Digitalizarea sistemului judiciar din România nu este cu nimic mai prejos decât cel al altor ţări europene. Ce a declarat Predoiu

  • Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, spune că digitalizarea sistemului judiciar din România nu este cu nimic mai prejos decât alte sisteme din ţările europene.
  • Predoiu a participat la reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, la Bruxelles.
272 afișări
Imaginea articolului Digitalizarea sistemului judiciar din România nu este cu nimic mai prejos decât cel al altor ţări europene. Ce a declarat Predoiu

Sursa foto: Mediafaxfoto

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a participat la reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, la Bruxelles, ultima sub mandatul Preşedinţiei Slovene a Consiliului UE.

Agenda discuţiilor a inclus teme de actualitate în domeniul justiţiei: funcţionarea instanţelor şi controlul judiciar al măsurilor de urgenţă adoptate în context pandemic, combaterea discursului de incitare la ură şi a infracţiunilor motivate de ură, obţinerea şi conservarea probelor electronice în materie penală (e-evidence), bilanţul Parchetului European la şase luni de la operaţionalizare.

Cu privire la e-evidence, ministrul Justiţiei a declarat: „Este importantă identificarea unei soluţii de compromis care să pună capăt unui ciclu de peste 3 ani de negocieri. Însă preţul finalizării Regulamentului nu trebuie să fie sacrificarea eficienţei şi a relevanţei sale pentru practicieni şi nici slăbirea principiului încrederii reciproce. Ne exprimăm speranţa că viitoarea Preşedinţie franceză a Consiliului va reuşi să ajungă împreună cu Parlamentul European la un compromis echilibrat şi funcţional în interesul înfăptuirii justiţiei.”

Despre digitalizarea sistemului judiciar din România, Cătălin Predoiu a menţionat că „nu este cu nimic mai prejos decât alte sisteme din ţările europene, judecătorii, procurorii şi grefierii români utilizează pe scară largă comunicările electronice, sistemul electronic de repartizare a dosarelor, audierile online, dosarul electronic etc. Acest proces va continua. Digitalizarea va uşura sarcina justiţiei şi a celor care apelează la ea. Însă digitalizarea justiţiei trebuie să meargă în pas cu nivelul general de digitalizare a societăţii, pentru a se asigura liberul acces la Justiţie şi a nu se transforma într-un obstacol, precum şi să asigure protecţia datelor cu caracter personal.”

Totodată, ministrul Justiţiei a precizat, în contextul discuţiilor despre funcţionarea justiţiei în perioada adoptării măsurilor de urgenţă: „Pandemia a adus cu sine o provocare serioasă pe tărâmul dreptului, legiferării şi justiţiei, concilierea dreptului la sănătate şi la viaţă, cu celelalte drepturi şi libertăţi, cum ar fi dreptul la liberă circulaţie, adunări publice, religioase etc., în special în fazele de lockdown. Legiuitorii şi judecătorii au fost chemaţi să stabilească o justă balanţă între acestea şi este important ca acest echilibru să prezerve pe termen lung libertăţile cetăţeneşti, pentru că aşa cum virusul ameninţă sănătatea şi viaţa indivizilor, tot astfel şi libertăţile sunt indisolubil parte a condiţiei umane.”

În marja consiliului, ministrul a avut discuţii bilaterale cu omologii din Franţa, Olanda, Italia şi Germania.

Eric Dupond-Moretti, ministrul francez al Justiţiei, a detaliat priorităţile viitoarei Preşedinţii franceze a Consiliului UE, orientate pe trei axe: combaterea discriminării, modernizarea justiţiei prin digitalizare şi protecţia mediului prin mijloace de drept penal.

În plus, un interes deosebit va fi acordat coordonării autorităţilor naţionale din SM pentru a preveni şi combate fenomenul răpirilor internaţionale de copii. Ministrul român al justiţiei a exprimat disponibilitatea pentru dialog în concretizarea priorităţilor preşedinţiei franceze. A punctat obiectivele reformei sistemului judiciar din România, menţionând în acest context combaterea criminalităţii organizate, inclusiv prin echipele comune de anchetă dintre România şi Franţa.

În cadrul discuţiilor cu Ferdinand Graperhaus, ministrul Justiţiei şi Securităţii din Olanda, oficialul român a menţionat obiectivele mandatului său în contextul Mecanismului privind statul de drept şi al MCV.

Aceleaşi teme de discuţie au fost abordate şi în discuţia cu noul ministru german al justiţiei, Marco Buschmann.

Discuţiile cu omologul italian, Marta Cartabia, au fost centrate pe tema executării mandatelor europene de arestare şi a recunoaşterii hotărârilor judecătoreşti în materie penală. De asemenea, au fost amintite şi obiectivele privind reforma sistemului judiciar prevăzute în Programul de guvernare al Executivului de la Bucureşti.

În toate întâlnirile bilaterale, ministrul român a subliniat importanţa eliminării dublei monitorizări (MCV şi Rule of Law) imediat după ce România va realiza obiectivele din cadrul MCV, astfel încât ţara noastră să rămână, ca toate celelalte state membre ale UE, sub o singură monitorizare, Rule of Law Mechanism, poziţia sa fiind receptată cu maximă deschidere de către interlocutori.

Dialogul cu aceste state membre va continua şi în perioada următoare, inclusiv în cadrul unor întâlniri bilaterale mai ample, deja convenite între miniştri pentru prima parte a anului viitor.

Cătălin Predoiu va avea discuţii aprofundate pe teme legate de MCV şi statul de drept şi cu vicepreşedintele Comisiei, Vera Jourova, respectiv cu comisarul pentru Justiţie, Didier Reynders.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici