Cazanciuc: Ministrul să demisioneze după aprobarea unei moțiuni simple; dacă nu, premierul e obligat să-l revoce
Într-o analiză privind moțiunea simplă adoptată recent împotriva ministrei Mediului, Diana Buzoianu, Cazanciuc arată că moțiunea simplă a fost concepută de Adunarea Constituantă din 1991 ca un instrument de control exercitat de Parlament în numele poporului, bazat pe loialitatea constituțională a membrilor Guvernului.
„Era de așteptat ca ori de câte ori este aprobată o moțiune simplă împotriva unui ministru, acesta să demisioneze. Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat”, afirmă fostul ministru al Justiției.
Robert Cazanciuc subliniază că nimic nu împiedică un prim-ministru să revoce mandatul unui ministru împotriva căruia Parlamentul a adoptat o moțiune simplă, iar refuzul de a face acest lucru echivalează cu o încălcare a spiritului Constituției.
Potrivit fostului ministru, responsabilitatea nu aparține doar ministrului care refuză să plece din funcție, ci și premierului care nu dispune revocarea, precum și președintelui României, care are prerogativa constituțională de a veghea la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice.
„Prin refuzul demisiei, prin nerevocarea ministrului și prin lipsa unei reacții instituționale, controlul politic al Parlamentului asupra Guvernului a fost golit de conținut și transformat într-o formalitate”, avertizează Cazanciuc.
În acest context, fostul ministru al Justiției anunță că, la o eventuală revizuire a Constituției, va propune un amendament care să prevadă explicit obligativitatea revocării unui ministru de către premier, în cazul în care împotriva acestuia sunt adoptate două moțiuni simple fără ca demnitarul să demisioneze.
Senatul a adoptat, luni, moțiunea simplă „Prahova sub asediu: peste 100.000 de români condamnați la sete și boală sub privirea complice a ministrei Mediului, Diana Buzoianu”, inițiată de AUR.
Au votat „pentru” 74 de senatori, 43 contra, iar un senator s-a abținut.
Constituția României (art. 112) și Regulamentul Parlamentului stabilesc că motiunea simplă este un act prin care o Cameră (Camera Deputaților sau Senatul) își exprimă poziția oficială, pe politica internă/externă sau o problemă interpelată, neavând efecte juridice obligatorii direct asupra Guvernului, ci mai degrabă o valoare politică.