Corlăţean: Vom dezbate în Parlament consecinţele pentru România ale acordului Belgrad-Priştina

"Lucrurile acestea le discutăm evaluând consecinţele de ansamblu, acum şi în perspectivă, inclusiv în ceea ce priveşte Kosovo, dar asta face parte dintr-un proces de reflecţie internă, vom discuta inclusiv în cadrul Parlamentului în legătură cu acest acord, avem obligaţia să informăm Parlamentul României cu privire la acordul Belgrad-Priştina, consecinţele care decurg, care sunt evaluările ansamblului partenerilor noştri europeni, inclusiv, bineînţeles, cei direct implicaţi în procesul de negocieri", a afirmat Corlăţean, în conferinţa de presă comună cu omologul spaniol, Jose Manuel Garcia Margallo.

Oficialul de la Madrid a fost întrebat de jurnalişti dacă nu se teme că Spania va rămâne singură în poziţia de nerecunoaştere a independenţei Kosovo, având în vedere semnalele venite în ultima perioadă de la Bucureşti privind posibilitatea schimbării poziţiei României în această privinţă.

"Spania nu va accepta declaraţia unilaterală a Kosovo până când Serbia nu va accepta această declaraţie", a subliniat ministrul spaniol, arătând că "încălcarea liniei roşii" în acest sens ar duce la "o prăpastie în dreptul internaţional".

Garcia Margallo a arătat că şi Grecia, Cipru şi Slovacia au avut poziţii similare, iar decizia României în această problemă revine autorităţilor de la Bucureşti. El a arătat că Spania face şi ea tot posibilul pentru a asigura convieţuirea cât mai cordială între Serbia şi Kosovo, însă nu trebuie depăşită linia roşie privind recunoaşterea independenţei Priştinei înainte ca aceasta să fie acceptată de Belgrad.

Ministrul Corlăţean, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă susţinută în comun cu omologul său sârb, Ivan Mrkic, că România salută acordul dintre Belgrad şi Priştina, în timp ce Mrkic a transmis recunoştinţa Serbiei pentru faptul că România nu recunoaşte Republica Kosovo.

"În legătură cu recent încheiatul acord dintre Belgrad şi Priştina, domnul ministru (Ivan Mrkic - n.r.) a avut amabilitatea să mă informeze în legătură cu detaliile din procesul de negociere, cu complexitatea acestui proces şi cu atingerea acestui obiectiv care a implicat voinţă politică, curaj politic. Eu l-am informat pe domnul ministru că România a salutat alături de celelalte state membre UE (...) încheierea acestui acord, care a implicat voinţă politică, curaj, viziune, inclusiv în ce priveşte normalizarea relaţiilor în regiune şi consecinţele care decurg", a spus Corlăţean.

El a arătat că acest acord, în opinia generală, la nivel european, deschide oportunităţi noi, istorice pentru procesul de integrare europeană în Balcani.

"Acestea sunt realităţi politice importante pe care şi România le studiază cu mare atenţie", a mai spus Corlăţean.

Parlamentul sârb a aprobat în 26 aprilie acordul în vederea unei normalizări a relaţiilor Serbiei cu Kosovo, parafat la 19 aprilie, la Bruxelles, sub egida UE, de către premierii sârb şi kosovar.

Belgradul se opune ferm independenţei Kosovo, proclamate în februarie 2008 şi recunoscute până în prezent de 96 dintre cele 193 de ţări membre ONU, inclusiv Statele Unite şi 22 dintre cele 27 de state membre UE.

Corlăţean declara pe 2 martie că în privinţa Kosovo ar fi o greşeală ca România să nu ţină cont de realităţile în schimbare şi să rămână "îngropată în avanposturi ca un soldat japonez în Pacific".

"Ne uităm şi la statele care nu au recunoscut până acum - Slovacia, Grecia - care au făcut nişte gesturi. Cred că ar fi o greşeală ca România să rămână undeva îngropată în avanposturi ca un soldat japonez în Pacific. Eu cred că sunt realităţi politice pe care trebuie să le tratăm cu inteligenţă şi cu deschidere", a afirmat Corlăţean, întrebat dacă România îşi va schimba poziţia privind nerecunoaşterea independenţei Kosovo şi se va alătura astfel "trendului european".