Guvernul a trimis Parlamentului cererea de asumare a răspunderii pe alegerea primarilor în două tururi. Cum motivează Executivul proiectul - DOCUMENT

„Pentru funcţia de primar, centralizarea voturilor se face de biroul electoral de circumscripţie. Este declarat ales primar candidatul care a întrunit majoritatea de jumătate plus unu din voturile valabil exprimate. Dacă niciunul dintre candidaţi nu a obţinut majoritatea de jumătate plus unu din voturile valabil exprimate, fapt care se va consemna în procesul-verbal încheiat de biroul electoral de circumscripţie, se organizează un al doilea tur de scrutin. Un al doilea tur de scrutin se organizează şi în caz de balotaj între candidaţii la funcţia de primar aflaţi în această situaţie”, prevede modificarea adusă articolului 101, prin solicitarea de asumare a răspunderii transmisă de către Guvern Parlamentului, document remis MEDIAFAX.

De asemenea, actul normativ prevede că la al doilea tur de scrutin participă numai candidaţii clasaţi pe primele două locuri, în funcţie de cel mai mare număr de voturi valabil exprimate obţinute, respectiv candidaţii aflaţi în situaţie de balotaj.

Al doilea tur de scrutin are loc la două săptămâni de la primul tur.

În documentul transmis Parlamentului, Executivul precizează că în cel de-al doilea tur de scrutin este declarat ales primar candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.

Guvernul mai arată, în expunerea de motive a proiectului de asumare, că revenirea la alegerea primarilor în două tururi transpune voinţa existenţă la nivelul societăţii româneşti pentru un standard ridicat de reprezentare la nivelul localităţilor.

„Reglementarea transpune în legislaţia electorală voinţa existentă la nivelul societăţii româneşti pentru un stardard ridicat de reprezentare la nivelul comunităţilor locale odată cu alegerea primarului localităţii.
Principala problemă constatată la nivelul comunităţilor locale, unde a avut loc o degradare a autorităţii locale, a fost determinată de diminuarea legitimităţii acelor primari care au fost aleşi fără materializarea încrederii unei majorităţi a alegătorilor”, conform sursei citate.

Cabinetul Orban susţine că, prin alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin, unii edili au ajuns în funcţie, deşi sunt incompatibili.

„Astfel, măsura eliminării condiţiei pentru obţinerea votului majorităţii cetăţenilor care s-au prezentat la vot a reprezentat o alterare a standardului democratic la nivelul comunităţilor locale. Pe fondul acestei măsuri a putut fi observată din partea unor edili o atitudine incompatibilă cu funcţia de autoritate publică pe care o exercită, întrucât aceştia urmăresc în exercitarea şi perpetuarea mandatului obţinerea unei susţineri facile din partea unei minorităţi a comunităţii – chiar dacă una semnificativă – şi nu a unei majorităţi reprezentative. Or, acest fapt retrograd este inacceptabil tocmai pentru o societate care îşi propune consolidarea sistemului democratic, apărarea valorilor şi principiilor care fac parte din patrimoniul european, protejarea şi întârirea funcţiei de reprezentare a cetăţenilor prin intermediul alegerilor libere”, potrivit documentului remis MEDIAFAX.

Conform procedurii parlamentare, conducerea Parlamentului trebuie să se reunească într-o şedinţă a Birourilor permanente reunite pentru aprobarea calendarului pe asumarea răspunderii Executivului. Astfel, va exista un termen în care aleşii şi grupurile parlamentare vor transmite amendamente la proiectul de lege al Guvernului, apoi Executivul va avea o şedinţă în care va discuta amendamentele şi ulterior premierul Ludovic Orban va prezenta documentul în plenul reunit al Parlamentului.

Există posibilitatea ca în trei zile să fie depusă moţiunea de cenzură. În cazul în care este adoptată, proiectul de lege pe care Executivul şi-a asumat răspunderea nu va mai intra în vigoare.