Deputaţii PNL şi USR, sesizare la Curtea Constituţională pe legea care dezincriminează fapte de corupţie, iniţiată de Rădulescu

Grupurile deputaţilor PNL şi USR au depus, joi, o sesizare la CCR prin care reclamă că proiectul adoptat de Parlament care modifică Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie nu este pus în acord cu o decizie anterioară a Curţii.

928 afişări
Imaginea articolului Deputaţii PNL şi USR, sesizare la Curtea Constituţională pe legea care dezincriminează fapte de corupţie, iniţiată de Rădulescu

Deputaţii PNL şi USR, sesizare la Curtea Constituţională pe legea care dezincriminează fapte de corupţie, iniţiată de Rădulescu

"Constatăm că, în procedura de reexaminare a Legii pentru modificarea şi completarea art. 12 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie (PLx nr.340/2018), ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr.584/25.09.2018, Parlamentul României a ignorat considerente cu caracter general din decizia precitată, fapt care afectează, din perspectivă constituţională, conţinutul articolului unic în forma adoptată după reexaminare", arată sesizarea PNL şi USR transmisă, MEDIAFAX, printr-un comunicat de presă.

CCR a reţinut în decizia sa că textul de lege în vigoare respectă obligaţiile internaţionale asumate de statul român, iar reducerea sferei sale de efect "ar echivala, astfel cum s-a arătat, cu acceptarea şi tolerarea unor acte de corupţie, ceea ce intră, în mod fundamental, în coliziune cu obligaţiile internaţionale asumate de statul român".

"Prin urmare, din cele de mai sus, rezultă că marja de apreciere a legiuitorului este una redusă atunci când în discuţie sunt infracţiunile de corupţie sau asimilate acestora, astfel încât controlul Curţii Constituţionale este unul strict", arată decizia CCR invocată în obiecţia de neconstituţionalitate a partidelor de Opoziţie.

Deputaţii PNL şi USR arată că legea iniţiată de deputatul PSD Cătălin Rădulescu este neconstituţională deoarece "consacră restrângerea domeniului de aplicare al infracţiunii reglementate prin norma în vigoare, legiuitorul refuzând aplicarea obligaţiei regulamentare de a asigura corelarea tehnico-legislativă cu Decizia CCR nr.584/2018.

Aceştia susţin că legile trebuie să fie "clare, predictibile şi lipsite de echivoc - dispune art. 36 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative - pentru a satisface cerinţa referitoare la calitatea actului normativ, parte esenţială a principiului securităţii juridice consacrat pe cale jurisprudenţială".

Prin urmare, Camera Deputaţilor trebuia să efectueze corelările tehnico-legislative necesare, pentru ca actul normativ care intră în vigoare să îndeplinească cerinţele legale de claritate, fluenţă şi accesibilitate.

Decizia de neconstituţionalitate emisă de CCR prevede că legea "limitează sfera de acţiune a normei de incriminare, ceea ce are drept efect acceptarea ideii ca un act de corupţie să nu fie sancţionat penal".

Judecătorii Curţii argumentează în decizia lor că "legiuitorul nu are competenţa de a limita sfera de cuprindere a infracţiunii analizate doar în funcţie de natura materială a folosului obţinut, în condiţiile în care intensitatea lezării relaţiilor sociale ocrotite este aceeaşi, indiferent că folosul obţinut este unul patrimonial sau nepatrimonial".

"Curtea subliniază că revine organelor judiciare obligaţia de a administra probatoriul necesar pentru a demonstra legătura de cauzalitate între activitatea ilicită realizată şi scopul urmărit pentru reţinerea infracţiunii analizate. Legătura de cauzalitate, ca element al laturii obiective a infracţiunii, trebuie să rezulte în mod indubitabil din probele administrate. (...) Parlamentul nu-şi poate exercita competenţa de incriminare şi de dezincriminare a unor fapte antisociale decât cu respectarea normelor şi principiilor consacrate prin Constituţie", potrivit deciziei CCR, citate în sesizarea depusă de PNL şi USR.

Sesizarea mai arată că infracţiunea descrisă la art.12 din Legea nr.78/2000, forma în vigoare, se săvârşeşte în patru modalităţi alternative, "ataşate scopului constând în «obţinerea, direct sau indirect, a anumitor foloase necuvenite»: 1) operaţiuni financiare săvârşite ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană; 2) încheierea unor tranzacţii financiare utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale; 3) folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii; 4) permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii ce nu sunt destinate publicităţii".

În cazul primei infracţiuni descrise la articolul 12 din Legea 78/2000 în vigoare, PNL şi USR argumentează că CCR a decis într-o altă cauză că: „prin ea însăşi, simpla efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ nu determină existenţa elementului material al infracţiunii, efectuarea de operaţiuni financiare având, aşadar, relevanţă penală şi putând constitui elementul material al infracţiunii numai dacă este săvârşită ca act de comerţ, dacă operaţiunile financiare sunt incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană şi dacă sunt săvârşite în scopul determinat de legiuitor".

Această constatare se aplică şi în privinţa celorlalte trei modalităţi alternative de săvârşire reglementate de art.12 al legii.

Potrivit deciziei CCR privind legea de modificare a art. 12 din legea 78/2000, actul normativ limitează "sfera de acţiune a normei de incriminare", ceea ce are drept efect acceptarea ideii ca un act de corupţie să nu fie sancţionat penal".

Actul normativ a fost adoptat de Camera Deputaţilor în şedinţa din 16 aprilie 2019, în calitatea de cameră decizională.

În Legea pentru modificarea articolului 12 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie se introduce un nou alineat cu următorul cuprins: „(2) În sensul prezentei legi, operaţiunile financiare constau în operaţiuni care antrenează circulaţia de capital, operaţiuni de bancă, de schimb valutar sau de credit, operaţiuni de plasament, în burse, în asigurări, în plasament mutual ori privitor la conturile bancare şi cele asimilate acestora, tranzacţii comerciale interne şi internaţionale. Pentru a fi efectuate ca acte de comerţ, operaţiunile financiare trebuie să constituie o acţiune de intermediere în circulaţia bunurilor făcută în mod organizat şi sistematic, în scopul obţinerii de profit”.

Pe 25 septembrie CCR a admis sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis cu privire la modificările aduse Legii privind prevenirea faptelor de corupţie.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici