Controverse privind contractele SAFE cu Rheinmetall, de 5,7 miliarde de euro. Ghigiu cere renegocierea: „Chiar cu riscul unor penalități”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Declarațiile au fost făcute în contextul controverselor privind legalitatea unor modificări legislative și condițiile în care ar fi fost încheiate contracte în valoare totală de 5,7 miliarde de euro, sumă prezentată de postul de televiziune.

„Avem nevoie de o nouă șansă”

Întrebat dacă România poate redeschide negocierile cu Rheinmetall fără să piardă finanțarea europeană alocată prin mecanismul SAFE, ministrul a apreciat că există posibilitatea unei asemenea discuții cu instituțiile europene.

Ghigiu a precizat însă că subiectul nu a fost abordat în cadrul recentei sale deplasări la Bruxelles.

„Eu știu, pe partea din moment, la Ministerul Apărării, la Ministerul de Externe, cred că avem această posibilitate. N-am abordat această discuție în cadrul delegației pe care am avut-o la Bruxelles”, a declarat ministrul.

Ghigiu: 70% dintre românii apți de muncă din Germania contribuie la economie. „Nu jefuiesc bugetul”

Termen-limită 6 noiembrie pentru banii din PNRR. Ce probleme trebuie să rezolve România la Bruxelles

Acesta a făcut apoi o paralelă cu afacerea Škoda din perioada interbelică, invocând un precedent istoric privind controversele legate de contractele de înzestrare militară.

„Cred că România are oameni astăzi care pot să convingă Bruxelles-ul că am fost proști, că am fost ticăloși, că am fost corupți și că avem nevoie de o nouă șansă pentru a putea să îndreptăm aceste lucruri”, a afirmat Alexandru Mihai Ghigiu.

Declarația a fost formulată în contextul unei discuții despre posibilitatea renegocierii acordurilor și nu reprezintă, în sine, o constatare oficială a unor fapte de corupție.

Ministrul critică orientarea achizițiilor militare: „Nu se pregătește pentru războiul viitorului”

Ghigiu a pus sub semnul întrebării și oportunitatea strategică a achizițiilor, exprimându-și rezervele privind capacitatea acestora de a răspunde amenințărilor militare viitoare.

„Din punctul meu de vedere, fără să fiu specialist în zona de armament, România, prin aceste contracte, nu se pregătește pentru războiul viitorului. Se pregătește maxim pentru războiul de astăzi, dacă nu chiar pentru războiul de ieri”, a declarat ministrul.

El a insistat că autoritățile responsabile de apărare și politică externă ar trebui să examineze posibilitatea modificării acordurilor.

„Și cred că e obligatoriu la Ministerul Apărării, la Ministerul de Externe, să avem o astfel de discuție pentru a renegocia aceste contracte. Chiar cu riscul nori penalități”, a spus Ghigiu, potrivit transcrierii furnizate.

„Orice se poate negocia, important e să știi ce vrei să negociezi”

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a criticat și modul în care reprezentanții României au purtat, de-a lungul timpului, negocierile cu instituțiile europene.

„Depinde de a avea oameni care să negocieze, pentru că în general oamenii pe care i-am trimis la Bruxelles s-au dus și au luat notițe și cam atât. Nu s-a întâmplat nimic altceva. Să avem argumente”, a afirmat Ghigiu.

Pentru a susține ideea că pozițiile Comisiei Europene pot fi schimbate prin argumente și documente, ministrul a invocat un exemplu din negocierile privind jaloanele asumate de România.

„Ieri aveam 33 de jaloane neîndeplinite. Astăzi, pentru că o parte din colegii mei sunt și astăzi la Bruxelles, au reușit să închidă un jalon. Comisia a înțeles, mergându-se cu documente și cu argumente, că se poate”, a declarat acesta.

Ghigiu a concluzionat că succesul unei eventuale renegocieri depinde atât de pregătirea echipei de negociatori, cât și de obiectivele urmărite de autoritățile române.

„Deci, orice se poate negocia, important e să știi ce vrei să negociezi, să-ți doresc să negociezi pentru binele României, pentru că câteodată am impresia că nu ne dorim asta cu adevărat, și să ai, bineînțeles, și oamenii care se reprezintă”, a mai spus ministrul.