Corlăţean: Nu s-a pus niciodată problema unor măsuri care să desfiinţeze Curtea Constiţutională

Ministrul Justiţiei, Titus Corlăţean, a afirmat miercuri, la RFI, că nu s-a pus niciodată problema unor măsuri care să desfiinţeze Curtea Constituţională sau să revoce nişte judecători, demnitarul fiind surprins de comunicatul CC şi de demersurile sale externe.

330 afișări
Imaginea articolului Corlăţean: Nu s-a pus niciodată problema unor măsuri care să desfiinţeze Curtea Constiţutională

Titus Corlăţean (Imagine: Razvan Chirita/Mediafax Foto)

Marţi, Curtea Constituţională a sesizat Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), Conferinţa Curţilor Constituţionale din Europa, precum şi celelalte instituţii europene, având în vedere situaţia deosebit de gravă, atacurile fără precedent la adresa CC şi a judecătorilor săi, precum şi ameninţările cu revocarea lor.

Judecătorii constituţionali afirmă că toate atacurile din ultima perioadă echivalează cu desfiinţarea Curţii Constituţionale în componenţa actuală stabilită pe baza Constituţiei, încălcându-se dispoziţiile contituţionale potrivit cărora pe timpul mandatului judecătorii sunt inamovibili, adică nu pot fi revocaţi.

Ministrul Justiţiei, Titus Corlăţean, spune că a luat notă "cu surprindere despre acest comunicat al Curţii Constituţionale şi demersurile externe". "Cu surprindere, pentru că se vorbeşte acolo de măsuri preconizate, deci nişte chestiuni absolut ipotetice, care stau în mintea unora dintre judecătorii CC. Eu pot înţelege Opoziţia, care dezinformează şi manipulează şi acest lucru s-a întâmplat şi ieri şi în ţară şi în străinătate. Dar vreau să vă spun în termeni foarte fermi: nu s-a pus niciodată problema unor măsuri care să desfiinţeze Curtea Constituţională sau să revoce nişte judecători. Singura chestiune discutată a fost situaţia de posibilă incompatibilitate în cazul unuia dintre judecători, care în opinia noastră, la Ministerul Justiţiei, şi-a încălcat norma imperativă şi constituţională, dar şi cea din legea de organizare şi funcţionare a CC, care interzice în termeni imperativi orice alte activitate publică sau privată, decât cea de judecători, cu excepţia activităţii didactice în învăţământul superior. (...) Nu mai spun de faptul că însuşi preşedintele CC în mod cert atestat public s-a antepronunţat şi sunt relatările din mass-media, cu privire la subiectul atât de important al reprezentării României la Consiliul European. Nici pe acest punct deocamdată nu am auzit vreo reacţie a CC şi sunt lucruri care pot afecta însăşi valabilitatea unor decizii, care pot fi lovite de nulitate", a declarat la RFI, ministrul Corlăţean.

În 28 iunie, ministrul Justiţiei, Titus Corlăţean, a sesizat Curtea Constituţională (CC) şi Agenţia Naţională de Integritate (ANI) cu privire la situaţia judecătoarei Iulia Motoc de la CCR, demnitarul considerând că aceasta se află în incompatibilitate.

În adresele trimise preşedintelui CC, Augustin Zegrean, şi preşedintelui ANI, Horia Georgescu, ministrul Justiţiei afirmă că, în opinia instituţiei pe care o conduce, Motoc intră "în sfera de incompatibilitate statuată de norma constituţională şi legislativă pentru judecătorii Curţii Constituţionale".

Argumentele lui Corlăţean sunt legate faptul că Motoc este şi expert în cadrul Comitetului ONU pentru Drepturile Omului, membru al Consiliului de Administraţie al Agenţiei pentru Drepturile Fundamentale a Uniunii Europene şi membru al Comitetului Consultativ al Convenţiei-cadru privind protecţia minorităţilor naţionale.

"Observăm că doamna judecător deţine o astfel de funcţie publică, respectiv membru în Consiliul de Administraţie al unei instituţii europene. Practic, membrii board-ului (printre care se afla şi doamna judecător) realizează activităţi cu un evident caracter executiv, într-o instituţie europeană înfiinţată prin regulament al Consiliului Uniunii Europene, împrejurare care le poate conferi o asimilare a calităţii de funcţionari europeni, ceea ce în mod evident ar intra în contradicţie cu prevederile art.61 alin.4 din Legea 47/1992 republicată privind CCR. Din Decizia Consiliului UE nr.2008/203/CE/28.02.2008 şi din Regulamentul CUE nr.168/2007 rezultă cel puţin obligaţia de loialitate instituţională a persoanelor implicate oficial în proiectele Agenţiei, faţă de Agenţie şi faţă de Consiliul Uniunii Europene, precum şi faţă de Parlamentul European, obligaţie care are aparenţa contradicţiei cu obligaţiile judecătorului constituţional naţional.Trebuie observat şi faptul că, măcar ipotetic, în activitatea de judecător constituţional pot fi examinate problematici concrete ce privesc modul de aplicare şi de interpretare a prevederilor naţionale şi europene în domeniul drepturilor omului, situaţie care poate intra şi sub incidenţa activităţii Agenţiei europene menţionate mai sus. Pe de altă parte, din perspectiva de reprezentant al acestui organism european, actele Agenţiei pot avea impact în activitatea de judecată a Curţii de Justiţie de la Luxemburg, dar pot intra în contradicţie şi cu activitatea desfăşurată la instanţa de contencios constituţional în plan naţional", se arată în sesizări.

Ministrul Justiţiei subliniază că, în opinia instituţiei pe care o conduce, şi celelalte două angajamente internaţionale ale judecătoarei Iulia Motoc intră, de asemenea, în sfera de incompatibilitate statuată de norma constituţională şi legislativă pentru judecătorii Curţii Constituţionale.

În sesizări se precizează şi că, în conformitate cu regulamentele organizaţiilor internaţionale menţionate, membrii organismelor amintite sunt beneficiarii unor drepturi băneşti (diurnă, cheltuieli de deplasare, etc.). Astfel, activitatea în sistem ONU ar fi plătită cu 400-450 USD pentru fiecare zi de participare, cea din Consiliul de Administraţie al Agenţiei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene - cu 173 euro pentru fiecare zi de participare, iar cea din Comitetul Consultativ al Convenţiei-cadru privind Protecţia Minorităţilor Naţionale - cu 175 euro pentru fiecare zi de participare.

"Faţă de participarea doamnei judecător în structurile mai sus menţionate, vă adresăm rugămintea ca, în exercitarea competenţelor legale ce vă revin, să dispuneţi evaluarea potenţialelor incompatibilităţi sau conflicte de interese. De asemenea, având în vedere modalitatea de completare a declaraţiilor de avere şi de interese ale doamnei judecător, solicităm Agenţiei Naţionale de Integritate exercitarea competenţelor legale şi cu privire la analiza documentelor menţionate", conchide Corlăţean, în sesizarea către ANI, în timp ce, în cea trimisă CCR, se solicită analizarea stiuaţiilor semnalate şi dispunerea de măsuri prevăzute de lege.

Sesizările referitoare la Iulia Motoc vin după ce ministrul Justiţiei a declarat, în seara de 27 iunie, că judecătorii CC Augustin Zegrean şi Iulia Motoc ar fi incompatibili, motiv pentru care aceştia ar trebui demişi din funcţie.

"Preşedintele CC (Augustin Zegrean, n.r.) s-a antepronunţat cu privire la speţa pe care astăzi CC a tranşat-o, cine ar trebui să meargă şi cine nu la Bruxelles, în luna mai înainte de votul parlamentului de adoptare a acelei declaraţii care aproba elementele de mandat ale prim-ministrului. Zegrean a făcut public declaraţii cu privire la faptul că preşedintele trebuie sa reprezinte România", a spus Corlăţean despre preşedintele CC, anunţând încă de atunci că va sesiza ANI.

Afirmaţiile din 27 iunie ale ministrului Justiţiei au venit după ce Curtea Constituţională a decis, cu majoritate de voturi, că preşedintele României participă la reuniunile Consiliului European, în calitate de şef al statului, această atribuţie putând fi delegată de către acesta, în mod expres, premierului.

La puţin timp după declaraţiile lui Corlăţean, ANI a informat că judecătorii Augustin Zegrean şi Iulia Motoc nu se află în nicio situaţie prevăzută de Legea referitoare la respectarea regimului juridic al incompatibilităţilor.

"Având în vedere solicitările formulate de mass media în baza legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, Agenţia Naţională de Integritate face următoarele precizări: Domnul judecător Augustin Zegrean şi doamna judecător Iulia Motoc nu se află în nicio situaţie prevazută de Legea 176 /2010 referitoare la respectarea regimului juridic al incompatibilităţilor, conflictelor de interese sau la existenţa unor diferenţe semnificative nejustificate între averea dobândită şi veniturile realizate. Precizăm faptul că, pe rolul Agenţiei Naţionale de Integritate nu există niciun dosar de evaluare în curs, referitor la domnul judecător Augustin Zegrean, respectiv la doamna judecător Iulia Motoc", s-a arătat într-un comunicat al ANI.

Şi CC a reacţionat, în 28 iunie, afirmând că atacurile din partea Guvernului şi ale altor autorităţi publice la adresa Curţii sunt incompatibile cu exerciţiul democratic, iar ameninţările cu revocarea şi orice alt fel de presiuni politice pot impieta în mod grav asupra activităţii judecătorilor.

Într-un comunicat remis agenţiei MEDIAFAX, CC şi-a exprimat îngrijorarea faţă de atacurile din partea Guvernului şi ale altor autorităţi publice la adresa Curţii şi a judecătorilor săi. "Curtea Constituţională subliniază faptul că aceste atacuri sunt incompatibile cu exerciţiul democratic. Ameninţările cu revocarea şi orice alt fel de presiuni politice din partea Guvernului pot impieta în mod grav asupra activităţii judecătorilor şi a Curţii Constituţionale în ansamblul său", s-a arătat în comunicat.

Potrivit Legii Curţii Constituţionale, funcţia de judecător este incompatibilă cu oricare altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul juridic superior.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici