Iliescu: Adoptarea Legii lustraţiei este anacronică, antidemocratică, anticonstituţională

Fostul preşedinte Ion Iliescu apreciază, într-o postare pe blog, că adoptarea Legii lustraţiei este anacronică, antidemocratică şi anticonstituţională, bazată pe considerente politice, subiective, oportuniste, aservite puterii, iar principiul culpabilizării colective încalcă drepturi fundamentale.

24 afișări
Imaginea articolului Iliescu: Adoptarea Legii lustraţiei este anacronică, antidemocratică, anticonstituţională

Iliescu: Adoptarea Legii lustraţiei este anacronică, antidemocratică, anticonstituţională (Imagine: Bogdan Maran/Mediafax Foto)

"Adoptarea legii lustraţiei nu este doar anacronică. Ea este antidemocratică şi anticonstituţională. Adoptarea ei în anul 2010 de Parlamentul României este neavenită şi constituie o adevarată diversiune, după principiul :"ţara arde şi baba se piaptană". Ea se bazează pe considerente politice, subiective, oportuniste, aservite puterii ; iar principiul culpabilizării colective este evident antidemocratic; constituie o încălcare a unor drepturi constituţionale fundamentale ale cetăţenilor şi omite stabilirea unor culpe individuale care pot fi probate în justiţie", scrie Iliescu.

În opinia sa, practica "lustrării" unor categorii de oameni în bloc, fără stabilirea de culpe individualizate, este specifică regimurilor totalitare.

"Aceasta a existat în România în timpul tuturor dictaturilor care s-au succedat. Personal, am simţit acest lucru, în 1940, în timpul dictaturii regale a lui Carol al doilea, când nu am putut, după terminarea şcolii primare, să dau examen de admitere la un liceu, pentru că tatăl meu era deţinut politic. Au urmat, după război, lustrări ale foştilor "moşieri" şi "capitalişti" , "membri ai partidelor burgheze" şi fiilor acestora", susţine Ion Iliescu, adăugând că "Revoluţia Română a pus capăt unei dictaturi şi a deschis calea libertăţii, democraţiei şi statului de drept".

Potrivit fostului preşedinte, Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) a dat dovadă de mai multă maturitate decât actualul Parlament.

"Problema s-a dezbătut amplu, în cadrul CPUN, în februarie şi martie 1990, cu prilejul elaborării Legii electorale pentru primele alegeri libere din mai 1990. Domnul Dan-Amedeo Lăzărescu, reprezentantul PNL în cadrul Comisiei Juridice a CPUN, prezentase amendamentul la lege cu propuneri similare de interzicere a candidaturii unor oameni reprezentând cam aceleasi categorii de membri ai vechii nomenclaturi. Punctul 8 al aşa-zisei Proclamaţii de la Timişoara (nu cea autentică - din ziua de 21 decembrie 1989 - ci cea cu caracter electoral emisă de "Societatea Timisoara") nu făcea decât să preia propunerea domnului Dan-Amedeo Lăzărescu. În urma unor ample dezbateri, atât în Biroul CPUN, cât şi în Plenul său, amendamentul a fost respins cu o amplă majoritate pentru caracterul său nedemocratic", aminteşte fostul preşedinte.

El precizează că în Lege a fost inclus, în schimb, un paragraf în art.11, care se referea la persoane, pentru culpe precise şi nu la penalizarea unor grupuri, la nomenclatură.

"Textul adoptat în CPUN prevedea: nu pot fi alese persoanele care au săvârşit abuzuri în funcţiile politice, juridice şi administrative, care au încălcat drepturile şi demnitatea cetăţenilor, drepturile fundamentale ale omului, precum şi persoanele care au făcut parte din organele de represiune din cadrul securităţii şi miliţiei. Faptul că, după 20 de ani, în Parlamentul României a fost promovat un text (care reia ceea ce, cu argumente pertinente, a fost respins în 1990 de CPUN) vorbeşte despre o revenire a unui spirit retrograd, antidemocratic şi care contravine literei şi spiritului Constituţiei ţării", conchide Ion Iliescu.

Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, Legea lustraţiei, cu 203 voturi "pentru", 40 de voturi "împotrivă" şi 12 abţineri, actul legislativ fiind votat prin apel nominal, unii deputaţi PSD votând în favoarea legii, în pofida poziţiei partidului. În cazul acestui act normativ, Camera Deputaţilor este forul decizional.

Legea lustraţiei, adoptată de Senat în aprilie 2006, prevede limitarea temporară a accesului la anumite funcţii şi demnităţi publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Aceştia nu pot candida şi nu poate fi numiţi pe o perioadă de cinci ani consecutivi de la intrarea în vigoare a legii pentru demnităţi şi funcţii publice. În timpul dezbaterilor au fost invocate numele lui Ion Iliescu, dar şi ale preşedintelui Traian Băsescu sau Theodor Stolojan.

Deputatul PSD Bogdan Niculescu-Duvăz a anunţat, joi, într-o conferinţă de presă, că social-democraţii au strâns semnăturile necesare pentru a contesta la Curtea Constituţională a Legii lustraţiei. Deputatul PSD a declarat că forma adoptată de Camera Deputaţilor la legea lustraţiei este "nedemocratică, anticonstituţională şi împotriva drepturilor omului".

Duvăz a invocat şi Rezoluţia 1096/1996 a Comisiei Europene, care stipulează că legile lustraţiei nu se pot aplica decât individual, eventualele vinovăţii fiind individuale şi nu comune.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici