„S-a respins ca neîntemeiată, socotind – majoritatea care am dat această soluţie – că textele din lege reuşesc să facă un echilibru între dorinţa de a ocroti dreptul de apărare al celui apărat şi avocat, relaţia specială care există între ei, limitele contractului, dorinţa de a-l apăra şi pe avocat, dar şi interesul societăţii”, a spus Dorneanu.
El a menţionat că obiecţia de neconstituţionalitate ridicată la acest act normativ se referea la faptul că există posibilitatea unor acte de percheziţie cu privire la faptele care au făcut obiectul contractului de asistenţă juridică, precum şi obligaţia avocatului de a sesiza atunci când e vorba de infracţiuni foarte grave.
Actul normativ a fost atacat la CCR în noiembrie 2016.
Citeşte şi: Proiectele privind graţierea şi punerea în acord a codurilor penale cu deciziile CCR, transmise CSM, ÎCCJ şi Parchetului General/ Grindeanu: Abuzul în serviciu şi conflictul de interese nu se dezincriminează
Citeşte şi: Parchetul General spune că e nevoie de consultare în cazul graţierii. ”Fără transparenţă, aceste acte ar arăta slăbiciunea autorităţilor în faţa criminalităţii”
Citeşte şi: Klaus Iohannis: Premierul mi-a promis că nu vor fi ordonanţele privind graţierea şi modificarea codurilor penale fără consultare / Preşedintele a participat la şedinţa de Guvern