Comisia pentru alegerile din 2009 îşi prezintă concluziile / De la audierile MARATON au lipsit trei personaje cheie: Laura Codruţa Kovesi, Florian Coldea şi Gabriel Oprea / Cum s-a aflat că şefa DNA a fost în sufrageria lui Oprea

Concluziile Comisiei speciale de anchetă a Senatului şi Camerei pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial vor fi prezentate, luni, într-o conferinţă de presă, de preşedintele acestui for, deputatul PSD Oana Florea.

2872 afişări
Imaginea articolului Comisia pentru alegerile din 2009 îşi prezintă concluziile / De la audierile MARATON au lipsit trei personaje cheie: Laura Codruţa Kovesi, Florian Coldea şi Gabriel Oprea / Cum s-a aflat că şefa DNA a fost în sufrageria lui Oprea

Comisia pentru alegerile din 2009 îşi prezintă concluziile / De la audierile MARATON au lipsit trei personaje cheie: Laura Codruţa Kovesi, Florian Coldea şi Gabriel Oprea / Cum s-a aflat că şefa DNA a fost în sufrageria lui Oprea

Comisia a fost înfiinţată după ce PSD şi ALDE au cerut, în aprilie 2017, anchetă parlamentară pentru clarificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009, dar şi de rezultatul scrutinului prezidenţial, ca urmare a dezvăluirilor făcute de Dan Andronic cu privire la noaptea alegerilor şi persoane aflate în anturajul lui Traian Băsescu.

Andronic a publicat un articol în care susţinea că în seara celui de al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din 2009 a mers la locuinţa lui Gabriel Oprea, în calitate de consultant politic, unde se aflau, printre alţii, George Maior, şef al SRI la momentul respectiv, Florian Coldea, prim-adjunct al directorului SRI, şi Laura Codruţa Kovesi, la momentul acela procuror general al României.

Dan Andronic scria că Florian Coldea şi Laura Codruţa Kovesi erau preocupaţi, în seara alegerilor, de victoria lui Traian Băsescu.

Comisia a debutat cu stângul, Raportul privind constituirea sa fiind întors înapoi la comisii din cauza „interferenţei” Parchetului General, care a cerut o anchetă in rem.

Astfel, în data de 20 aprilie 2017 s-a înaintat conducerii celor două Camere proiectul de constituire a Comisiei speciale de anchetă, având 17 obiective, printre care şi determinarea posibilei implicări a unor instituţii sau persoane, altele decât prevăzute de lege, în organizarea procesului electoral din 2009.

În data de 24 aprilie, PÎCCJ a solicitat o anchetă in rem privind existenţa unor suspiciuni în procesul electoral din 2009 şi implicarea unor autorităţi publice şi/sau persoane, altele decât cele prevăzute de lege.

Raportul a fost retrimis la Comisiile juridice reunite, care au „clarificat” obiectivele Comisiei de anchetă.

Majoritatea parlamentară a modificat, în consecinţă, şi Regulamentul Camerei, fiind instituită astfel obligativitatea persoanelor solicitate să se prezinte în comisiile de anchetă. Eforturile politice pe care PSD-ALDE le-au desfăşurat pentru ca această Comisie să se înfiinţeze au fost vizibile, intuiţia arătând faptul că interesul politic viza aducerea în faţa Comisiei a lui Kovesi, Coldea şi Maior.

Pe de altă parte, Comisia l-a audiat doar pe unul dintre protagoniştii turului secund de scrutin al alegerilor prezidenţiale din 2009, respectiv pe Mircea Geoană. Traian Băsescu nu a fost invitat la audieri.

Traian Băsescu a ironizat însă de pe margine această Comisie. „PSD trebuie să se facă de râs până la capăt. Dacă îl declară oficial pe Geoană preşedinte, am dreptul să mai candidez o dată”, a persiflat Băsescu, în stilul său caracteristic, demersul PSD.

Dintre cele patru persoane menţionate de Dan Andronic, doar George Maior a dat curs invitaţiei de a se prezenta la audieri, unde a admis că a fost în seara scrutinului la Gabriel Oprea acasă, la un „eveniment privat”, el menţionând că are o relaţie de prietenie cu Oprea.

Spre deosebire de Maior, Coldea, Kovesi şi Oprea au folosit stilul epistolar pentru a coresponda cu membrii Comisiei. Astfel, fostul prim-adjunct al directorului SRI, Florian Coldea, a transmis o scrisoare Comisiei în care a precizat că în cursul zilei de 6 decembrie 2009, cât şi anterior şi ulterior acesteia, a avut, „ocazional”, şi „activităţi cu caracter privat”.

Kovesi a refuzat în mod repetat invitaţia de a se prezenta la audieri, deşi Comisia a transmis solicitări sucesive. Kovesi a transmis, însă, mai multe scrisori Comisiei în care precizează că nu va da curs invitaţiei de a se prezenta la audieri, ea motivând fie că procurorii nu pot fi citaţi şi obligaţi să se prezinte în calitatea de martori în faţa comisiilor parlamentare, fie că nu are cunoştinţe despre aspecte care să servească la aflarea adevărului, raportat la obiectul de activitate al Comisiei.

Nici Gabriel Oprea nu s-a prezentat la audieri. El a trimis o scrisoare Comisiei în care le cere membrilor comisiei să solicite acordul prealabil al organului judiciar competent în vederea audierii sale în Parlament, având în vedere că a fost audiat la PÎCCJ, în calitate de martor, cu privire la acelaşi subiect, într-un dosar în care s-a dispus începerea urmăririi penale in rem.

Anghel Iordănescu a venit la Comisie, la audieri, dar a spus că nu face alte declaraţii în afara celor pe care le-a făcut deja la Parchet. Pe de altă parte, Neculai Onţanu a creat scene de teatru absurd prin răspunsurile sale referitoare la „sufrageria” lui Oprea.

„Vreau să vă fac o dezvăluire: anume că am intrat chiar pe uşa de la intrarea clădirii”, „Dacă veneam la dumneavoastră, tot pe uşa principală probabil intram”, „Eu nu l-am văzut, personal vă spun, în casa domnului Oprea nici pe domnul Coldea, nici pe doamna Kovesi şi nici pe domnul Maior”, „Credeţi că am fotografiat sufrageria?”, „Haideţi să vă dau câteva elemente mai importante: sigur că avea o lustră. Nu ştiu cum arăta, dar avea”, „Arăta ca o sufragerie, ca o cameră, nu ştiu, sufragerie, nesufragerie. O cameră din casa unui om”, „Nu ştiu cum îi spune, sufragerie, ce era camera respectivă”, „Era o cameră mobilată din casa unui om”, „Sufrageria unui om poate să arate într-un fel...” –au fost răspunsurile lui Onţanu.

Comisia a solicitat Parchetului General copia dosarului ce vizează organizarea alegerilor din 2009 şi rezultatul scrutinului prezidenţial. Parchetul General a anunţat, însă, că nu poate trimite Comisiei copia dosarului pentru că legea nu permite furnizarea de informaţii ce fac obiectul unei cercetări penale.

Comisia a cerut, în replică, ministerului Justiţiei sa sesizeze Inspectia Judiciară în legatura cu "atitudinea" procurorului general, Augustin Lazăr. Toader a precizat că va discuta cu Augustin Lazăr şi în funcţie de răspunsurile lui, va sesiza Inspecţia Judiciară. O astfel de discuţie, la care să participe Toader, Lazăr, dar şi membrii Comisiei, nu a mai avut loc.

Ca urmare a refuzului lui Lazăr de a furniza o copie a dosarului, Comisia de anchetă a decis să solicite preşedinţilor celor două Camere, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, să ia decizia politică de a sesiza CCR în privinţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Ministerul Public.

Refuzul unor persoane de a se prezenta la audieri, dar şi a unor instituţii de a furniza comisiei copii ale unor documente, i-a determinat pe membrii Comisiei să elaboreze o serie de propuneri de modificări ale legislaţiei în vigoare cu scopul de a întări atribuţiile comisiilor de anchetă care vor fi constituite în viitor.

În 5 septembrie, Comisia a făcut public un Raport parţial care conţine printre concluzii faptul că preşedintele Traian Băsescu şi guvernul Boc au întreprins ”acţiuni concrete pentru favorizarea fraudării alegerilor” ca posibile infracţiuni fiind indicate constituirea de grup infracţional, fal şi uz de fals.

”Comisia a constatat acţiuni concrete ale instituţiei prezidenţiale reprezentate de Traian Băsescu şi ale guvernului condus de Emil Boc pentru favorizarea fraudării alegerilor în avantajul candidatului Traian Băsescu. Aceste acţiuni ale celor două instituţii au fost perfect sincronizate dovedind astfel că făceau parte dintr-un plan amplu şi bine pus la punct, acţiunile fiind premeditate. În realizarea planului privind fraudarea alegerilor prezidenţiale, reprezentanţii celor două instituţii au acţionat în forţă, cu rea credinţă, în total dispreţ faţă de lege”, se arată în concluziile raportului parţial.

Amploarea acţiunilor care li se impută fostului preşedinte şi membrilor Guvernului PDL de atunci a fost de natură de a schimba rezultatul alegerilor, se precizează în raportul comisiei.

Faptele pe care se întemeiază concluzia comisiei se referă la demiterea ministrului de Interne Dan Nica, urmată de schimbarea tuturor miniştrilor PSD cu miniştri interimari de la PDL pe 1 octombrie 2010. Prin decrete prezidenţiale.

"Preşedintele României - Traian Băsescu- , împreună cu primul ministru al Guvernului - Emil Boc - şi cu ceilalţi membri ai Guvernului României - Vasile Blaga, Gabriel Sandu, Gheorghe Pogea, Elena Gabriela Udrea, Radu Mircea Berceanu, Cătălin Marian Predoiu, Adriean Videanu şi Sorina Luminiţa Plăcintă s-au asociat în vederea comiterii de infracţiuni care să aibă drept consecinţă favorizarea comiterii de infracţiuni electorale, cu scopul de a-l avantaja pe candidatul Traian Băsescu”, se arată în raport.

Preşedintele Băsescu este acuzat şi fals intelectual şi uz de fals, iar membrii guvernului Boc de abuz în serviciu prin Hotărârile de Guvern privind schimbarea prefecţilor. În ce priveşte măsurile propuse, comisia susţine că numai Parchetul General de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate decide dacă începe sau nu urmărirea penală împotriva lui Traian Băsescu.

În ce priveşte membrii guvernului Boc, Comisia apreciază că rămâne la latitudinea preşedintelui României dacă cere urmărirea penală a foştilor membri ai guvernului care nu au în prezent calitatea de parlamentar, respectiv Emil Boc, Vasile Blaga,Gabriel Sandu, Gheorghe Pogea, Elena Gabriela Udrea, Radu Mircea Berceanu, Adriean Videanu şi Sorina Luminiţa Plăcintă şi rămâne la latitudinea Camerei Deputaţilor dacă cere urmărirea penală a lui Cătălin Marian Predoiu, fost membru al guvernului care în prezent are calitatea de deputat.

De asemenea, Comisia precizează, în Raportul parţial din septembrie, că aflarea adevărului în privinţa acuzaţiei publice de implicare a SRI şi DNA în favorizarea fraudării alegerilor din 2009 nu s-a putut realiza deoarece activitatea Comisiei de anchetă a fost blocată.

„Aflarea adevărului în privinţa acuzaţiei publice de implicare a SRI şi DNA în favorizarea fraudării alegerilor, ca urmare a prezenţei conducătorilor acestor instituţii în locuinţa domnului Gabriel Oprea în seara alegerilor, nu s-a putut realiza deoarece activitatea Comisiei parlamentare de anchetă a fost blocată”, se menţionează în Raport.

Potrivit sursei citate, activitatea Comisiei de anchetă a fost blocată prin refuzul persoanelor audiate care nu au răspuns la toate întrebările comisiei motivând că "există o anchetă în desfăşurare", precum şi prin refuzul persoanelor care au transmis în scris că nu pot da curs solicitărilor comisiei motivând că acelaşi lucru.

Raportul menţionează că activitatea comisiei a fost blocată şi prin refuzul procurorului şef DNA, Laura Codruţa Kovesi, de a răspunde la întrebarea dacă a fost prezentă în noaptea de 5-6 decembrie 2009 în casa domnului Gabriel Oprea.

De asemenea, este consemnat şi refuzul procurorului general Augustin Lazăr de răspunde afirmativ solicitării Comisiei de a transmite o copie după dosarul privind scrutinul prezidenţial ca element de blocare a activităţii Comisiei.

Preşedintele Comisiei de anchetă, Oana Florea, a precizat în conferinţa de presă în care a prezentat acest Raport că membrii Comisiei au decis ca documentul adoptat să fie numit „Raport parţial” tocmai din aceste considerente de blocaj.

„Comisia nu a putut clarifica toate aspectele, activitatea fiind blocată (...) Nu putem conchide că au fost fraudate alegerile, stă în sarcina organele abilitate să spună acest lucru”, a spus Oana Florea, la acel moment.

Ea a menţionat că acest Raport parţial va fi transmis Parchetului General, CSM, Guvernului şi Administraţiei Prezidenţiale pentru ca aceste instituţii să poată adopta măsurile necesare, potrivit competenţelor ce le revin.

Preşedinţii celor două Camere, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, au sesizat, în 13 septembrie, CCR cu privire la un posibil conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Ministerul Public, după refuzul Parchetului de a transmite Comisiei de anchetă parlamentară a alegerilor din 2009 dosarul scrutinului.

Cei doi preşedinţi de Cameră au solicitat CCR să stabilească care este întinderea competenţelor/atribuţiilor constituţionale ale Parlamentului şi ale ministerului Public în legătură cu realizarea anchetelor parlamentare. Decizia celor doi preşedinţi ai Camerelor de a sesiza CCR vine ca urmare a refuzului Procurorului Şef al DNA Laura Codruţa Kovesi de a se prezenta în faţa Comisiei de anchetă a alegerilor din 2009, precum şi al refuzului Procurorului General Augustin Lazăr de a înainta Comisiei de anchetă o copie a dosarului de urmărire penală nr.213/P/2017 privind scrutinul din 2009.

Potrivit celor doi preşedinţi, conflictul juridic de natură constituţională dintre Parlament şi ministerul Public ar avea la bază „refuzul celor două persoane care reprezintă Ministerul Public de a ţine cont de solicitările unei comisii de anchetă, comisie recunoscută constituţional, şi punerea în imposibilitate a Parlamentului de a adopta o hotarâre”.

În cadrul sesizării CCR, Dragnea şi Tăriceanu solicită „obligarea” ministerului Public să transmită copia dosarului scrutinului, precum şi „obligarea” Laurei Codruţa Kovesi să răspundă la întrebarea adresată de Comisia de anchetă a alegerilor din 2009 privind prezenţa sa acasă la Gabriel Oprea în seara scrutinului. ”Vă rugăm să obligaţi ministerul Public să transmită de îndată comisiei parlamentare de anchetă copia dosarului nr. 213/P/2017, iar pe procurorul şef al DNA să răspundă la întrebarea formulată”, se arată în sesizările transmise CCR.

CCR a stabilit, după dezbaterea sesizării lui Dragnea şi Tăriceanu, că procurorul-şef DNA, Laura Codruţa Kovesi, este obligată să se prezinte în faţa Comisiei de anchetă a alegerilor din 2009 şi să furnizeze informaţiile solicitate sau să pună la dispoziţie celelalte documente sau mijloace de probă deţinute.

Pe de altă parte, CCR a constatat că nu există un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi PÎCCJ generat de refuzul procurorului general de a exercita acţiunea disciplinară împotriva procurorului şef al DNA pentru neprezentarea în faţa Comisiei de anchetă şi de refuzul PÎCCJ de a transmite Comisiei o copie după dosarul de urmărire penală aflat pe rolul acestui parchet.

În schimb, CCR a constat că există un conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de refuzul procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie de a se prezenta în faţa Comisiei speciale de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial.

Trei judecători CCR, respectiv Livia Stanciu, Maya Teodoroiu şi Mircea Minea, au formulat opinii separate la decizia CCR privind constatarea unui conflict Parlament - PÎCCJ generat de refuzul lui Kovesi de a se prezenta în faţa Comisiei de anchetă a alegerilor din 2009.

Judecătorul CCR Livia Stanciu a menţionat, în opinia separată, că în „aşa zisul conflict” nu s-au aflat două autorităţi publice, respectiv Parlamentul României şi Ministerul Public - PÎCCJ - DNA, condiţie absolut necesară pentru existenţa unui conflict juridic de natură constituţională, ea subliniind existenţa doar a unui raport juridic între o autoritate publică, respectiv Parlamentul României - Comisia de anchetă a alegerilor din 2009 şi ”un cetăţean al României – doamna Laura Codruţa Kovesi – invitat la Comisia parlamentară în calitate de persoană fizică vizată de o solicitare cu privire la o chestiune personală, de ordin privat”.

Surpriza a apărut în motivarea deciziei CCR prin care s-a constatat că Laura Codruţa Kovesi a provocat un conflict juridic de natură constituţională refuzând să meargă la comisia de anchetă parlamentară privind alegerile din 2009.

Deşi şefa DNA s-a eschivat în a răspunde tranşant dacă a fost în noaptea alegerilor la Gabriel Oprea acasă, judecătoarea Livia Stanciu confirmă, într-o opinie separată la decizia CCR, că şefa DNA a participat la acea întâlnire alături de şefii SRI, George Maior şi Florian Coldea.

Mai exact, Livia Stanciu aminteşte de dosarul clasat de Parchet în această speţă, precizând că din mărturiile celor audiaţi de procurori a reieşit „în mod indubitabil”, că şefa Laura Codruţa Kovesi a participat la evenimentul de natură privată.

„Parchetul a mai reţinut că probele testimoniale administrate în cursul urmăririi penale au relevat, în mod indubitabil, că persoanele prezente în seara zilei de 6 decembrie 2009 la locuinţa martorului Oprea Gabriel, respectiv George Maior, Vasile Dincu, Florian Coldea, Laura Codruta Kovesi, Onţanu Neculai şi Iordănescu Anghel au participat la un eveniment de natură privată, la invitaţia acestuia, nefiind iniţiată nicio operaţiune de fraudare/viciere a rezultatelor alegerilor prezidenţiale”, se arată în opinia separată semnată de judecătoarea CCR.

În document mai sunt consemnate şi fragmente din depoziţiile celorlalte persoane audiate.

Gabriel Oprea: „ (...) Subliniez încă o dată faptul că a fost o simplă cină, însă datorită mediului exploziv din societate, se poate transforma în orice (...)"

Vasile Dâncu: „(...) toţi cei prezenţi m-au întrebat despre rezultatele exit-poll-urilor, prin prisma profesiei mele de sociolog, niciunul dintre aceştia nediscutând aspecte plecând de la premisa funcţiei pe care o detineau la momentul respectiv, ci, pur şi simplu, aşa cum am spus anterior, discuţii fireşti, comune, între prieteni. (...) Cred că eu am vorbit cel mai mult dintre persoanele prezente şi am încercat să explic cum a fost posibil ca cele 12 procente care făceau diferenţa în favoarea candidatului Mircea Geoană după primul tur să fie pierdute, astfel că eu am punctat, din punctul meu de vedere, patru momente care au condus la această pierdere (...) Subliniez faptul că asocierea acelei intâlniri cu caracter privat şi vicierea rezultatului alegerilor este o pură fantezie şi nimic din comportamentul celor prezenţi la masă nu trădează niciun fel de amestec al instituţiilor în respectivele alegeri (...)".

Anghel Iordănescu: „A fost o cină la care s-a comentat pe seama exit-poll-urilor, respectiv pe teme fotbalistice. Nu mi s-a părut, din discuţiile purtate între persoanele prezente, ceva dubios, ilegal(...) ",

Dan Andronic: „Nu am spus şi nici nu am nici o dovadă în acest sens că persoanele prezente la acea întâlnire din seara de 6 decembrie 2009 la locuinţa lui GABRIEL OPREA au participat la vreo operaţiune de fraudare, viciere a rezultatelor alegerilor prezidenţiale. Am precizat şi în apariţiile publice că nu am pus în niciun moment în discuţie posibilitatea fraudării sau vicierii alegerilor prezidenţiale. (...) Repet incă o dată că eu, personal, nu am niciun element concret că persoanele prezente în acea seară participau la un proces de viciere a rezultatului alegerilor. Elementul comun pentru care am fost prezenţi în casa lui GABRIEL OPREA în acea seară l-a reprezentat tocmai persoana acestuia (...) ".

Comisia de anchetă a alegerilor din 2009 a fost înfiinţată în 11 mai, Parlamentul adoptând o hotărâre în acest sens. Preşedinte al Comisiei a fost desemnat senatorul PSD Mihai Fifor, deşi liderul PSD Liviu Dragnea îşi manifestase iniţial intenţia de a prezida comisia. După ce Fifor a devenit ministru, preşedinţia Comisiei a fost preluată de deputatul PSD Oana Florea.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici