Care sunt eurodeputaţii români care n-au votat legat de Schengen

Laszlo Tokes, Daciana Sârbu (PSD), George Becali şi Ramona Mănescu (PNL) sunt eurodeputaţii români care nu şi-au exercitat, miercuri, votul în plenul PE pe tema raportului privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen.

1487 afişări
Imaginea articolului Care sunt eurodeputaţii români care n-au votat legat de Schengen

Care sunt eurodeputaţii români care n-au votat legat de Schengen (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Toţi ceilalţi 29 de eurodeputaţi români au fost prezenţişi au votat pentru adoptarea avizului pozitiv aderării laSchengen.

Au fost exprimate miercuri, în plenul PE, şi 77 de voturiîmpotrivă. Dintre acestea, cele mai multe voturi împotrivă,respectiv câte 21 de voturi , au fost date de membri ai grupuluiEuropa Libertăţii şi Democraţiei (EFD), care reuneşte formaţiuniextremiste sau naţionaliste, şi de membri ai ECR (Conservatorii şiReformiştii Europeni).

Au votat împotrivă, încălcând poziţia grupului din care facparte, şi eurodeputaţi din PPE, S&D şi ALDE. Astfel, au votatîmpotrivă 3 danezi din grupul socialiştilor, trei olandezi şi unfinlandez de la popularii europeni precum şi 3 danezi, 2 olandezişi un german de la ALDE. Europarlamentarii neafiliaţi au votat, larândul lor, destul de mult împotriva aderării României şiBulgariei. Printre numele sonore figurează: francezul BrunoGolnisch sau austriacul Franz Obermayr.

Ca naţionalităţi, majoritatea voturilor exprimateîmpotriva avizului favorabil pentru România şi Bulgaria le-auaparţinut eurodeputaţilor britanici, a căror ţară, de altfel, nicinu este membră Schengen. Astfel, 30 de eurodeputaţibritanici au votat împotriva aderării României şi Bulgariei laSchengen. De asemenea, dintre cei care au votat împotrivăau fost 12 olandezi, 9 italieni, 9 danezi, 4 belgieni, 4 austrieci,2 greci, 2 finlandezi, 2 francezi, un ceh, un eston, şi ungerman.

Raportul europarlamentarului Carlos Coelho privind aderareaRomâniei şi Bulgariei la spaţiul Schengen a fostadoptat, miercuri, de plenul Parlamentului European, cu 487 voturi"pentru", 77 de voturi "împotrivă" şi 29 de abţineri.

Verificarea îndeplinirii tuturor cerinţelor Schengen de cătrenoii membri (control de teren, frontiere maritime şi aeriene,eliberarea vizelor, cooperarea poliţienească, conectarea şiutilizarea Sistemului de Informaţii Schengen şi de protecţie adatelor) este o precondiţie pentru ca, în urma consultării PE,Consiliul de Miniştri să decidă eliminarea controalelor lafrontierele interne cu statele membre.

"Schengen reprezintă una dintre cele mai mari realizări ale UE,pe care nu avem voie să o distrugem cu decizii pripite. SistemulSchengen oferă cele mai înalte standarde pentru managementulfrontierelor. România şi Bulgaria îndeplinesc aceste criterii - înconsecinţă, nu trebuie să amânăm integrarea lor. SolicitConsiliului să urmeze recomandările votului exprimat azi de o maremajoritate a Parlamentului European", a declarat preşedintele PE,Jerzy Buzek, conform unui comunicat.

Dezbaterea raportului întocmit de europarlamentarul PPE, CarlosCoelho, a avut loc marţi seară în plenul PE, reunit la Strasbourg,iar votul pozitiv a fost anticipat de preşedintele de şedinţă,vicepreşedintele PE Stavros Lambrinidis, care la finaluldiscuţiilor a adresat anticipat "calde felicitări" României şiBulgariei pentru reunşită. În cursul discuţiei au fost însăexprimate şi opinii contrare.

Raportul eurodeputatului portughez, votat la 2 mai în Comisia despecialitate - LIBE - a PE, este favorabil integrării celor douăstate. Ultimul cuvânt în privinţa aderării îl vor avea cele 25 destate membre ale Spaţiului Schengen, care trebuie să aprobe înunanimitate.

Raportul va fi dezbătut joi în Consiliul JAI.

Majoritatea celor peste 40 de eurodeputaţi care au luatcuvântul, marţi seară, în dezbaterea care s-a desfăşurat în plenulPE, s-au pronunţat în favoarea aderării celor două state la SpaţiulSchengen. Europarlamentarii au susţinut că ambele state au depuseforturi majore pentru îndeplinirea criteriilor de aderare,subliniind în acelaşi timp că cele două ţări sunt pregătite tehnicpentru integrare.

Totodată europarlamentarii care au luat cuvântul au subliniat căeste importantă evitarea aplicării dublelor standarde şi căregulile de aderare nu ar trebui schimbate pe parcurs, ci ar trebuimenţinute criteriile stabilite deja.

Printre europarlamentarii care au luat cuvântul în favoareaaderării României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen s-au numărat:Augustin Diaz de Mera Garcia Consuegra (PPE), Timothy Kirkhope(European Reformists and Conservatives), Cornelia Ernst, AndreyKovatchev (PPE), Monika Flasikova Benova (S&D), Stanomir Ilchev(ALDE), Pawel Robert Kowal (ECR), Tanja Fajon, Kinga Gal (PPE),Anna Hedh (S&D), Salvatore Iacolino (PPE), Iliana MalinovaIotova (S&D), Veronique Mathieu (PPE), Hubert Pirker(PPE),Antigoni Papadopoulou, Ivaylo Kalfin (S&D). De asemenea, maimulţi eurodeputaţi români au susţinut integrarea celor două stateîn Schengen. Este vorba despre Ion Enciu, Marian Jean Marinescu,Petru Luhan, Sogor Csaba, Rovana Plumb, Viorica Dăncilă, CristianBuşoi, Ioan Mircea Paşcu şi Traian Radu Ungureanu.

Dintre cei care au luat cuvântul în favoarea aderării celor douăstate, eurodeputatul Hubert Priker, membru al popularilor europeni,a spus, asemenea celorlalţi colegi de grup, că cele două ţări auîndeplinit criteriile pentru aderarea la Schengen, dar a subliniatcă ridică semne de întrebare anunţata reducere a veniturilorpoliţiştilor din România. "Mă nelinişteşte însă o informaţie pecare nu o pot verifica, pe care am primit-o astăzi. Se pare că, înRomânia, veniturile Poliţiei vor fi reduse cu o treime. Şi ştim căo condiţie sine qua non pentru a evita corupţia şi pentru a segaranta o muncă corectă este reprezentată de salariile bune pentrupoliţişti. Sper că informaţia privind reducerea salariilorpoliţiştilor este falsă şi că poliţiştii, care trebuie să garantezesecuritatea întregii Uniuni Europene, vor continua să fie plătiţiîn mod adecvat", a spus el.

Au fost şi eurodeputaţi care s-au pronunţat categoric împotrivaaderării celor două state la Spaţiul Schengen. Este vorba despreeurodeputaţi ai grupului Europe of Freedom and Democracy (EFD), darşi neafiliaţi. Astfel, italianul Mario Borghezio, membru al EFD, avorbit despre riscurile "infiltrării prin România şi Bulgaria aunor persoane nedorite care ar putea pune sub ameninţaresecuritatea statelor membre".

"Sugerez suspendarea procesului de aderare a României şiBulgariei în Spaţiul Schengen pe baza principiului precauţiei", amai spus el, reclamând existenţa unor enorme presiuni de lafrontierele externe din direcţia acestor două ţări. Borghezio s-areferit la România şi Bulgaria cu expresia "găurile din şvaiţerulcare este UE în legătură cu clandestinii".

La rândul său, Daniel Van Der Stoep, europarlamentar olandezneafiliat, a spus: "Trebuie să privim lucrurile în faţă: România şiBulgaria nu trebuie să adere la Spaţiul Schengen nicialtădată".

"România şi Bulgaria sunt state corupte care nu respectăcriteriile Schengen", a mai spus el, adăugând că, a acceptaaderarea celor două este "un lucru nerealist, cu adevărat infantilpentru că cele două au arătat că nu sunt demne să facă parte dinspaţuiul Schengen". El a menţionat şi rapoartele TransparencyInternational, spunând că România şi Bulgaria se confruntă cucazuri majore de corupţie.

De asemenea, Gerard Batten, europarlamentar britanic din grupulEFD, s-a plâns de numărul mare de romi români. "Iată că ZonaSchengen se desfiinţează în nucleul său dur dar sunt planuri să fieincluse România şi Bulgaria, unde sunt sute de mii de ţigani caretoţi doresc să emigreze şi, după ce vor putea călători liber înzona Schengen, mulţi dintre ei inevitabil vor ajunge în MareaBritanie ca să profite de sistemul nostru generos de ajutoaresociale, ca mulţi înaintea lor", a spus el.

"Poate că mulţi întreprinzători britanici ar dori să seîntâlnească cu romii, când debarcă la Callais, şi să le dea hărţica să găsească drumul spre domiciliul premierului şi miniştrilor.Doar când romii îşi vor parca căruţele la Downing Street 10, poatecă atunci se vor schimba opiniile cu privire la beneficiileaderării acestor două state la Schengen", a comentat el.

Printre europarlamentarii care s-au exprimat radical împotrivaaderării celor două state s-a numărat şi Mara Bizzotto (EFD), carea spus că "Europa vrea să facă o mare favoare criminalităţiiorganizate". "Cine va vota mâine (în favoarea raportului pozitivprivind aderarea României şi Bulgariei, n.red.) va deschide oautostradă până în inima Europei pentru crima organizată", a spusea.

Comisia pentru Libertăţi Civile a Parlamentului European astabilit, la 2 mai, că România şi Bulgaria îndeplinesc condiţiilenecesare aderării la Schengen. Pe baza rapoartelor de evaluare,membrii Comisiei PE au stabilit că România şi Bulgaria îndeplinesccondiţiile necesare pentru aderarea la Schengen, recomandând caParlamentul European să fie informat în continuare în legătură cumăsurile suplimentare care trebuie luate în sectorul frontiereidintre Bulgaria, Turcia şi Grecia. Membrii Comisiei au consideratcă, deşi există unele probleme care vor trebui reevaluate şi carevor fi în centrul atenţiei în continuare, acestea nu reprezintăobstacole în calea admiterii României şi Bulgariei în SpaţiulSchengen.

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) va adopta,în sesiunea organizată joi şi vineri, la Luxemburg, concluziileprivind stadiul evaluării României şi Bulgariei în cadrulprocesului de aderare la Spaţiul Schengen.

Reuniunile se vor desfăşura sub conducerea preşedinţiei ungare aConsiliului, respectiv ministrul de Interne Sandor Pinter şiministrul Justiţiei Tibor Navracsics.

Membrii actuali ai spaţiului Schengen sunt: 22 de state UE(Austria, Belgia, Danemarca, Franţa, Finlanda, Germania, Grecia,Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia, RepublicaCehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia,Republica Slovacă şi Slovenia) şi trei ţări asociate non-UE(Norvegia, Islanda şi Elveţia). Liechtenstein ar trebui să devinăîn curând a patra ţară asociată.

În prezent, libera circulaţie este garantată în cadrul unuiteritoriu care posedă 42,673 km de coastă şi 7,721 km de frontiereterestre, în interiorul căruia trăiesc în jur de 400 de milioane depersoane.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici