Discuţiile pe modificarea Constituţiei, suspendate. Mecanismul interceptărilor a stârnit dispute

Comisia de revizuire a Constituţiei şi-a suspendat, marţi seară, lucrările, fiind invocată lipsa de cvorum, chiar când se afla în discuţie reglementarea privind regimul interceptărilor, după adoptarea amendamentului care instituie autorizarea acestora de către judecător.

1084 afișări
Imaginea articolului Discuţiile pe modificarea Constituţiei, suspendate. Mecanismul interceptărilor a stârnit dispute

Discuţiile pe modificarea Constituţiei, suspendate. Mecanismul interceptărilor a stârnit dispute (Imagine: Silviu Matei/Mediafax Foto)

Grupul PNL a propus o serie de amendamente care descriu în Constituţie mecanismul prin care este posibilă interceptarea convorbirilor sau a altor tipuri de comunicaţii.

Primul amendament priveşte autorizarea de către instanţa de judecată a oricăror interceptări.

"Interceptarea convorbirilor şi comunicărilor, percheziţia informatică şi accesul la un suport informatic, obţinerea listei convorbirilor telefonice, reţinerea, predarea sau percheziţionarea trimiterilor poştale, identificarea abonatului, proprietarului sau utilizatorului unui sistem de telecomunicaţii sau a unui punct de acces la un computer ori alte asemenea tehnici, se dispun de judecător, în condiţiile legii", reprezintă amendamentul pe care membrii Comisiei de revizuire a Constituţiei l-au adoptat.

La acest amendament Comisia a convenit şi introducerea a sintagmei privind obţinerea "datelor de localizare" sau "înregistrarea în mediul ambiental".

Un al doilea amendament al PNL preciza că "în cazul în care există urgenţă deosebită în luarea uneia din măsurile prevăzute la alin.(2), procurorul poate să dispună prin ordonanţă, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege, luarea măsurii pe o perioadă de cel mult 48 de ore".

"Îndată după luarea măsurii, procurorul se adresează instanţei de judecată competente care decide asupra măsurii dispuse de procuror şi, dacă s-a cerut, asupra luării măsurii în continuare. Dacă măsura dispusă de procuror este infirmată, instanţa va dispune, când este cazul, distrugerea probelor obţinute, care se realizează de procuror pe bază de proces-verbal, ce se depune la instanţă", arăta textul susţinut de liberali.

La momentul dezbaterii celui de-al doilea amendament, deputatul PSD Daniel Florea a intervenit întrebând de ce să fie institutită o perioadă de 48 de ore şi nu una de 24 de ore în care procurorul să poată dispune interceptarea unei persoane. Senatorul PNL Tudor Chiuariu i-a replicat că este necesar un interval de timp rezonabil.

La rândul său, deputatul PSD Eugen Nicolicea a susţinut că un drept constituţional nu poate fi restrâns pe motiv de grabă. "Uitaţi-vă la motivare aici «atunci când ne grăbim», poţi să interceptezi fără autorizaţie 48 de ore. Asta nu e o motivaţie, până şi pe vremea lui Ceauşescu motivaţia era mai puternică (...) S-a introdus în Codul de procedură acum că «dacă ne grăbim». Eh, băgăm şi în Constituţie că încălcăm un drept constituţional pentru că ne grăbim", a afirmat Nicolicea.

El a susţinut că propunerea liberalilor "instituie incerceptarea la bunul plac".

De asemenea, deputatul din partea minorităţilor naţionale Varujan Pambuccian a afirmat că interceptarea unei convorbiri telefonice a unei persoane implică interceptarea şi a persoanelor terţe care iau parte la convorbire. El a menţionat că este necesar să se precizeze că mandatul se referă doar la o anumită persoană şi nu în general la orice individ care intră în contact cu persoana pe numele căruia a fost emis un mandat. "Dacă ai dat mandatul ăsta îl dai pe o persoană, nu pe persoană şi toată agenda lui telefonică", a mai spus Pambuccian.

Preşedintele Comisiei de revizuire, Crin Antonescu, l-a întrebat pe Nicolicea dacă susţine eliminarea amendamentului care dă posibilitatea procurorului de a dispune interceptarea pentru 48 de ore.

Ulteior însă a intervenit senatorul PNL Tudor Chiuariu, care a atras atenţia asupra riscului eliminării unei asemenea prevederi.

"Dacă eliminăm partea asta a doua înseamnă că nu mai poate fi interceptat nimeni, în nicio condiţie, chiar dacă e pe punctul de a face un atentat terorist, de exemplu, decât după ce obţine un mandat de la judecător. Se duce procurorul, face o cerere, judecătorul se gândeşte şi-i dă mandatul", a afirmat Chiuariu.

Totodată, Pambuccian a propus instituirea condiţiei ca procurorul să poată dispune interceptarea pe o perioadă de 48 de ore, dar doar o singură dată. "Dacă nu spune o singură dată, din 48 în 48 de ore îşi scrie singur dreptul ăsta şi poate să stea să asculte 100 de ani (...) Trebuie să fim foarte atenţi, să nu lăsăm nicio portiţă", a afirmat deputatul minorităţilor naţionale.

Chiuariu a replicat că o astfel de reglementare ar fi excesivă, precizând că pot exista situaţii în care procurorii se pot înşela în primă instanţă, dar ulterior pot avea motive temeinice.

Deputatul PNL George Scutaru a afirmat că în situaţia intrumentării unui caz de spionaj sau de atentat la siguranţa naţională este necesar un cadru legal permisiv procurorilor, şi nu o limitare la o singură opţiune pentru dispunerea interceptărilor.

În cele din urmă, Crin Antonescu a supus votului Comisiei amendamentul PNL, acesta întrunind 6 voturi "pentru" şi un vot împotrivă, mai mulţi parlamentari PSD refuzând să participe la vot.

"Constat în felul acesta că nu mai avem cvorum...mâine reluăm", a comentat Antonescu.

După acest moment a intervenit deputatul PSD Eugen Nicolicea, care a susţinut că trebuie să se reţină că o astfel de reglementare va trebui operată la articolul 53 din Legea fundamentală care face referire la "restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi".

De asemenea, a fost adoptat un amendament care modifică articolul 28 din Constituţie prin introducerea noilor modalităţi de comunicare electronică: "Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice, al comunicaţiilor electronice şi al datelor de trafic şi al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil".

În forma actuală din legea fundamentală se prevede că "secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice şi al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil".

De asemenea, la articolul 28 a fost introdus un nou aliniat care precizează că "autorităţile publice respectă şi garantează secretul corespondenţei".

Surse din USL declarau pentru MEDIAFAX că liderii Uniunii au convenit pe 27 mai, în cadrul unei şedinţe asupra amendamentelor pentru modificarea Constituţiei, că interceptarea telefonică şi a corespondenţei va putea fi realizată doar cu ordin judecătoresc şi doar în cazuri excepţionale procurorul poate emite autorizaţie de interceptare pentru doar 48 de ore.

După expirarea acestui termen, autorizaţia trebuie să obţină confirmarea judecătorului.

Acest mecanism privind interceptările a fost introdus recent inclusiv în actualul Cod de procedură penală, când a fost modificată Legea siguranţei naţionale. La acel moment, amendamentele au fost susţinute de ministerul Justiţiei, cu avizul din partea CSAT, fiind motivate de o serie de hotărâri ale CEDO.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici