Consiliul Naţional de Etică analiza din 2012 tezele de doctorat ale demnitarilor. Pentru Ponta şi Oprea a infirmat că ar fi plagiate

Consiliul Naţional de Etică analiza tezele de doctorat ale demnitarilor din 2012, după ce Consiliul de Atestare a Titlurilor,Diplomelor şi Certificatelor Universitare a fost reorganizat, printre lucrările verificate de CNE în 3 ani fiind cele ale lui Ponta şi Oprea, care au decizii că nu au plagiat.

1908 afişări
Imaginea articolului Consiliul Naţional de Etică analiza din 2012 tezele de doctorat ale demnitarilor. Pentru Ponta şi Oprea a infirmat că ar fi plagiate

Consiliul Naţional de Etică analiza din 2012 tezele de doctorat ale demnitarilor. Pentru Ponta şi Oprea a infirmat că ar fi plagiate (Imagine: Codrin Prisecaru/Mediafax Foto)

Ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, decide, la aproape două săptămâni de la preluarea funcţiei şi în contextul discuţiilor privind analiza tezei de doctorat a noului ministru al Internelor, Petre Tobă, revocarea Consiliului Naţional de Etică (CNE). Adrian Curaj a afirmat că în România nu există două categorii de doctorat, una pentru demnitari şi alta pentru restul doctoranzilor, şi de aceea nu trebuie o comisie specială care să se ocupe doar de tezele de doctorat ale celor care ocupă funcţii în stat.

Decizia a fost luată după ce premierul Dacian Cioloş i-a solicitat ministrului Adrian Curaj să îi prezinte un punct de vedere legat de rolul comisiilor de evaluare a lucrărilor de doctorat, în condiţiile în care în prezent funcţionează mai multe comisii de evaluare a tezelor de doctorat, atât la nivel naţional, cât şi în jurul universităţilor.

Mai mult, ministrul Educaţiei a anunţat că vrea să elaboreze, în cel mai scurt timp, un cadru normativ clar, coerent, privind doctoratul în România, iar în acest sens va discuta şi cu Consiliul Naţional al Rectorilor şi cu prezidiul Academiei Române.

Cazurile de plagiat ale demnitarilor, doar la CNE după scandalul privind lucrarea de doctorat a lui Ponta

Consiliul Naţional de Etică a analizat tezele de doctorat ale demnitarilor începând din 2012, după ce Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare a fost reorganizat, prin decizie luată de Liviu Pop în perioada de două luni şi jumătate în care a fost ministru interimar al Educaţiei.

Decizia a fost luată de Liviu Pop (PSD) după ce Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare a stabilit, în 29 iunie 2012, că Victor Ponta, atunci prim-ministru şi preşedinte al PSD, a plagiat în lucrarea sa de doctorat susţinută în 2003 şi a propus Ministerului Educaţiei retragerea titlului de doctor.

Preşedintele Consiliului General al CNATDCU, Marius Andruh, declara că a fost analizată, pagină cu pagină, o lucrare de 307 pagini, constatându-se că 85 dintre acestea sunt copieri fără indicarea sursei, foarte uşor de detectat. În ce priveşte bibliografia lucrării de doctorat a lui Ponta ("Curtea Penală Internaţională"), în cazul a aproape 40 de pagini ale lucrării nu a fost menţionată sursa, potrivit CNATDCU.

Liviu Pop a emis, înaintea şedinţei din 29 iunie 2012 a CNATDCU, un ordin de reorganizare şi a susţinut că acest for nu are competenţă să ia decizii legate de doctoratul lui Ponta. Totodată, Pop afirma că de problemele de plagiat se ocupă Consiliul Naţional de Etică, acesta fiind singurul care poate rezolva problema posibilului plagiat al premierului.

Ministerul Educaţiei arăta, în aceeaşi zi, că faptele de plagiat sunt abateri disciplinare, conform Legii educaţiei, iar Consiliul Naţional de Etică este singurul organism abilitat să le constate şi să stabilească sancţiunile.

Şi Autoritatea Naţională de Cercetare Ştiinţifică preciza că CNE este singura structură instituţională exclusiv competentă să se pronunţe pe cazuri ce pot constitui abateri ale demnitarilor de la normele de bună conduită.

Membrii CNATDCU au acuzat atunci modul "arbitrar şi nemotivat" prin care au fost revocaţi şi au cerut lumii academice "să condamne abuzurile". "Dorim să precizăm că membrii acestui consiliu nu fac politică, nu sunt remuneraţi pentru această activitate, iar demersul nostru nu are conotaţie politică. Ne exprimăm însă îngrijorarea faţă de acest stil autoritar şi arbitrar de a conduce şcoala superioară şi cercetarea românească. Afirmăm, de asemenea că politica nu are ce căuta în evaluarea academică şi dezavuăm amestecul politicului", arătau atunci membrii CNATDCU - Marius Andruh - Academia Română, Universitatea din Bucureşti; Dorel Banabic - Academia Română, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca; Lucian Pintilie - Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor - INCDFM Bucureşti; Lazăr Vlăsceanu - Universitatea din Bucureşti; Viorel Barbu - Academia Română, Universitatea "Al. I. Cuza: din Iaşi; Dragoş Mihael Ciuparu - Universitatea "Petrol-Gaze" din Ploieşti; Liviu Marşavina - Universitatea "POlitehnica" din Timişoara; Sergiu Nedevschi - Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca; Cristian Oară - Universitatea "Politehnica" din Bucureşti; Octavian Popescu - Academia Română, Institutul de Biologie Bucureşti, Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca; Marian Preda - Universitatea din Bucureşti; Carmen Socaciu - Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca; Florin Stamatian - UMF Cluj - membru al Academiei de studii medicale.

În 2 iulie 2012, Victor Ponta afirma că membrii CNATDCU care au stabilit că teza sa de doctorat reprezintă un plagiat s-au reunit din partea PDL ca pentru o "execuţie mafiotă", fără să fi studiat vreodată o astfel de lucrare, şi a precizat că nu va renunţa la titlul de doctor şi nici nu va demisiona.

Ulterior, în 19 iulie 2012, Consiliul Naţional de Etică din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică anunţa că titlul de doctor al lui Victor Ponta a fost obţinut în concordanţă cu legislaţia în vigoare în 2003 şi calificarea de plagiat în cadrul tezei sale de doctorat nu se poate susţine.

Potrivit Legii educaţiei, Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării analizează cazurile referitoare la încălcarea regulilor de bună conduită în cercetare-dezvoltare, în urma sesizărilor sau prin autosesizare, şi emite hotărâri prin care se stabileşte vinovăţia sau nevinovăţia persoanei sau persoanelor în cauză; în cazurile hotărârilor privind vinovăţia, hotărârile stabilesc şi sancţiunile ce urmează a fi aplicate, conform legii.

Până la decizia de reorganizare din iunie 2012, CNATDCU era structura Ministerului Educaţiei abilitată cu evaluarea tezelor de doctorat în vederea propunerii acordării titlurilor de doctor, iar aceasta funcţiona în baza regulamentului aprobat prin ordin al ministrului Educaţiei din 25 februarie 2002.

Din a doua jumătate a anului 2012, tezele de doctorat ale demnitarilor au fost analizate doar de Consiliul Naţional de Etică. Printre tezele de doctorat verificate de CNA în ultimii trei ani sunt cele ale fostului premier Victor Ponta, fostului ministru al Internelor Gabriel Oprea, şi, recent, a noului ministru al Internelor, Petre Tobă. Şi teza de doctorat a fostului procuror general al României Laura Codruţa Kovesi, în prezent procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a fost analizată de CNE.

Teza de doctorat a ministrului Internelor Petre Tobă nu va mai fi analizată de Consiliul Naţional de Etică, dar lucrarea va fi expertizată de mecanismul care va fi creat în urma unui cadru funcţional care va trata unitar tezele de doctorat, a spus ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, după ce a anunţat revocarea CNE.

Referitor la tezele deja verificate de CNE, ministrul Educaţiei a explicat că noul cadru normativ care va fi elaborat în urma discuţiilor cu forurile amintite va stabili toate aceste aspecte.

El a mai spus că va fi luată în calcul, la elaborarea unui nou cadru normativ, şi rezolvarea situaţiei în care o persoană doreşte să renunţe la titlul de doctor. Premier Victor Ponta spunea, în urmă cu un an, că vrea să renunţe la titlul de doctor. Ulterior, el nu a făcut acest lucru, pe motiv că legislaţia nu-i permite să renunţe benevol la titlul de doctor.

Noul ministru al Internelor, Petre Tobă, care a condus Poliţia Română în ultimii trei ani, se alătură listei cu demnitari acuzaţi că şi-au plagiat tezele de doctorat, existând suspiciuni că peste 250 din cele 390 de pagini ale tezei de doctorat a acestuia ar fi copiate din diverse lucrări.

Petre Tobă a cerut Consiliului Naţional de Etică, în 26 noiembrie, să îi analizeze lucrarea de doctorat, susţinută în februarie 2011, după ce Press One a scris, sub semnătura Emiliei Şercan, că noul ministru al Internelor a obţinut titlul de doctor în Ştiinţe Militare şi Informaţii cu o lucrare în care peste 250 de pagini sunt copiate ad litteram din lucrări de specialitate sau din referate postate pe internet, fără utilizarea ghilimelelor şi fără a respecta normele naţionale şi internaţionale de citare în opere ştiinţifice.

Titlul tezei prin care Petre Tobă a devenit doctor în Ştiinţe Militare este "Poliţia Română – forţă de stabilitate şi securitate. Optimizarea managementului cooperării internaţionale în vederea combaterii ameninţărilor neconvenţionale", iar coordonatorul de doctorat a fost chestorul general de Poliţie (r) Anghel Andreescu, fost director al Serviciului de Pază şi Protecţie (1998-1999), comandant al Jandarmeriei (1999-2001, inclusiv la mineriada de la Stoeneşti) şi secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne (2005–2013). Introducerea începe identic cu teza de doctorat a comisarului de poliţie Ionel Tucmuruz, care a avut acelaşi coordonator de doctorat, chestorul general Anghel Andreescu, şi care şi-a susţinut teza cu două săptămâni înaintea lui Petre Tobă, în 28 ianuarie 2011.

Cel mai cunoscut caz de plagiat în rândul demnitarilor este cel al fostului premier Victor Ponta, în cazul căruia, în 2012, şi Comisia de Etică a Universităţii din Bucureşti, al cărui absolvent este, a decis că a plagiat teza de doctorat "Curtea Penală Internaţională".

Şi Gabriel Oprea a fost acuzat de plagiat, teza sa de doctorat fiind analizată de CNE în urma unei sesizări formulate în perioada în care acesta era ministru al Afacerilor Interne şi premier interimar.

În 8 iulie 2015, Ministerul Educaţiei anunţa că în urma sesizării având ca obiect "teza de doctorat elaborată de profesor universitar dr. Gabriel Oprea, Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, singurul organism abilitat pentru soluţionarea acestui tip de sesizări la nivel naţional în cazul persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică, a constatat că nu se confirmă suspiciunea de plagiat.

Ministerul Educaţiei peciza atunci că "sesizările sau contestaţiile care vizează conducători de instituţii şi unităţi de cercetare-dezvoltare ori de instituţii publice, membri ai consiliilor de administraţie, ai comitetelor de direcţie, ai consiliilor ştiinţifice sau ai comisiilor de etică ale instituţiilor şi unităţilor de cercetare-dezvoltare ori persoane cu funcţii de demnitate publică sunt analizate direct de Consiliul Naţional de Etică".

"În legătură cu încercările mai vechi şi mai noi de a pune sub semnul întrebării probitatea mea morală, corectitudinea declaraţiilor de avere şi legalitatea parcursului meu academic, inclusiv cu privire la sesizarea de plagiat depusă la Universitatea Bucureşti privind teza de doctorat, ţin să precizez următoarele: sunt un om corect, am respectat şi respect legile ţării. În privinţa parcursului meu academic, am cerut şi am primit din partea Ministerului Educaţiei, conform legii, atestarea faptului că atât titlul de doctor, cât şi cel de conducător de doctorat au fost obţinute cu respectarea tuturor normelor legale şi a exigenţelor academice în vigoare la momentul respectiv", arăta atunci Gabriel Oprea.

CNE a analizat, în 2012, şi teza de doctorat a Laurei Codruţa Kovesi, atunci procuror general al României, în urma unei sesizări formulate în 25 mai 2012 de Grupul de Investigaţii Politice, condus de Mugur Ciuvică. În 5 septembrie 2012, Consiliului Naţional de Etică a decis, cu unanimitate de voturi, că Laura Codruţa Kovesi a respectate toate normelor de bună conduită în cercetarea ştiinţifică la elaborarea tezei de doctorat cu titlul "Combaterea crimei organizate prin dispoziţii de drept penal", susţinută în decembrie 2011. O lună mai târziu, Direcţia Juridică din Ministerul Educaţiei a avizat hotărârea CNE potrivit căreia fostul procuror general al României Laura Codruţa Kovesi nu a plagiat în teza de doctorat.

"Am publicat înainte de a fi procuror general sub numele de Lascu pentru că eram necăsătorită. Toate articolele pe care le-am publicat pe acest segment de activitate (combaterea crimei organizate-n.r.) şi care apar în teza de doctorat sunt publicate în revista Dreptul, care nu este pe internet tocmai pentru a proteja drepturile de autor. O mare parte dintre paragrafele despre care se susţine că le-am palgiat de la persoane care le-au scris în 2008-2009 sunt paragrafe pe care eu le-am publicat încă din anul 2002. Persoanele despre care se spune că le-am plagiat şi am copiat din cartea lor m-au citat pe mine în cartea lor cu aceste articole apărute anterior", spunea atunci Kovesi.

Potrivit prevederilor legale în vigoare, Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării este un organism consultativ, fără personalitate juridică, care funcţionează pe lângă autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare. Secretariatul tehnic al CNE este asigurat de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică.

Preşedintele CNE este Paul Dobrescu (Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative), vicepreşedinte este Virgil Muraru (Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Maşini şi Instalaţii Destinate Agriculturii şi Industriei Alimentare), iar membrii sunt Doru Vladimir Puşcaşu (CEPROCIM), Nicolae Burnete (Universitatea Tehnică Cluj), Petru Andea (Universitatea Politehnica din Timişoara), Victor Stoica (Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" Bucureşti), Horia Iovu (Universitatea Politehnica din Bucureşti), Florin Ionescu (Steinbeis University Berlin), Luca Iamandi (Universitatea "DANUBIUS" din Galaţi), Constantin Ciutacu (Institutul de Cercetari Economice Bucureşti) şi Ştefan Grigoraş (Universitatea Tehnică Iaşi).

CNE are ca atribuţie principală analiza sesizărilor de abateri de la normele de bună conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare, şi în cazurile în care constată că au avut loc abateri, recomandarea de sancţiuni către autorităţile competente.

Potrivit Regulamentului de organziare şi funcţionare, CNE elaborează un raport în termen de maximum 90 de zile calendaristice de la data primirii sesizării sau a contestaţiei ori de la data autosesizării. Hotărârea CNE pentru aprobarea raportului este avizată de Direcţia juridică din Ministerul Educaţiei şi transmisă de către secretariatul CNE, în termen de două zile lucrătoare de la avizare, către ministrul Educaţiei, către ANCS, către conducătorul unităţii sau instituţie şi către organismele sau persoanele îndreptăţite legal pentru aplicarea sancţiunilor recomandate, conform prevederilor Legii educaţiei, fiind publicată şi pe site-ul CNE.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici