Trimiterea în judecată a senatoarei vine pe fondul conflictului din 2021, izbucnit între aceasta, soțul ei de la acea vreme, Dumitru-Silvestru Şoşoacă, echipa de jurnaliști Rai 1 care s-au prezentat la biroul demnitarei pentru a-i lua un interviu. În birou s-ar fi iscat un conflict spontan la care au intervenit polițiști din cadrul Secției 4. Ulterior, între fostul soț al senatoarei SOS și polițiști ar fi izbucnit un conflict, iar unui dintre polițiști ar fi fost lovit, potrivit informațiilor publicate la acea vreme.
Potrivit rechizitorului, faptele s-ar fi petrecut în 10 decembrie 2021. Diana Șoșoacă și soțul său de la acea vreme au lipsit de libertate patru persoane, dintre care trei jurnaliști și un martor, care fuseseră invitate în incinta cabinetului de avocat din București al acesteia pentru un interviu despre Covid.
În același context, fostul soț al senatoarei ar fi lovit-o pe jurnalista Lucia Goracci în umăr și în braț de câteva ori, în încercarea de a recupera imaginile filmate, potrivit mărturiei jurnalistei pentru Corriere della Sera, citat de G4Media.
De asemenea, bărbatul i-a smuls jurnalistei masca de pe față, potrivit rechizitoriului.
„Procurorul a reținut că acțiunea de lipsire de libertate a fost generată de nemulțumirea inculpatei cu privire la întrebările adresate de una dintre persoanele vătămate (jurnalist) și nicidecum de comiterea unor infracțiuni de către persoanele vătămate, acestea fiind supravegheate pe tot parcursul interviului de către celălalt inculpat și un martor”, transmite PÎCCJ.
La momentul comuniterii infracțiunii, Șoșoacă „a avut calitatea de senator în Parlamentul României, exercitând astfel o funcție de demnitate publică”, potrivit sursei citate.
Senatorii și deputații – deși beneficiază de imunitate parlamentară pentru opiniile publice pe durata exercitării mandatului, care le permite să nu fie trași la răspundere – pot fi trimiși în judecată pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau opiniile politice exprimate, potrivit articolului 23 din Legea nr. 96/2006.
Rechizitoriul a fost transmis Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța competentă să judece cauza.
Atunci, Ambasada Italiei la București a solicitat MAE informații despre măsurile decise de autoritățile române.