CONFERINŢĂ MEDIAFAX - Cosmin Vladimirescu (MasterCard): Zona rurală ar putea genera creşteri spectaculoase pe carduri şi tranazacţii

"Dacă mă întrebaţi de unde o să vină creşterea spectaculoasă pe care o aşteptăm în România, ca număr de carduri şi de tranzacţii, cred că o să vină din zona rurală. (...) Penetrarea zonei rurale, care înseamnă 45% din populaţie, se suprapune perfect zonei nebancarizate. Băncile au penetrat exclusiv zona urbană, din motive evidente, modelul clasic de business, cel prin care vânzarea se face prin sucursale, nu prea ţine în acea zonă", a declarat joi directorul general al MasterCard România, Cosmin Vladimirescu, la seminarul "Romania Financial Forum", organizat de Mediafax în parteneriat cu Banca Naţională a României.

El a arătat că în mediul rural nu există POS-uri în magazine, astfel că populaţia de la sate nu are unde să utilizeze cardurile bancare pentru plăţi, dar consideră că situaţia se va schimba odată cu măsurile anunţate de Guvern.

Casele de marcat nu vor mai fi dotate cu role de hârtie, ci cu un jurnal electronic conectat la un server central al autorităţii fiscale, iar plătitorii de taxe şi impozite vor fi premiaţi lunar în urma unei loterii fiscale online, măsuri aflate în analiză şi care urmează să fie adoptate de Guvern.

Măsurile vor fi aplicate în timp, ajungând la un interval de până la un an şi jumătate în cazul caselor de marcat.

Ideile sunt fundamentate pe un studiu realizat de PricewaterhouseCoopers, în care este apreciat că implementarea graduală, pe o perioadă de cinci ani, a unor măsuri de acest gen, dar şi altele, precum limitarea încasărilor zilnice de numerar şi a plafonului de casă pentru pentru operaţiunile de încasări, atât de la persoane fizice, cât şi de al cele juridice, ar putea conduce la o reducere a economiei gri cu aproape 10% în următorii şapte ani, echivalând cu o combatere a evaziunii în sumă totală de aproximativ 14 miliarde euro.

"Noi am analizat măsura şi o privim ca o oportunitate. În clipa în care guvernul turc a luat decizia să înlocuiască casele de marcat cu acest model nou care este legat online la un server, le-a făcut POS-uri. Pe lângă fiscalizarea business-ului din zona rurală, utilizarea cardurilor acolo oferă Guvernului un mare nivel de control", a spus Vladimirescu.

El a povestit că, în urma unor discuţii cu emitenţii tichetelor de masă, a aflat că există foarte multe cazuri sociale, respectiv familii care depind exclusiv de tichetele de masă şi că nu există control asupra utilizării lor, în realitate.

"Există un fel de bursă neagră a tichetelor de masă şi se întâmplă ca un membru al familiei să ia tichetele alea şi se duce la birtul din sat să le de ape băutură acolo şi să fie schimbate ulterior, introduse în sistem, să fie albite cumva", a precizat şeful MasterCard.

Controlul se va putea face foarte uşor, în opinia sa, dacă se vor instala POS-uri în zona rurală şi dacă beneficiile sociale nu vor mai fi plătite de stat sub formă de numerar sau "de hârtie", respectiv tichete.

Totodată, Vladimirescu spune că foarte mulţi bani din transferurile realizate din străinătate sunt direcţionaţi către zona rurală, propunând şi pentru acestea să se realizeze prin carduri prepaid, cu comisioane reduse.

"Ne uităm foarte atent la transferul de bani între persoanele fizice, România este coridorul 4 sau 5 mondial în ceea ce priveşte transferul de bani din străinătate, foarte mulţi bani ajung în zona rurală. Aici iarăşi putem să intervenim şi să facilităm foarte mult procesul acesta, asigurând transferul banilor cu nişte comisioane foarte mici către nişte carduri prepaid care sunt disbursate în zona rurală, dar trebuie să folosească o reţea de acceptare, de POS-uri", a conchis reprezentantul MasterCard.

Concluziile studiului privind impactul plăţilor electronice în economie, realizat de PricewaterhouseCoopers, subliniază că, în ultimii cinci ani, ponderea numerarului în circulaţie în România a fost de 60% din PIB, de şase ori mai mare faţă de nivelul statelor din zona euro, în timp ce valoarea plăţilor cu cardul au fost de doar 4,4% din PIB, de trei ori mai mică decât media UE.

Autorii studiului arată că numărul mic al tranzacţiilor electronice este corelat direct cu dimensiunea economiei gri, care în România atinge 28,4% din PIB (fiind depăşită în UE doar de Bulgaria).

Pe baza analizei măsurilor implementate în alte ţări, în studiu este recomandat ministerului, pe lângă măsurile anunţate, în vederea combaterii evaziunii, şi alte mecanisme, precum limitarea încasărilor zilnice de numerar şi a plafonului de casă pentru pentru operaţiunile de încasări, atât de la persoane fizice, cât şi de al cele juridice. Potrivit autorilor analizei, plafonul plăţilor în numerar ar trebui aliniat cu puterea de cumpărare, cele mai bune rezultate ale unei astfel de măsuri fiind înregistrate la un plafon de 20% din venitul mediu anual pe capita.

Studiul recomandă totodată raportarea către autorităţile fiscale a plăţilor electronice de către procesatori, astfel încât informaţiile să poată fi folosite în cadrul inspecţiilor fiscale, întărind astfel capacitatea de control a acestora.