UPDATE. Decizie finală la CCR: legea pensiilor speciale ale magistraților este constituțională. Cum s-a votat în CCR. Ultimele reacții

UPDATE. Președintele ÎCCJ, Lia Savonea, într-o reacție pentru Mediafax, anunță că sesizează instituțiile europene competente: „Înalta Curte de Casație și Justiție a epuizat, în plan intern, procedurile legale pentru apărarea independenței magistraților. Reculul grav în planul protecției constituționale nu poate rămâne fără reacție. Independența justiției nu este negociabilă, iar ICCJ va utiliza toate mijloacele legale și instituționale pentru a o apăra, inclusiv prin sesizarea instituțiilor europene competente.”

UPDATE. Președintele Nicușor Dan: „Salut decizia Curții Constituționale privind reforma pensiilor magistraților.

Recalibrarea modului de calcul al acestor pensii este un gest de echitate, așteptat de societatea noastră.

Ministrul Justiției, după decizia CCR: Aveam mare nevoie să existe o finalitate a acestei proceduri

Raluca Turcan salută decizia CCR privind pensiile magistraților și cere reformarea Curții

Asigur toți magistrații că munca lor este respectată, iar importanța lor în arhitectura statului este pe deplin recunoscută”.

UPDATE. Președintele USR, Dominic Fritz: „Azi nu e o victorie, ci un gest de normalitate. decizia de azi deschide drumul spre reforme care să reducă din privilegii și influența intereselor speciale. Pentru că doar așa România se poate vindeca”.

UPDATE. Judecătorul Alin Ene, CSM: „Einstein a învins: totul este relativ. Chiar și Constituția. Decizia de azi nu e doar despre pensiile magistraților. Este un prim pas dintr-o călătorie de o mie de mile, pentru că statul de drept nu dispare brusc. Se subțiază puțin câte puțin. Și întotdeauna începe cu Justiția, ca orice hoț care mai întâi neutralizează câinele de pază.

Pentru sistemul judiciar, acesta este un semnal că trebuie să se replieze rapid, într-un peisaj în care reperele devin… flexibile”.

UPDATE. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, într-o declarație pentru Digi 24: „Aveam nevoie de finalitate. Este foarte bine că avem o certitudine de statut în ceea ce privește magistrații. CCR a demonstrat că poate rezolva orice sesizare de constituționalitate. Nu trebuie să pierdem resursa umană din Justiție. Rog magistrații să rămână devotați, în profesie și cei care îndeplinesc condițiile de pensionare sunt în continuare protejați. S-a încheiat o dispută constituțională, s-a clarificat totul”.

UPDATE. Stelian Ion, USR: „Decizia CCR este una firească. Din păcate, multele amânări dispuse până acum au crescut tensiunea din societate. Sper că vor putea fi salvate și sumele din PNRR pe care riscam să le pierdem.

Acum e momentul să ne apucăm serios să facem și corecturile necesare la legile justiției pentru a avea o justiție funcțională, nu una capturată de interese obscure. Ministerul justiției nu mai poate amâna acest moment”.

UPDATE. Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru: S-a făcut dreptate! În orele următoare voi avea discuții cu oficialii europeni cu privire la această evoluție a aprobării legii de către CCR.

Ministrul a precizat pentru Digi 24 că atunci când va avea formal actul de promulgare al legii din partea președintelui Nicușor Dan va trimite documentele Comisiei Europene.

UPDATE. Ludovic Orban reacționează și el: „Ura! Este o decizie capitală”.

UPDATE. Premierul Ilie Bolojan a salutat și el decizia CCR de astăzi prin care a fost declarată constituțională reforma pensiilor speciale ale magistraților.

„Prim-ministrul Ilie Bolojan salută decizia Curții Constituționale în privința pensiilor ocupaționale ale magistraților. Ea confirmă corectitudinea demersului Guvernului României. Reforma pensiilor speciale a fost cerută cu insistență de societatea românească și reușim un pas mare spre echitate.
Totodată, din acest moment vom face demersurile pentru recuperarea banilor din jalonul PNRR aferent acestei reforme”, anunță purtătorul de cuvânt al Guvernului.

UPDATE. Raluca Turcan întreabă pe rețelele de socializare dacă „era nevoie de un asemenea blocaj în CCR?”

UPDATE. Avocatul Adrian Toni Neacșu comentează situația: „Vom vedea ce urmează pentru că este un precedent și pentru celelalte pensii de serviciu. Este modelul pe care îl cerea Ilie Bolojan pentru a avea legitimitatea de a umbla și în alte părți”.

UPDATE. Judecătorii CCR au luat astăzi decizia să declare constituțională reforma pensiilor magistraților pe care Guvernul Ilie Bolojan și-a angajat anul trecut răspunderea în Parlament.

Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie.

Sesizarea CJUE pe pensiile speciale a fost respinsă cu un vot de 5 la 4. Judecătorii Mihai Busuioc, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Cristian Deliorga au votat împotrivă.

Sesizarea ÎCCJ pe fondul legii a fost respinsă cu un vot de 7 la 2.

Sesizarea ÎCCJ pe cuantumul pensiei din prevederea legală a fost respinsă cu un vot de la 6 la 3, arată surse CCR.

Conform legii fundamentale, reforma pensiilor speciale a magistraților merge la promulgare la președintele Nicușor Dan.

Conform Constituției României, legile se promulgă de către Președinte în cel mult 20 de zile de la primire, sau 10 zile dacă a existat o reexaminare ori o decizie CCR. Dacă Curtea Constituțională a României confirmă constituționalitatea prevederilor, așa cum s-a întâmplat astăzi, legea merge spre promulgare, fiind definită ca un control de constituționalitate înainte de promulgare.

În noua variantă a legii pe care Ilie Bolojan și-a angajat răspunderea pe 2 decembrie 2025 în Parlament, noile prevederi vor fi următoarele:

• cuantumul viitoarelor pensii ale magistraților – scade de la 80% la 70% din ultimul salariu net
• cuantumul pensiei de serviciu va fi de 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă avută în activitate
• perioada de tranziție a crescut însă de la 10 la 15 ani. Ceea ce înseamnă că că peste 15 ani, magistrații vor ieși la pensie la 65 de ani
• în fiecare an, vârsta de pensionare va crește cu un an, până când, în 2042, procurorii și judecătorii vor ieși la pensie la 65 de ani
• magistrații se vor putea pensiona în continuare anticipat, cu condiția să aibă o vechime de 35 de ani, dar dacă nu au împlinită vârsta de 65 de ani se va aplica o penalizare anuală „de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”

În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezenta 80% din ultimul salariu brut, iar magistrații se puteau pensiona și la 48-49 de ani, dacă aveau vechimea de 25 de ani în magistratură.

UPDATE. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, face apel la CCR pentru o decizie definitivă pe tema pensiilor speciale ale magistraților.

UPDATE. Ședința Curții Constituționale începe la ora 11.30, a anunțat CCR.

Știrea inițială. Ședința Curții Constituționale începe astăzi, la ora 11.00.

În ultima ședință pe acest controversat subiect, 8 din cei 9 judecători au decis să amâne luarea unei decizii pentru a analiza dacă proiectul Guvernului Bolojan poate fi trimis spre analiza Curții Europene de Justiție (CJUE), așa cum a cerut Curtea Supremă de Justiție, sub forma unei întrebări preliminare.

Imagine cu sigla Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ), la finalul sedintei publice/ ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO.

Curtea Supremă de Justiție a cerut CCR să sesizeze CJUE cu privire la statutul magistraților din România

ÎCCJ a sesizat CCR cu solicitarea ca aceasta să trimită întrebări preliminare la CJUE, pentru a clarifica dacă noile reglementări privind pensiile speciale ale magistraților respectă dreptul Uniunii Europene.

„Prin această cerere se solicită verificarea compatibilității măsurilor naționale analizate cu exigențele stabilite de dreptul Uniunii Europene și de jurisprudența Curții de Justiție.

În cadrul demersului formulat, este exprimată opinia potrivit căreia dispozițiile analizate sunt susceptibile de a nu respecta principiile proporționalității, egalității, securității juridice și protecției încrederii legitime, principii fundamentale ale ordinii juridice a Uniunii Europene, relevante pentru evaluarea legalității oricărei reforme care privește statutul și garanțiile de independență ale magistraților”, arată ÎCCJ.

De-a lungul timpului, CJUE s-a pronunțat pe situații similare și în cazurile Poloniei, Ungariei și chiar și în cazuri punctuale ridicate de magistrați români.

Magistrații români cred că sunt discriminați de Ilie Bolojan

Ilustratie foto, cartea Constitutia Romaniei, in sala in care au loc sedintele de plen ale Curtii Constitutionale a Romaniei (CCR), miercuri, 24 septembrie 2025. ALEXANDRA PANDREA / GMN / MEDIAFAX FOTO

Pe 5 decembrie 2025, Curtea Supremă de Justiție a sesizat la CCR neconstituționalitatea legii privind pensiile speciale pe care insistă Ilie Bolojan.

Potrivit ÎCCJ, legea lui Bolojan „discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încalcă brutal independența justiției, elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați, încalcă standardele internaționale statuate prin jurisprudența CJUE și CEDO, încalcă caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale, utilizează termeni ambigui și neclari și prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate și previzibilitate într-un stat de drept (…).

Contrar celor susținute de inițiatorul proiectului de lege, Comisia Europeană nu a criticat dispozițiile ce vizează condițiile de pensionare, astfel cum acestea au fost reconfigurate prin actul normativ anterior precizat, confirmând, practic, reglementarea adoptată.

În sistemul pensiilor de serviciu, din totalul de peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, 90% aparțin sistemului de apărare și ordine publică (aproximativ 190.000 de persoane, militari, polițiști, ofițeri SRI, SIE, SPP, funcționari publici cu statut special, jandarmi, etc.), iar peste 10.000 aparțin celorlalte categorii profesionale (magistrați, grefieri, funcționari publici parlamentari, membri ai Corpului Diplomatic și Consular al României, personal aeronautic civil navigant și personalul Curții de Conturi).

Pentru plata drepturilor tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu (inclusiv ale magistraților, dar altele decât cele ale sistemului de apărare și ordine publică), bugetul necesar a fost de 2,2 miliarde de lei.

Bugetul total alocat pentru plata pensiilor militare în 2024 a depășit 14 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestei sume este alocată de MAI, cu un buget de peste 7,36 miliarde de lei, urmat de MApN cu peste 5,5 miliarde de lei și SRI, cu peste 1,08 miliarde de lei. Expunerea de motive este mai degrabă destinată comunicării publice a unui narativ neadevărat decât a fundamentării oficiale și riguroase a necesității modificării cadrului legal doar în ce privește pe magistrați”, spune Curtea.

Ce prevede reforma pensiilor magistraților pe care insistă Guvernul Bolojan

Ceremonia de depunere a juramantului de investitura in functie a unor membri ai Curtii Constitutionale, la Palatul Cotroceni, duminica, 13 iulie 2025. In imagine: Elena Simina Tanasescu, Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochina, Laura Iulia Scantei si Dimitrie Bogdan Licu. ALEXANDRA PANDREA/GMN/MEDIAFAXFOTO

În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut, iar magistrații se pot pensiona și la 48-49 de ani, dacă au vechimea de 25 de ani de magistratură. O parte dintre ei stau ani buni cu deciziile de pensionare în buzunar, pentru orice eventualitate, chiar dacă continuă să activeze în instanțe sau parchete.

În noua variantă a legii pe care Ilie Bolojan și-a angajat răspunderea pe 2 decembrie, Bolojan a modificat următoarele:

• cuantumul viitoarelor pensii ale magistraților – de la 80% la 70% din ultimul salariu net
• cuantumul pensiei de serviciu va fi de 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă avută în activitate
• perioada de tranziție a crescut însă de la 10 la 15 ani. Ceea ce înseamnă că că peste 15 ani, magistrații vor ieși la pensie la 65 de ani
• în fiecare an, vârsta de pensionare va crește cu un an, până când, în 2042, procurorii și judecătorii vor ieși la pensie la 65 de ani
• magistrații se vor putea pensiona în continuare anticipat, cu condiția să aibă o vechime de 35 de ani, dar dacă nu au împlinită vârsta de 65 de ani se va aplica o penalizare anuală „de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”

Nicușor Dan: „Este o problemă care trenează în societate de foarte multă vreme”

Președintele României, Nicușor Dan, a fost rugat să comenteze decizia judecătorilor CCR în timpul unei conferințe de presă care a avut loc în Belgia la finalul întâlnirii de la Consiliul European de săptămânile trecute. Șeful statului s-a arătat deranjat de tergiversări.

„Nu vreau să comentez foarte mult pentru că este o autoritate care are libertatea de apreciere”, a spus Nicușor Dan.

El a insistat asupra problemei spunând că societatea vrea o soluție și a recunoscut că judecătorii CCR au tergiversat cazul.

„Totuși este o problemă pe care societatea o vrea rezolvată, o problemă care trenează în societate de foarte multă vreme (…) evident ca este o tergiversare, o vedem cu toții”, a precizat Nicușor Dan.

Pe de altă parte, într-un interviu acordat ieri RRA, Nicușor Dan a spus că „orice fel de opinie juridică în contradicție este legitimă” pe acest subiect, pentru că dreptul nu este 100% o știință exactă. 

„Este neplăcut că a existat această tergiversare. Mai ales că este un proiect de lege cu o modificare relativ minoră  care vine din vara acestui an. Deci nu erau așa de multe lucruri de cercetat la ea. Faptul că au fost toate aceste amânări succesive, nu cred că a făcut bine nici Curții, nici imaginii pe care românii și-o fac despre statul român în general.

Dincolo de această întârziere, evident că mi-aș dori ca proiectul să treacă și lucrurile să fie puse în practică”, a spus șeful statului.

Președintele Dan a evitat să se antepronunțe pe subiect având în vedere că mâine este așteptată decizia CCR, dar susține că opiniile juridice contrare Guvernului Bolojan sunt legitime:

„Dincolo de asta, orice fel de opinie juridică care să fie în contradicție cu alte opinii juridice, în cazul acesta a Guvernului, a coaliției, este legitim să existe. Nu trebuie să ne mire, să ne surprindă. Numai că momentul în care decizia aceasta a fost luată, trebuia să fie mult, mult mai devreme.

Dreptul nu este o știință 100% exactă. Există chestiuni din viața reală, există interpretări care pot să fie diferite. A existat bună credință din partea Guvernului, dacă se va întâmpla să se constate că o anumită parte din textul propus de guvern să nu fie constituțional, asta nu înseamnă nici reaua credință a Guvernului, nici a Curții Constituționale.

Numai că tot procesul acesta trebuia finalizat de multă vreme, ca să știm unde suntem”.

Mâine, CCR este așteptată să ia o decizie pe reforma pensiilor magistraților, după 5 amânări succesive. Judecătorii constituționali vor decide dacă sesizează CJUE pe temă cu o întrebare preliminară, așa cum a cerut Curtea Supremă, sau dacă votează asupra constituționalității proiectului propus de Guvernul Ilie Bolojan.

Bolojan despre votul CCR în privința pensiilor: „Este foarte probabil ca România să piardă bani”

Amânările și dezbaterile prelungite de la CCR în privința pensiilor de serviciu ale magistraților duc la riscul ca România să piardă bani importanți. Deși nu poate să anticipeze ce se va întâmpla mâine (18 februarie) la CCR în privința pensiilor magistraților, Bolojan crede că România riscă să piardp o sumă uriașă de bani. Este declarația premierului făcută, aseară, la TVR.

Ilie Bolojan a declarat la TVR că decizia pe care Curtea Constituțională a României (CCR) urmează să o pronunțe asupra pensiilor magistraților este crucială atât pentru încrederea publică în instituții, cât și pentru stabilitatea financiară a țării.

Premierul a criticat întârzierile repetate și a avertizat că România riscă să piardă fonduri europene importante dacă situația nu este clarificată rapid.

Bolojan a subliniat că amânările și dezbaterile prelungite din spațiul public afectează credibilitatea instituțiilor:

„Amânările care au fost până acum și toate dezbaterile din spațiu public pe această temă, cu siguranță nu sunt de natură să crească nici încrederea în Curtea Constituțională, nici în sistemul de justiție și nici în sistemul politic”, a spus premierul.

„Niciun român nu va accepta ca o pensie să fie cât ultimul salariu”

El a criticat nivelul pensiilor speciale și vârsta de pensionare, afirmând că acestea nu sunt acceptabile de societate: „Niciun român nu va accepta că o pensie trebuie să fie cât ultimul salariu și că cineva care este în deplinătatea forțelor fizice și intelectuale poate să plece la pensie la 48, 50 de ani. Este o situație anormală, plus la o diferență de pensie față de medie care este insuportabilă.”

În opinia sa, reforma este esențială pentru recâștigarea încrederii cetățenilor și pentru stabilitatea politică:

„Dacă partidele care suntem astăzi în guvernare nu vom dovedi în acești ani că suntem în stare să oferim cetățenilor livrabile, că lucrăm în interesul lor (…) cu siguranță în 2028 vom avea un vot de care vom putea discuta atunci dacă vom ajunge să mai dialogăm”, a spus acesta.

Riscul major: pierderea a 231 milioane euro

Bolojan a avertizat că o nouă amânare ar putea avea consecințe financiare serioase:

„În condițiile în care se amână o astfel de decizie, este foarte probabil ca România să piardă cei 231 de milioane de euro care sunt reținuți din cererea de plată anterioară.”

Potrivit acestuia, Comisia Europeană consideră jalonul neîndeplinit: „Ne-au comunicat (…) că, din punctul lor de vedere, jalonul este neîndeplinit, dar vor face o comunicare oficială spre sfârșitul lunii februarie.”