statului a precizat că în aceste condiţii poate promulga bugetul pe acest an.

Marţi, premierul Victor Ponta a declarat că Guvernul nu poate renunţa la introducerea accizei de 7 eurocenţi la carburanţi deoarece bugetul deja aprobat nu poate fi redeschis şi nici închis fără această taxă.

El a adăugat că este dreptul preşedintelui să decidă dacă, în aceste condiţii, nu va semna din nou memorandumul cu FMI.

Guvernul vrea ca board-ul FMI să aprobe două evaluări ale acordului preventiv al României, după ce preşedintele Traian Băsescu a refuzat să semneze ultimul memorandum, opunându-se astfel introducerii accizei suplimentare de 7 eurocenţi pe litru de carburanţi, document care încheia evaluarea derulată la finele anului trecut de FMI.

Săptămâna trecută, preşedintele Traian Băsescu a spus, la întâlnirea cu delegaţia FMI, că nu va susţine introducerea accizei pe combustibil, precizând că nu va bloca decizia Guvern-FMI, de data aceasta, dar să nu i se ceară să semneze aceste negocieri

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici