Dosare cu parlamentari, oameni de afaceri şi magistraţi ar putea fi soluţionate în 2014

Procurorii şi judecătorii au de finalizat, în 2014, anchete şi dosare de corupţie, violenţă, omor sau crimă organizată, în care printre cei vizaţi sunt parlamentari, oameni de afaceri, bancheri, poliţişti, foşti magistraţi şi funcţionari publici.

1634 afișări
Imaginea articolului Dosare cu parlamentari, oameni de afaceri şi magistraţi ar putea fi soluţionate în 2014

Dosare cu parlamentari, oameni de afaceri şi magistraţi ar putea fi soluţionate în 2014 (Imagine: Shutterstock)

Adrian Năstase, Liviu Dragnea, Miron Mitrea, Ioan Oltean, Varujan Vosganian, Adriean Videanu, Ion Stan, Relu Fenechiu, Corneliu Dobritoiu şi Alin Trăşculescu sunt printre actualii şi foştii demnitari ale căror anchete sau procese ar putea avea finalitate în 2014.

În 6 ianuarie, Adrian Năstase, soţia sa, Dana, şi Irina Paula Jianu ar putea afla care este verdictul final în dosarul "Zambaccian", care va fi pronunţat de un complet de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. La 30 martie 2012, în dosarul Zambaccian, legat de modul în care soţii Adrian şi Dana Năstase au achiziţionat bunuri provenind din China, fostul premier a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru şantaj, fiind achitat pentru luare de mită. Soţia fostului premier, Dana Năstase, a fost condamnată atunci tot la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru "participaţie improprie la folosirea de documente false la autoritatea vamală", fiind achitată pentru complicitate la luare de mită şi şantaj. Fostul şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii Irina Paula Jianu a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare pentru folosirea bunurilor societăţii comerciale împotriva scopurilor acesteia şi pentru participaţie improprie la folosirea de documente false la vamă, fiind achitată pentru dare de mită, spălare de bani şi fals intelectual.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie i-au trimis în judecată pe Adrian Năstase, Dana Năstase şi Irina Paula Jianu în 5 mai 2010. Anchetatorii au susţinut că, în perioada 2002 - 2004, în calitate de premier, Adrian Năstase ar fi primit, în mod direct şi prin intermediul Danielei Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 630.000 de euro la cursul de schimb 2002/2004. Aceste foloase ar fi constat în contravaloarea unor bunuri importate din China şi în cheltuielile aferente acestor importuri, precum şi în contravalorea unor lucrări efectuate la imobilele lui Năstase din localitatea Cornu şi din Bucureşti.

În 20 iunie 2012, Adrian Năstase a fost condamnat definitiv, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la doi ani de închisoare cu executare în dosarul "Trofeul calităţii", în care a fost acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Preşedinţie din partea PSD. Năstase a fost încarcerat în 26 iunie 2012 şi pus în libertate la 18 martie 2013, după ce Tribunalul Bucureşti a admis cererea lui de eliberare condiţionată.

Mitrea şi Silaghi, printre foştii miniştri vizaţi în dosare

Tot Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie să stabilească, în 10 ianuarie 2014, dacă restituie la Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru refacerea rechizitoriului, dosarul "Fraudă la Referendum", în care Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, în prezent deputat şi vicepremier, este judecat, alături de alte persoane, pentru folosirea influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Procurorii scriau, în actul de sesizare a instanţei, că Liviu Dragnea, "cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale". Anchetatorii susţineau că Dragnea a fost sprijinit în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot faţă de cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

Tot în 10 ianuarie, instanţa supremă reia discuţiile în dosarul lui Miron Mitrea, ministru al Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei în perioada 2000-2004, în prezent deputat, acuzat de DNA că a pretins şi primit de la Irina Paula Jianu, judecată alături de el în acest dosar, foloase necuvenite în valoare de 520.000 de lei, reprezentând contravaloarea lucrărilor de construcţii, amenajare şi dotare care au fost executate de societăţile Conimpuls SA Bacău, Vertcon SA Bacău, Durimpuls SRL Bacău şi Regal Glass SRL Bacău, la un imobil din Voluntari, judeţul Ilfov, proprietatea mamei lui Mitrea.

Direcţia Naţională Anticorupţie anunţa, în 12 septembrie, că a început urmărirea penală în cazul lui Ovidiu Silaghi, pentru trafic de influenţă, faptele de care este acuzat fiind din perioada mai - decembrie 2012, când a fost ministru al Transporturilor. Procurorii DNA îl acuză pe Silaghi că, în cursul anului 2012, i-ar fi cerut lui Nelu Iordache, administrator al SC Romstrade SRL, deschiderea de către compania de transport aerian din grupul de firme controlate de acesta a unor noi rute care să lege Aeroportul Satu Mare de alte destinaţii din Europa. Silaghi s-ar fi angajat, în schimbul servicului cerut lui Iordache, să intervină la funcţionari din cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, structură aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor, pentru ca instituţia să efectueze în termen plăţile aferente contractelor încheiate cu societatea Romstrade, dar şi pentru continuarea derulării contractelor, deşi termenele lucrărilor erau întârziate. Procurorii susţin că, în 22 noiembrie 2012, Ovidiu Silaghi a primit de la Iordache 200.000 de euro "pentru a-şi exercita influenţa asupra persoanelor cu funcţii de decizie din cadrul CNADNR SA în vederea anulării deciziei de reziliere a unui contract, pentru a nu opri decontarea certificatelor intermediare de plată aferente contractelor aflate în procedură de aprobare şi pentru a nu proceda la rezilierea altor contracte".

Actuali şi foşti parlamentari, cercetaţi sau judecaţi în dosare DNA şi DIICOT

Deputatul Ion Stan a fost trimis în judecată în 27 februarie 2013, pentru trafic de influenţă, fiind acuzat că a pretins sume importante de bani, în schimbul cărora s-ar fi angajat faţă de omul de afaceri Nicuşor Dima, care i-ar fi sponsorizat campania electorală, că îi va obţine contracte cu statul. Ion Stan este judecat pentru două fapte de trafic de influenţă, respectiv pentru că i-ar fi cerut lui Dima 130.000 de lei, pentru a achiziţiona combustibilului necesar unor autoturisme ce urmau a fi folosite în cursul campaniei electorale din 2012 şi pentru achiziţia de produse alimentare ce trebuiau să fie împărţite în preajma alegerilor parlamentare. Dosarul se judecă la instanţa supremă, este în faza audierii martorilor acuzării şi are termen în 28 ianuarie.

Un alt demnitar deferit justiţiei în 2013 este Alin Trăşculescu. În cazul fostului deputat PDL Alin Trăşculescu şi al altor trei inculpaţi, Tribunalul a hotărât disjungerea cauzei într-un nou dosar, după ce omul de afaceri Marian Calotă a fost judecat prin procedura simplificată, pentru că a recunoscut integral acuzaţiile procurorilor DNA. Calotă a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la trei ani de închisoare cu executare. În cazul lui Trăşculescu, judecata se reia în 22 ianuarie.

Alin Trăşculescu a fost trimis în judecată în aprilie, pentru trafic de influenţă, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, instigare la spălare a banilor, delapidare şi uz de fals. Potrivit procurorilor, Trăşculescu, în calitate de deputat şi preşedinte al organizaţiei PDLVrancea, a pretins de la Mircea Vintilescu, reprezentantul unei societăţi comerciale, denunţător în cauză, 50.000 de euro, sumă care ulterior a fost majorată la 150.000 de euro. De asemenea, Trăşculescu a mai cerut 1,1 milioane de lei, din care ar fi primit, prin intermediul lui Calotă, în trei tranşe, 374.000 de lei.

Instanţa supremă va începe, în 6 ianuarie 2014, judecarea dosarul în care fostul ministru al Apărării Corneliu Dobriţoiu şi alţi zece generali şi colonei au fost trimişi în judecată, pentru cumpărarea unor locuinţe de serviciu în baza unor declaraţii false. Generalul maior în rezervă Corneliu Dobriţoiu, angajat al Ministerului Apărării la data faptelor, în prezent senator, a fost trimis în judecată în 4 septembrie 2013, pentru participaţie improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial şi participaţie improprie la fals intelectual, toate cu consecinţe deosebit de grave.

În 12 septembrie, DNA anunţa că a început urmărirea penală faţă de Ioan Oltean, preşedinte al organizaţiei judeţene Bistriţa-Năsăud a PDL, vicepreşedinte şi fost secretar general al partidului, pentru folosirea influenţei sau autorităţii funcţiei, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite şi pentru favorizarea infractorului. Oltean este acuzat că, în perioada 2010 - 2011, în calitate de preşedinte al organizaţiei judeţene Bistriţa-Năsăud a PDL, de vicepreşedinte (2001-2011), respectiv de secretar general al aceluiaşi partid (mai 2011 - iunie 2012), "şi-a exercitat influenţa" asupra preşedintelui şi vicepreşedintelui Consiliului Judeţean (CJ) Bistriţa-Năsăud, precum şi asupra unor înalţi demnitari din Ministerul Mediului, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi Ministerul Economiei, pentru adjudecarea licitaţiilor de către anumite firme sau pentru alocarea de fonduri publice pe anumite proiecte derulate de primăriile conduse de edili din cadrul PDL. Ioan Oltean este cercetat şi pentru favorizarea infractorului, procurorii susţinând că, în seara zilei de 22 martie 2012, a anunţat două persoane că a doua zi DNA urma să facă percheziţii la domiciliile acestora, într-un dosar în care erau cercetate pentru fapte de corupţie în legătură cu procedurile de achiziţie şi contractele derulate de Consiliul Judeţean Bistriţa.

În 2014, procurorii DIICOT vor continua ancheta în dosarul care procurorul general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a cerut, în 2 septembrie, Senatului şi, respectiv, şefului statului declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de începere a urmăririi penale în cazul lui Varujan Vosganian şi Adriean Videanu, pentru complot şi subminarea economiei naţionale. Dosarul în care DIICOT a cerut aviz pentru începerea urmăririi penale a lui Videanu şi Vosganian este desprins din cel în care, în decembrie 2011, procurorii au început urmărirea penală faţă de 40 de persoane cu funcţii de conducere din Romgaz, Ministerul Economiei şi Agenţia Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, pentru complot şi subminarea economiei naţionale.

Potrivit procurorilor, Varujan Vosganian şi Adriean Videanu, în perioada în care au fost miniştri ai Economiei, au aprobat şi susţinut în Guvern mai multe acte pentru a sprijini interesele financiare ale lui Ioan Niculae şi au folosit unitatea naţională de interes strategic SNGN Romgaz în interesul privat al SC Interagro SA, producând un prejudiciu de aproximativ 130 milioane de dolari. Demersul miniştrilor Vosganian şi Videanu s-a realizat în condiţiile în care SC Interagro SA înregistra o datorie reprezentând aproximativ 70 la sută din bugetul anual al societăţii naţionale, precizau procurorii.

Fenechiu ar putea afla dacă merge sau nu la închisoare

Instanţa supremă reia în 7 ianuarie judecarea recursurilor din dosarul "Transformatorul". În 12 iulie, Relu Fenechiu, atunci ministru al Transporturilor, a fost condamnat de instanţa supremă, în dosarul "Transformatorul", la cinci ani de închisoare cu executare şi trei ani interzicerea unor drepturi, pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată. La aceeaşi pedeapsă au fost condamnaţi fratele ministrului Transporturilor, Lucian Fenechiu, şi Mihai Bogdan Damian. Decizia a fost atacată cu recurs la Completul de cinci judecători al instanţei supreme. În urma deciziei de condamnare, Relu Fenechiu a demisionat din funcţia de ministru al Transporturilor.

Deputatul PNL Relu Fenechiu a fost trimis în judecată de procurorii DNA în iunie 2012, fiind acuzat că, prin firmele sale, a vândut transformatoare şi întrerupătoare uzate şi vechi la preţuri de produse noi către Sucursala de Întreţinere şi Servicii Energetice Electrice Moldova, cu complicitatea fostei conduceri a instituţiei. Faptele de care este acuzat au fost comise în perioada în care acesta nu era parlamentar.

Tot în 7 ianuarie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie continuă judecata în dosarul Monicăi Iacob-Ridzi, fost ministru al Tineretului şi Sportului în perioada decembrie 2008 - iulie 2009. Ridzi, împreună cu alte 11 persoane, a fost trimisă în judecată în 3 mai 2011, fiind acuzată de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial, fals intelectual în legătură cu fapte de corupţie în formă continuată, participaţie improprie la infracţiunea de acces fără drept la un sistem informatic, săvârşită prin încălcarea măsurilor de securitate, participaţie improprie la infracţiunea de a modifica, şterge sau deteriora date informatice, fără drept. Procurorii anticorupţie susţin că, în perioada 17 martie - 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi, în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului şi externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect. De asemenea, procurorii o acuză pe Ridzi că, ulterior declanşării cercetărilor, în 13 iulie 2009, cu ajutorul lui Marius Mihail Mărcuţă, ar fi intervenit să fie şterse din calculatoarele de la Ministerul Tineretului şi Sportului aparţinând unora dintre coinculpaţi date informatice şi fişiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poştă electronică, cât şi din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului.

În 13 ianuarie, Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ar putea judeca recursurile din dosarul "Poşta Română", în care fostul ministru al Justiţiei, Tudor Chiuariu, a fost achitat de instanţa de fond, în vreme ce fostul director al Poştei, Dan Mihai Toader a primit şase ani de închisoare cu executare. În acest dosar, fostul ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei Zsolt Nagy şi fostul ministru al Justiţiei Tudor Chiuariu sunt acuzaţi de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial. Procurorii anticorupţie susţin că, în perioada 2005-2007, printr-un şir de acte nelegale, reprezentanţii Poştei au contribuit la trecerea unui imobil din proprietatea publică a statului român în proprietatea privată a SC Imopost Developments SA, demers în care au fost implicaţi şi cei doi membri ai Guvernului, prin emiterea unui act normativ cu scopul de a "clarifica" situaţia juridică a terenului şi a favoriza astfel societatea.

Dan Voiculescu, judecat în două dosare

Direcţia Naţională Anticorupţie va continua în 2014 cercetările în cazul fostului ministru Ion Ariton, în dosarul "Gala Bute", în care a fost trimis în judecată fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja. Prin rechizitoriului din 6 noiembrie, procurorul de caz a dispus trimiterea în judecată a lui Rudel Obreja, pentru fapte corupţie, şi scoaterea de sub urmărire penală sau neînceperea urmăririi penale, după caz, faţă de reprezentanţii Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ministerului Economiei, companiilor naţionale şi ai Federaţiei Române de Box implicaţi în săvârşirea faptelor care formează obiectul prezentei cauze. Procurorul şef adjunct al Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe celor de corupţie din DNA a infirmat acest rechizitoriu, considerând că este nelegal în privinţa soluţiei de neurmărire dispuse în cazul funcţionarilor implicaţi, dar şi a calificării faptelor reţinute în sarcina lui Obreja.

Şeful procurorului de caz aprecia că "soluţia de neurmărire cu privire la Ariton Ion şi la reprezentanţii companiilor naţionale care au sponsorizat Federaţia Română de Box este greşită, fiind necesară continuarea urmăririi penale cu privire la săvârşirea de către aceste persoane a infracţiunilor prevăzute de art. 13, indice 2, din Legea nr. 78/2000 cu modificările şi completările ulterioare, raportat la 248 Cod penal", respectiv pentru abuz în serviciu. Din actele cauzei rezultă că Ion Ariton, folosindu-şi autoritatea derivată din funcţia de ministru al Economiei, i-ar fi determinat pe directorii celor 10 companii naţionale să încheie contractele de sponsorizare, împrejurare de natură să atragă tragerea sa la răspundere penală pentru instigare la infracţiunile menţionate anterior, arăta şeful procurorului de caz.

În 2014, Curtea de Apel Bucureşti va înregistra şi judeca apelurile din dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare. Tribunalul Bucureşti l-a condamnat, în 26 septembrie, pe Dan Voiculescu la cinci ani de închisoare cu executare pentru spălare de bani şi interzicerea drepturilor de a alege şi de a fi ales, precum şi de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de trei ani după executarea pedepsei principale. Decizia a fost atacată cu apel la Curtea de Apel Bucureşti, dar Tribunalul nu a motivat până la acest moment hotărârea din septembrie. După ce decizia va fi motivată, dosarul va fi trimis pentru judecarea apelurilor în acest caz. La începutul lunii decembrie 2008, preşedintele fondator al Partidului Conservator, Dan Voiculescu, a fost trimis în judecată, alături de alte 12 persoane, în dosarul privind privatizarea frauduloasă a Institutului de Cercetări Alimentare. Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie susţin că privatizarea ar fi fost făcută în folosul lui Dan Voiculescu, fiind realizată prin subevaluarea bunurilor institutului cu peste 7,7 milioane de euro.

Tot la Curtea de Apel Bucureşti, Dan Voiculescu va fi judecat alături de fiica sa Camelia, în dosarul privind şantajarea administratorului RCS&RDS Ioan Bendei de către directorul general Antena TV Group SA, Sorin Alexandrescu. Instanţa va relua în 14 ianuarie cercetarea judecătorească în dosar. Sorin Alexandrescu va fi judecat pentru şantaj, în timp ce fondatorul trustului Intact, Dan Voiculescu, fiica sa şi George Daniel Matiescu, director general al Intact Publishing SRL, au fost deferiţi justiţiei pentru complicitate la această infracţiune. Şerban Pop, preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) la data faptelor, avocat suspendat, este acuzat de folosire, în orice mod, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii. Procurorii au mai trimis în judecată SC Antena TV Group SA şi Intact Publishing SRL, pentru şantaj, şi SC Antena 3 SA, pentru complicitate la şantaj.

Dan Voiculescu este acuzat de procurori că, prin demersurile sale, a sprijinit acţiunile lui Alexandrescu "menite să menţină şi să accentueze starea de presiune psihică asupra părţii vătămate". "Demersurile de sprijin s-au făcut în mod direct, prin discuţii şi îndrumări adresate inculpatului Alexandrescu George Sorin şi indirect, prin intermediul fiicei sale, inculpata Voiculescu Camelia-Rodica. La rândul său, inculpatul Alexandrescu George Sorin l-a informat constant, fie direct, fie prin Voiculescu Camelia - Rodica, despre stadiul acţiunilor de şantajare şi despre poziţia părţii vătămate", au scris procurorii în rechizitoriul trimis instanţei.

Tribunalul Bucureşti va relua în 15 ianuarie judecata în dosarul Loteria II, în care au fost deferiţi justiţiei Camelia Voiculescu, George Copos şi Sorin Pantiş, pentru spălare de bani şi fals. Aceştia au fost trimişi în judecată în 29 decembrie 2008, alături de alte 10 persoane, pentru manipularea pieţei de capital. Copos este acuzat că ar fi împrumutat 2.350.000 de lei de la Grivco, grup de firme controlat de Dan Voiculescu, şi apoi ar fi finanţat achiziţia de către această societate a unui pachet de acţiuni la Ana Imep, care ulterior au fost cesionate pentru 2.480.000 de lei. Acuzaţiile privind privatizarea Electronica, numită apoi Ana Electronic, este explicată de procurori prin "inginerie financiară", care presupune operaţiuni de plasare, stratificare şi integrare a titlurilor de participare. De asemenea, procurorii susţin că Ana Electronic a încercat să evite şi plata unui impozit de 25 la sută prin interpunerea unor persoane în procesul de vânzare-cumpărare. Prin "operaţiuni de stratificare", persoanele cercetate în dosarul Loteria II ar fi vândut şi revândut 40 de spaţii comerciale, preluate de Ana Electronic, care ar fi fuzionat prin absorbţie cu Fast Service Electronica, obţinând venituri de peste 23.800.000 de lei, banii intrând apoi în "circuitul spălării" prin mai multe firme, au scris procurorii în rechizitoriu.

În 20 ianuarie, Tribunalul Bucureşti îi va audia pe George Copos şi pe restul inculpaţilor din dosarul Loteria I, în care Judecătoria Sectorului 2 a stabilit pedepse cu executare. Copos este judecat pentru o evaziune fiscală de peste un milion de euro şi a fost condamnat de prima instanţă, în 29 ianuarie 2013, la patru ani de închisoare cu executare. Cei condamnaţi la Judecătoria Sector 2 au făcut apel, iar dosarul a ajuns la Tribunal. Omul de afaceri George Copos, acţionar la firme din grupul Ana, a fost trimis în judecată în iunie 2006, în dosarul Loteria I, la puţin timp după ce şi-a dat demisia din funcţia de vicepremier. Potrivit anchetatorilor, în perioada iulie-decembrie 2004, Copos, în calitate de asociat şi preşedinte al Consiliului de administraţie în cadrul Ana Electronic, împreună cu Roza şi cu sprijinul lui Cristea şi Rogoveanu, s-ar fi sustras de la plata obligaţiilor fiscale, aducând bugetului de stat un prejudiciu de 39.461.121.820 de lei (peste un milion de euro, la valoarea cursului de schimb de la acea dată). Folosind mecanismul interpunerii de noi proprietari în procesul de vânzare-cumpărare, respectiv persoana juridică SC Romtur GM Impex SRL şi persoanele fizice Niculaie Ghinea şi Ion Matei, inculpaţii ar fi ascuns sursa impozabilă cu ocazia vânzării unui aşa-zis "pachet" de 38 de spaţii comerciale, proprietate a firmei Ana Electronic, către Compania Naţională Loteria Română, susţin anchetatorii.

În 22 ianuarie, Curtea de Apel Bucureşti va continua rejudecarea apelurilor din dosarul privind transferurile de jucători, în care sunt acuzaţi opt oameni de fotbal. Tribunalul Bucureşti i-a achitat, în 3 aprilie 2012, pe Ioan şi Victor Becali, George Copos, Mihai Stoica, Jean Pădureanu, Cristi Borcea, Gigi Neţoiu şi Gheorghe Popescu, decizia a fost contestată de procurorii DNA, iar Curtea de Apel Bucureşti a stabilit, în noiembrie 2012, pedepse între trei şi opt ani de închisoare cu executare sau cu suspendare pentru cei opt oameni de fotbal judecaţi pentru înşelăciune. În faza judecării recursurilor, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în 20 mai, să trimită dosarul transferurilor de jucători, pentru rejudecare, la Curtea de Apel Bucureşti.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie i-au trimis în judecată, în 2 octombrie 2008, pe Gheorghe Copos, Ioan Becali, Victor Becali, Mihai Stoica, Jean Pădureanu, Gheorghe Popescu, Gheorghe Nețoiu şi Cristian Borcea, în legătură cu efectuarea de tranzacţii ilegale la transferurile unor fotbalişti către cluburi din străinătate, ceea ce a produs un prejudiciu total de aproape 1,5 milioane de dolari în dauna statului şi de peste 10 milioane de dolari în dauna a patru cluburi de fotbal. În rechizitoriul DNA sunt prezentate 12 transferuri ale unor fotbalişti români efectuate de la cluburile Dinamo Bucureşti, Rapid Bucureşti, Gloria Bistriţa şi Oţelul Galaţi către cluburi din străinătate, în perioada 1999-2005.

Dosarele "Elodia" şi "Masacrul de la Perla", pe masa judecătorilor şi în 2014

Curtea de Apel Piteşti va continua în 2014 judecarea fostului poliţist Cristian Cioacă, acuzat de omor calificat şi profanare de morminte, pentru că şi-ar fi ucis soţia, avocata Elodia Ghinescu, în august 2007. În 2 iulie 2013, Cioacă a fost condamnat de Tribunalul Argeş la 21 de ani de închisoare pentru omor calificat şi la doi ani de închisoare pentru profanare de morminte, urmând să execute, dacă decizia rămâne definitivă, 22 de ani de detenţie. Sentinţa instanţei a fost atacată cu apel de toate părţile implicate, respectiv de Cristian Cioacă, de mama şi fratele Elodiei Ghinescu, în calitate de părţi civile în dosar, şi de procurori.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va primi şi finaliza în 2014 dosarul atacatorului de la Perla, fostul poliţist Gheorghe Vlădan. În 29 noiembrie, Curtea de Apel Bucureşti a motivat decizia din 17 octombrie prin care a menţinut pedeapsa hotărâtă de Tribunalul Bucureşti în cazul lui Gheorghe Vlădan, condamnându-l pe acesta la închisoare pe viaţă. Judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti au mai decis să mărească daunele materiale şi morale la câte 150.000 de lei pentru fiecare dintre părţile civile din dosar. Instanţa de apel l-a mai obligat pe Vlădan să plătească 9.005 lei daune materiale către părţile civile Georgiana şi Cornel Bendre, fiica şi, respectiv, soţul colegei Florinei Vlădan, ucisă şi ea în masacrul de la Perla.

În 2014 instanţele vor avea de soluţionat cauzele mai multor procurori şi judecători deferiţi justiţuiei pentru fapte de corupţie. Instanţele vor lua în discuţie dosarele judecătoarelor Antonela Costache şi Viorica Dinu, de la Tribunalul Bucureşti, deferite justiţiei pentru luare de mită în legătură cu favorizarea unor persoane în dosare penale şi pentru luare de mită, Veronica Cârstoiu, de la Curtea de Apel Bucureşti, judecată pentru eliberarea omului de afaceri Dinel Staicu, procuroarei Parchetului instanţei supreme Angela Nicolae, acuzată că a luat mită peste 88.000 de lei şi cele ale procurorilor Tomiţă Neagu şi Dumitru Cristudor, ambii deferiţi justiţiei pentru fapte de corupţie. Un alt dosar cu magistraţi ce ar putea să fie finalizat în 2014 este cel al foştilor procurori Marcel Sâmpetru şi George Bălan, judecaţi alături de magistratul ICCJ Georgeta Barbălată.

Curtea de Apel Bucureşti va continua în 2014 judecata în dosarul omului de afaceri Marius Locic, deferit justiţiei pentru fapte de crimă organizată, de natură economică, alături de directori de sucursale bancare.

La Tribunalul Bucureşti se va judeca dosarul cunoscut ca "Manhattan", în care a fost trimis în judecată sirianul Omar Hayssam, pentru înşelăciune şi delapidare.

În 14 ianuarie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie începe judecarea recursurilor făcute de şeful clinicii Sabyc, Harry Mironescu, medicii Natan Lewit şi Genia Ziskind, Cecilia Borza şi Yair Miron, în cazul cărora Curtea de Apel Bucureşti a scăzut în luna mai pedepsele în dosarul privind traficul cu ovule.

Tot în 2014, instanţele ar putea da o decizie definitivă în dosarul privind incendiul de la Maternitatea Giuleşti, în care sunt judecaţi asistenta Florentina Cîrstea şi fosta conducere a unităţii medicale, caz în care Judecătoria Sectorului 6 a dispus pedepse cu executare. Decizia a fost contestată de toţi cei judecaţi în acest caz, dar dosarul nu a fost trimis instanţei superioare, pentru că hotărârea nu a fost motivată.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici