Cu ce vor să înlocuiască politicienii români sobele din 3,5 milioane de gospodării care se încălzesc cu lemne de foc. Proiectul, în dezbaterea Parlamentului

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

În România există aproximativ 3,5 milioane de gospodării care folosesc lemne de foc pentru încălzire, ceea ce reprezintă aproape jumătate (50%) din totalul locuințelor din țară. Majoritatea acestor locuințe folosesc sobe clasice, tradiționale, care au o eficiență energetică scăzută.

Motiv: emisiile de gaze cu efect de seră

Un proiect de lege inițiat de deputatul PNL Sebastian Burduja propune înlocuirea treptată a sistemului de încălzire prin sobele pe lemne în România.

„Sectorul încălzirii şi răcirii reprezintă unul dintre principalii consumatori de energie finală din România şi are o contribuție semnificativă la emisiile de gaze cu efect de seră. În prezent, o parte importantă a încălzirii gospodăriilor este asigurată prin utilizarea biomasei forestiere şi a combustibililor fosili solizi în instalații individuale cu eficiență redusă și performanțe de mediu inferioare standardelor actuale. Totodată, numeroase sisteme centralizate de alimentare cu energie termică utilizează tehnologii învechite şi se confruntă cu pierderi ridicate de energie, ceea cе afectează eficiența sistemului şi competitivitatea acestuia.

Vicepreședintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, Bogdan Rodeanu: Trebuie să ne protejăm de Rusia. Lucrurile nu se vor termina după Crimeea

Guvernul acuză PSD că pune în pericol jaloane PNRR și măsuri sociale prin depunerea a 12 plângeri prealabile pentru 12 HG-uri

În acelaşi timp, cadrul normativ aplicabil sectorului este fragmentat şi nu stabileşte un mecanism integrat pentru promovarea decarbonizării sectorului încălzirii şi răcirii, pentru utilizarea sustenabilă a biomasei forestiere, pentru monitorizarea progresului în atingerea țintelor privind ponderea energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii şi răcirii şi pentru coordonarea atribuțiilor autorităților administrației publice centrale şi locale”, se arată în expunerea de motive.

Ce propune proiectul: diversificare energetică

Exploatare forestiera

Proiectul lui Sebastian Burduja propune următoarele:

• instituirea cadrului național pentru decarbonizarea sectorului încălzirii şi răcirii, prin stabilirea obiectivelor privind creşterea ponderii energiei din surse regenerabile în sector şi diversificarea mixului energetic;
• introducerea obligației utilizării exclusive a biomasei forestiere certificabile şi sustenabile în instalațiile care utilizează biomasă în scop energetic, precum şi instituirea obligației de a utiliza un sistem de raportare şi verificare independentă privind respectarea criteriilor de durabilitate şi trasabilitate;
• instituirea unor programe de sprijin pentru înlocuirea parțială, voluntară şi etapizată a unităților de încălzire individuale şi a instalațiilor din cadrul sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică care utilizează biomasă forestieră şi/sau combustibili fosili solizi, prin promovarea utilizării pompelor de căldură, energiei geotermale, energiei solare, cogenerării de înaltă eficiență bazate pe surse regenerabile, recuperării căldurii reziduale, sistemelor de stocare şi a altor tehnologii cu emisii reduse de carbon;
• instituirea unui mecanism de monitorizare şi raportare a progresului înregistrat în diversificarea mixului energetic şi atingerea țintelor privind utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii şi răcirii, precum şi a unui mecanism de măsuri corective în cazul identificării unor întârzieri față de traiectoria națională

Doar biomasă forestieră certificabilă

Pe scurt, începând cu data intrării în vigoare legii, operatorii economici care gestionează instalații cu o putere termică instalată totală mai mare sau egală cu 7,5 MW, în cazul combustibililor din biomasă solidă, sau cu o putere termică instalată totală mai mare sau egală cu 2 MW, în cazul combustibililor gazoşi din biomasă, au obligația ca biomasa forestieră utilizată să fie exclusiv biomasă forestieră certificabilă.

Ce înseamnă biomasă forestieră certificabilă?  În sensul legii, se mai numește „biomasă forestieră disponibilă în scopuri energetice”. Adică:

• fracțiunea biodegradabilă a produselor rezultate din prelucrarea primară și secundară pe teritoriul României a lemnului recoltat de pe teritoriul național sau provenit din import/schimburi intracomunitare – coajă, rumeguș, lemnul sub formă de așchii sau particule, tocătura provenită din liniile de profilare, capetele și flancurile buștenilor, resturi de lemn, rezultate în urma prelucrării sau reciclării materialelor lemnoase, precum și materialele lemnoase declasate în incinta proprie ca urmare a procesului tehnologic de prelucrare a materialelor lemnoase;
• tocătură de lemn, provenită numai din categoriile cuprinse la lit. a);

Legea intenționeză să asigure înlocuirea parțială şi progresivă, până la data de 31 decembrie 2040, a unităților individuale de încălzire şi a unităților din cadrul sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică care utilizează biomasă forestieră şi/sau combustibili fosili solizi, care sunt mai vechi de 10 ani şi/sau au un randament mai mic de 65%, determinate în conformitate cu cerințele tehnice din Regulamentul (UE) 2015/1185 al Comisiei din 24 aprilie 2015 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte cerințele în materie de proiectare ecologică aplicabile aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid.

Deși legea nu introduce obligativitatea înlocuirii sobelor cu lemne pe foc, ea prevede următoarele:

• Înlocuirea unităților de încălzire cu unități de încălzire care utilizează biomasă forestieră este permisă numai în situația în care autoritatea administrației publice locale stabileşte, pe baza criteriilor prevăzute în cadrul metodologic aprobat potrivit art. 10 alin. (1), că niciuna dintre soluțiile prevăzute la alin. (4) lit. a)-h) nu este fezabilă din punct de vedere tehnic sau justificată din punct de vedere economic pentru amplasamentul respectiv şi numai dacă aparatul respectă cerințele în materie de proiectare ecologică prevăzute de Regulamentul (UE) 2015/1185 al Comisiei şi utilizează exclusiv biomasă forestieră sustenabilă

Soluții energetice: surse geotermale, pompe de căldură, colectoare solare

Proiectul liberalului Burduja prevede și soluțiile energetice preferate – în baza jalonului PNRR:

• surse geotermale;
• pompe de căldură;
• colectoare solare;
• sisteme de cogenerare de înaltă eficiență bazate pe surse regenerabile, excluzând tehnologiile care utilizează biomasă forestieră;
• sisteme fotovoltaice, cu sisteme de stocare în scop exclusiv pentru alimentarea directă a pompelor de căldură;
• valorificarea căldurii reziduale;
• alte tehnologii care contribuie în mod direct la reducerea utilizării biomasei forestiere şi/sau a combustibililor fosili solizi în sectorul de încălzire şi răcire, inclusiv unități de încălzire de înaltă eficiență care utilizează biomasă forestieră sustenabilă provenită din subproduse şi reziduuri rezultate din gestionarea şi exploatarea fondului forestier, cu respectarea criteriilor de sustenabilitate şi a principiului utilizării în cascadă a biomasei prevăzute de Ordonanța de urgență nr. 163/2022, aprobată prin Legea nr. 110/2026, cu modificările şi completările ulterioare.
• sisteme de stocare a energiei termice.

Programele dezvoltate de administrația românească doresc înlocuirea progresivă a unităților individuale de încălzire şi a unităților din cadrul sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică cu următorul timeline:

• cel puțin 50.000 de unități până la 31 decembrie 2030;
• cel puţin 100.000 de unităţi până la 31 decembrie 2035;
• cel puțin 250.000 de unități până la 31 decembrie 2040.

Programele de sprijin prevăzute se finanțează din fonduri externe nerambursabile, fonduri externe rambursabile, bugetul de stat cu încadrarea în limitele bugetare aprobate, inclusiv prin Fondul pentru modernizare, Fondul social pentru climă, Fondul pentru mediu, programele gestionate de Administrația Fondului pentru Mediu şi alte programe sau instrumente financiare ale Uniunii Europene ori naționale destinate promovării eficienței energetice, utilizării surselor regenerabile de energie şi decarbonizării sectorului încălzirii şi răcirii, prevede proiectul de lege.

Proiectul de lege susține că participarea la programele de sprijin este voluntară iar înlocuirea unităților de încălzire se realizează exclusiv la cererea deținătorilor acestora.

Autoritățile administrației publice centrale împreună cu cele locale demonstrează contribuția la atingerea ponderii surselor regenerabile de energie în sectorul de încălzire şi răcire de: 35,9% în anul 2027, 37,1% în anul 2028, 38,6% în anul 2029 şi 41,4% în 2030.

Ce sancțiuni prevede proiectul

Lukas Kabon / Anadolu Agency/ABACAPRESS.COM

Proiectul de lege, aflat în dezbaterea Parlamentului, prevede și următoarele sancțiuni. Astfel, constituie contravenție, dacă nu a fost săvârşită în astfel de condiții încât să fie considerată, potrivit legii, infracțiune, următoarele:

• nerespectarea de către operatorii economici a prevederilor art. 3 alin. (1) privind obligația de a utiliza exclusiv biomasă certificabilă;
• nerespectarea de către operatorii economici a prevederilor art. 3 alin. (3) privind obligația de a furniza exclusiv biomasă forestieră sustenabilă;
• netransmiterea rapoartelor privind durabilitatea biomasei forestiere prevăzute la art. 3 alin. (4); d) netransmiterea rapoartelor prevăzute la art. 4 alin. (8) de către autoritățile publice locale;
• Contravențiile prevăzute la alin. (1) se sancționează astfel:
• a) contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. a), cu amendă de la 25.000 lei la 50.000 lei;
• b) contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. b), cu amendă de la 15.000 lei la 30.000 lei;
• c) contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. c), cu amendă de la 50.000 lei la 80.000 lei;
• d) contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. d), cu amendă de la 40.000 lei la 80.000 lei;
• Contravenientul poate achita, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, agentul constatator făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal.
• Contravențiilor prevăzute la alin. (2) le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
• Constatarea contravenţiei prevăzute la alin. (1) lit. b) şi aplicarea sancțiunii prevăzute la alin. (2) lit. b) se realizează de către reprezentanții împuterniciți ai Ministerului Mediului Apelor şi Pădurilor.
• Constatarea contravențiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) şi aplicarea sancțiunilor prevăzute la alin. (2) lit. a) şi c) se realizează de către reprezentanții împuterniciți ai Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei, care informează autoritatea competentă cu privire la măsurile dispuse, în termen de 30 de zile de la constatarea contravențiilor.
• Constatarea contravenției prevăzute la alin. (1) lit. d) şi aplicarea sancțiunii prevăzute la alin. (2) lit. d) se realizează de către reprezentanții împuterniciți ai Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administrației.
• Individualizarea sancțiunilor pentru contravențiile prevăzute la alin. (1) se face în funcție de gravitatea şi durata faptei, cu respectarea principiului eficacității, proporționalității şi al efectului disuasiv al sancțiunii aplicate, ținând seama de împrejurările în care a fost săvârşită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, precum şi de circumstanțele atenuante şi agravante incidente.

În România, dependența cea mai mare este în mediul rural, unde peste 80% dintre gospodării (aproximativ 2,7 milioane de locuințe) se încălzesc exclusiv cu lemn de foc. Zona București – Ilfo, deși este o regiune puternic urbanizată, aproximativ 80.000 de gospodării din această zonă folosesc încă lemnele pentru încălzire.

Studiile  Asociației Enegia Inteligentăși ale Asociației Forestierilor din România (ASFOR) arată că majoritatea sobelor utilizate au randamente foarte mici, de doar 20% – 30%, generând o risipă mare de masă lemnoasă. 

Conform datelor analizate de WWF România numărul celor dependenți de lemn ca unică sursă a rămas ridicat în contextul crizelor energetice succesive.