Video INTERVIU - Mircea Geoană: Fiecare electorat îşi doreşte un candidat la prezidenţiale din propriul destin politic - VIDEO

Vă prezentăm TEXTUL INTEGRAL AL INTERVIULUI:

Reporter: Cum ar fi arătat România azi dacă dumneavostră aţi fi fost locatarul de la Cotroceni şi nu Traian Băsescu?

Mircea Geoană: Am fi avut o Românie mai puţin învrăjbită. Cred că am fi avut o România mai puţin nedreaptă şi sunt convins că am fi traversat criza şi furtuna în condiţii de mai multă omenie şi de mai multă pricepere.

Sunt întrebări pe care cred că fiecare dintre noi şi le pune - eu în primul rând - dar cred că şi milioane de români - cum ar fi arătat România dacă nu ar fi fost Traian Băsescu ales pentru al doilea mandat?

Şi ne îndreptăm către principalele momente de inflexiune ale acestui al doilea mandat: tăierea pensiilor, a salariilor şi creşterea TVA.

Nu aş fi acceptat niciodată ca tăieri sau creşteri de taxe să se aplice nediferenţiat, indiferent de nivelul de venituri al populaţiei.

Aş fi insistat şi aş fi negociat cu băncile şi cu creditorii noştri internaţionali ca cei care aveau credite - persoane fizice sau firme - să fi avut acel obligatoriu moratoriu pentru cei de bună credinţă, pentru a putea să le dăm oxigen şi o şansă să supravieţuiască.

Sunt convins că am fi putut să avem o soluţie mult mai puţin dureroasă pentru economie şi pentru populaţie decât acea creştere brutală şi ilogică economic a TVA de la 19% la 24%.

Ar fi fost şi sacrificii, dar ar fi fost făcute cu mai multă solidaritate în societate, cu mai multă omenie, ar fi fost comunicate cu mai mult respect pentru oamenii care muncesc şi trăiesc mai bine sau mai rău în această ţară.

Rep.: Nu aţi fi acceptat nici majorarea accizei la carburanţi propusă de Guvern?

Mircea Geoană: Aş fi făcut altceva, mult mai important. Cu toţii am semnat în 2008 - eu, ca preşedinte al PSD, ceilalţi lideri de partide, domnul Băsescu, ca preşedinte în funcţie - pactul naţional pentru Educaţie, în care se spune negru pe alb - 6% din PIB pentru Educaţie.

Nu aş fi promulgat niciun buget al Guvernului Iohannis probabil, al Guvernului României, dacă acest angajament solemn luat de toată lumea nu ar fi fost respectat.

Nu m-aş fi băgat în detalii de buget, nu cred că e treaba preşedintelui să se uite dacă o taxă e mai mică sau mai mare, mai justificată sau mai puţin justificată.

Aş fi fost o dată pe trimestru la Guvern ca să vedem cum stăm cu absorbţia fondurilor europene şi cu stadiul marilor proiecte.

Ieri am încheiat cu acelaşi consorţiu Comarnic-Braşov, cu cel din 2004. Practic zece ani de zile pierduţi, exact aceiaşi actori, cu un kilometru de autostradă de patru ori mai scump decât ne-ar fi costat în 2004.

Deci garantul marilor proiecte, arbitrul de ultim resort în societate - pentru că rostul preşedintelui nu este să întreţină scandal, sau să trateze opoziţia ca pe un inamic.

Pentru mine opoziţia este o instituţie a sistemului democratic românesc. Trebuie tratată şi protejată, pentru că fără o opoziţie puternică nicio guvernare şi nici o majoritate nu poate să fie respectuoasă faţă de cetăţean şi faţă propriile sale angajamente politice.

Aş fi făcut din Armata română o armată mai bine înzestrată. E păcat de curajul şi sacrificiul atâtor bărbaţi şi femei, de atât sânge vărsat în Afganistan sau în Irak.

Cred că am fi avut avioane multirol în acest moment.

Şi nu în ultimul rând - ceea ce mă doare mai mult decât orice - este această imagine tot mai deteriorată a României în străinătate.

Cred că preşedintele este emblema ţării, este marele ambasador al naţiunii, şi cel care trebuie - şi cred că aş fi făcut-o bine - să restaureze o imagine corectă a României, să ne dea mai multă influenţă în Europa, cuvântul României să fie mai respectat şi cetăţeanul român să fie mai demn acasă şi în străinătate.

Rep.: Dacă aţi fi fost preşedintele României, România ar fi astăzi în Schengen?

Mircea Geoană: Probabil că da.

Nu vreau să dau verdicte şi nici să pun vina în cârca altcuiva. Dar cred că această modalitate de a exporta scandal politic din intern în străinătate ne-a costat foarte mult şi ne costă în continuare. Acest lucru nu ar fi fost acceptabil şi acceptat de către mine.

Avem cu toţii un obiectiv, e un obiectiv naţional, nu e obiectivul unui partid, al unui preşedinte, al unui Guvern, e un obiectiv naţional. Preşedintele este garantul proiectelor naţionale. Preşedintele este garantul continuităţii proiectelor dincolo de viaţa unui Guvern.

Iar dacă tratezi primii-miniştri ca parteneri şi nu ca pe un sac box sau simplu servitor care îşi duce servieta cu instrucţiuni de la Cotroceni, ai fi putut să ai şi o relaţie corectă cu guvernele respective.

Pot să vă garantez că nu am fi avut coabitare în România. Nu am fi avut coabitare în România şi cred că nici măcar pentru viitor, măcar un număr de ani, coabitarea ar trebui să dispară din vocabularul nostru politic.

Rep.: Nu am fi avut-o pentru că nu ar fi fost necesară?

Mircea Geoană: Nu am fi avut-o, pentru că majoritatea pe care am fi avut-o ar fi putut să fie confirmată şi cred că nu aş fi pierdut o majoritate pe care mă bazam la începutul lui 2009.

Rep: Proiectul politic USL este unul epuizat? Cât mai durează?

Mircea Geoană: Trebuie să dăm o şansă - poate ultima şansă - USL-ului să continue. Ar fi păcat, e un proiect mare, un proiect frumos, la care am pus şi eu umărul în anii în care eu şi domnul Tăriceanu eram liderii celor două partide principale din USL şi ar fi mare păcat ca imensa promisiune făcută de acest conglomerat politic românilor să nu se îndeplinească.

Şi cele două promisiuni au fost foarte simple: unu, diminuarea efectului şi moştenirii regimului Băsescu, un lucru important; şi al doilea, o guvernare mai bună, cu faţa către oameni şi mai puţin rapace şi mai puţin coruptă. Acestea au fost cele două mari promisuni pe care USL le-a avut în faţa oamenilor.

De aceea cred că următoarele câteva luni, probabil până în apropierea alegerilor europarlamentare, vor fi decisive pentru acest proiect politic.

Şi vreau să spun la fel de clar că prima mea şi cred că prima noastră preferinţă ca PSD e să ţinem USL împreună. Este principalul nostru vehicul electoral, este o majoritate guvernamentală stabilă atâta vreme cât această majoritate funcţionează.

Şi eu am fost mai critic în ultimele luni de zile la adresa domnului Antonescu şi a colegilor liberali, pentru că am simţit şi am văzut că în fiecare moment important - lege electorală, probleme legate de Legea minelor, practic orice moment politic important mai sensibil - colegii liberali au votat diferit faţă de aliaţii social-democraţi, adică faţă de noi.

Rep.: Se pune, aici, problema funcţionării în practică a USL...

Mircea Geoană: Şi aici trebuie să spunem la fel de clar: să dăm această şansă USL să funcţioneze mai departe.

Dar, dacă nu merge şi nu merge, va trebui să căutăm alte formule, pentru că pe mine mă interesează mai mult decât sigla USL dacă guvernarea este stabilă, dacă majoritatea funcţionează şi dacă pot să aduc românului ce aşteaptă de la o guvernare, ceea ce se numeşte loc de muncă, creştere economică, decenţă, servicii publice de mai bună calitate.

Deci, haideţi să facem un efort cu toţii, să repunem USL pe un drum al funcţionalităţii, să lăsăm acest tip de joc de frumuseţe şi concurs de frumuseţe care nu face bine nimănui.

Nu avem nevoie de purtător de cuvânt la USL. Avem nevoie de un mecanism de soluţionare a diferenţelor de opinie undeva în spatele scenei, nu la televizor, nu prin vot în Parlament.

Cred că acest proiect are în continuare o şansă de supravieţuire, dar este ultimul tren.

Dacă acest ultim tren nu va fi folosit de către colegii noştri liberali şi nu vor înţelege că împreună suntem mai puternici, va trebui să găsim alte soluţii şi întotdeauna într-un Parlament atât de fluid, ca acel pe care îl avem în acest moment, soluţii se pot găsi, dar nu este prima noastră preferinţă, este ultima nostră soluţie şi o vom folosi doar ca instrument de ultim resort.

Rep.: Credeţi că liderul PNL Crin Antonescu e un lider foarte conflictual, e "tot un fel de Băsescu", aşa cum afirmă premierul Ponta?

Mircea Geoană:: Sentimentul meu, ca cineva care a văzut filmul acesta, cu aceşti actori şi cu alţi actori - am văzut acest film cu lideri politici în an pre-electoral, înainte de prezidenţiale. M-am văzut pe mine jucând un rol într-un film similar.

Şi mi se pare că domnul Antonescu a îmbrăţişat o tactică de comunicare şi poziţionare politică din partea unei echipe de consultanţi care îl sfătuiesc să se diferenţieze, să se contrasteze faţă de ceea ce înseamnă guvernare care erodează şi acest lucru cred că este evident.

Are în acest moment o strategie, probabil echipa sa îl sfătuieşte în acest fel. Cred că îl sfătuieşte greşit, pentru că a nu fi solidar cu principalul tău partener a sabotat de fapt relaţia şi chimia personală între el şi Victor Ponta şi ţineţi minte cât de solid era acest binom politic. Şi este important în România.

Nu suntem în Germania unde "Koalitionsvertrag", un contract, un tratat de guvernare este atât de sacrosant, are 200 de pagini, încât e clar că nu se va întâmpla nimic în afara literei şi spiritului acelui contract de guvernare.

Aici e România. În România lucrurile sunt subiective, oamenii sunt pătimaşi, nu avem cultura alianţelor şi a coaliţiilor. De obicei a mers foarte, foarte prost în coaliţii.

De aceea, cred că această strategie este greşită. Are încă timp să o remedieze. Nu spun că trebuie să se iubească cu Victor Ponta sau liberalii trebuie să-i iubească pe social-democraţii, dar avem un contract, noi ne-am respectat contractul, am dat din zestrea noastră politică, într-un raport de practic doi la unu între PSD şi liberali, am acceptat acea paritate.

Cred că e bine să fim respectaţi şi dacă suntem respectaţi poate că mai există o şansă ca această poveste de dragoste, care se sfârşeşte acum în lacrimi şi în scandal, să devină măcar o relaţie decentă şi funcţională.

Rep. Dacă Crin Antonescu ar renunţa la această strategie de departajare de PSD, ar fi un prezidenţiabil pe care electoratul PSD să-l sprijine anul viitor ?

Mircea Geoană: Haideţi să nu ne mai ascundem după copac. Fiecare electorat doreşte un candidat din propriul său destin politic. Deci evident că publicul PSD şi-ar dori un candidat la prezidenţiale din partea PSD.

Acest lucru încercăm să-l explicăm şi lui Antonescu şi celorlalţi: că este un imens sacrificiu pe care noi îl cerem oamenilor şi nu este niciun fel de garanţie de succes.

Degeaba spune Ponta şi cu Geoană "Votaţi-l pe Antonescu!", dacă Antonescu nu-mi convinge electoratul şi publicul meu, un electorat care votează de 25 de ani PSD. Este cel mai fidel şi cel mai masiv electorat din România, este cel mai frumos electorat din România, fără niciun fel de critică la adresa celorlalţi, care e mai volatil. E un public semnificativ, e un public fără de care nu poţi să mergi în turul doi şi cu atât mai puţin să câştigi prezidenţialele.

Evident că avem prima preferinţă pentru un candidat al nostru. Dar dacă există un interes superior, dacă există o garanţie şi pentru noi că, odată ajuns la Cotroceni, Crin Antonescu nu se comportă cu noi cum s-a comportat în ultimele zile….Păi dacă acum, când eşti candidat, te comporţi aşa cu noi, cum te-ai comporta? Asta gândeşte pesedistul.

Rep.: La ce garanţie vă gândiţi? Un nou pact ?

Mircea Geoană: Nu cred că hârtiile contează în România din păcate prea mult, ci contează o schimbare profundă de atitudine şi nu lovirea PSD-ului sau a trecutului PSD-ului este o cale de succes. Îi irită pe ai noştri. Eu sper ca acest lucru să fie clarificat.

Nu vă ascund faptul că există presiune foarte mare la baza partidului pentru un candidat propriu. Nu cred că este un mister - cred că dumneavoastră ştiţi la fel de bine ca şi noi - iar răspunsul final va fi dat cred eu la finalul acestei ultime perioade, în care încercăm să dăm USL-ului şansa de a continua.

Rep. : Cum vedeţi posibilitatea ca Vitor Ponta să fie împins, între ghilimele, de partid să candideze la prezidenţiale?

Mircea Geoană: Victor Ponta a crescut foarte mult ca om politic şi cred că ştie foarte bine ceea ce este bine pentru el şi ceea ce este bine pentru partid. Noi suntem aici să-l susţinem în demersurile, evident logice şi fireşti, pe care şi le va asuma ca lider al partidului. Dacă e nevoie de experienţa liderilor care au condus acest partid şi care au în spate campanii electorale grele şi multe şi multe voturi, vom fi acolo ca să sprijinim. Sunt convins că are o decizie grea în faţa lui. Nu e o decizie uşoară.

Este firesc la vârsta lui să-şi propună poate ca primă opţiune să rămână prim-ministru în continuare, să rămână liderul partidului nostru în continuare. Cred că ce spune la televizor nu este nimic altceva decât reflectarea unei gândiri care este naturală, este normală, este logică.

Dar, dacă va fi nevoie să avem un candidat al nostru, atunci sunt convins că partidul se va întruni în forurile sale statutare, ne vom sfătui cu membrii noştri, cu simpatizanţii, cu votanţii noştri şi vom decide cea mai bună formulă - fie liderul partidului, cum s-a întâmplat în ultimii ani de zile, fie o formulă de tandem, fie orice altă formulă pe care şi Victor Ponta - el este principalul actor şi de decizia lui depind foarte multe consecinţe - dar evident cu toţii suntem obligaţi să-l sprijinim indiferent de decizia pe care o va lua - candidează, nu candidează.

Vom acolo să punem umărul ca partidul să aibă un scor foarte bun la parlamentare şi să aibă un cuvânt de spus şi în viitoarea configuraţie de putere, după 2014.

Rep.: Mai e posibilă revizuirea Constituţiei anul viitor? Mai e necesară?

Mircea Geoană: A fost şi rămâne necesară modificarea Constituţiei. Este o imensă greşeală strategică, politică şi cred că şi morală, ca un proiect atât de important asumat de USL să fie practic abandonat, pentru simplul motiv că Traian Băsescu a avut suficient de multă abilitate şi influenţă în sistemul nostru de instituţii astfel încât să-l dilueze prin amânarea sa dincolo de momentul alegerilor prezidenţiale din 2014.

Revenind la prima întrebare, dacă aş fi fost eu preşedintele României, aş fi provocat şi încurajat modificarea Constituţiei din timpul mandatului respectiv, pentru că sunt chestiuni care nu sunt decisive, nu cât de multă putere are preşedintele sau cât de multă putere are primul-ministru este principala problemă a Constituţiei României, ci faptul că drepturile fundamentale, sociale, politice, economice, drepturi de natură mai modernă, ca cel de garantare a confidenţialităţii corespondenţei proprii - sunt chestiuni noi. Trebuie să fie reflectate într-o Constituţie mai modernă.

Deci da, răspunsul este "Da" - Crin Antonescu este în continuare preşedintele Comisiei de revizuire a Constituţiei - nu aş băga în frigider această Constituţie aşteptând să vină viitorul preşedinte.

Dacă nu va fi posibil până atunci - ceea ce va fi regretabil - atunci este obligaţia viitorului preşedinte ca nu în an electoral, nu cum a făcut Traian Băsescu în 2009 în primul tur, când a venit cu un referendum care a fost pur şi simplu de natură electoralistă - asta nu e serios. Şi dacă un proiect de Constituţie, chiar nu va fi votat şi ar trebui protejat de riscul de a nu a avea un cvorum, el trebuie pregătit, trebuie comunicat, regionalizarea trebuie reanalizată de o manieră foarte serioasă.

Sunt lucruri foarte importante, Constituţia trebuie modificată şi cred că este obligaţia actualilor lideri din USL şi dacă nu se va putea în timp util până la prezidenţiale, obligaţia viitorului preşedinte şi a viitoarei majorităţi şi a unei discuţii serioase cu opoziţia şi cu opinia publică să o modificăm.

Nu ne poate prinde un sfert de veac de la căderea comunismului cu o Constituţie care trebuie reamenajată şi care trebuie modernizată şi care să ne asigure după aceea măcar încă câteva generaţii bune de români care trăiesc cu o Constituţie predictibilă, modernă şi eficientă.

Rep. Revizuirea Constituţiei ar trebui practic să treacă de anul viitor să nu se întâmple într-un an electoral în care mizele sunt politice?

Mircea Geoană: Trebuie văzut, pentru că depinde foarte mult şi de răspunsul la întrebările politice ale lui 2014: rezistă USL-ul sau nu? Există un candidat unic al USL-ului sau nu?

Sunt chestiuni tactice, dar în spate nu ar trebui abandonată tema şi nu ar trebui pur şi simplu mers la culcare doar pentru că Băsescu a reuşit să împingă printr-un artificiu totalmente de neînţeles al Curţii Constituţionale în care spune, da, Legea referendumului este constituţională, dar se aplică peste un an de zile. Nu am auzit vreodată de o astfel de decizie. Asta este, trăim într-o ţară extravagantă din punct de vedere al deciziilor unor instituţii şi trebuie să ne supunem acestora.

Rep.: USL nu a modificat legislaţia electorală. Viitorul Parlament va fi tot unul gigant?

Mircea Geoană: Eu am fost un mare adept al sistemului de vot uninominal. Am crezut, cu sinceritate, că votul pe liste este un vot care maschează de fapt interese oculte ale partidelor şi că de fapt o competiţie bărbătească ...

Rep.: Vă mai menţineţi această poziţie?

Mircea Geoană:: Avem două variante: fie mergem pe uninominal curat, în care, într-adevăr, se bate cineva cu altcineva şi cine câştigă, câştigă, şi nu ne trezim cu redistribuirea asta care creează astfel de situaţii totalmente dizgraţioase din punct de vedere electoral şi care pe bună dreptate, publicul românesc spune ce fac oamenii ăia cu sutele pe acolo prin Parlament?

Dar cred că trebuie să alegem. Fie mergem pe un sistem care e un sitem uninominal curat, pur, şi atunci ştim exact pe cine votăm, cum votăm, sau mergem pe un sistem mixt, în care un anumit tip de reflectare a unui sistem mai de tip german ar putea să fie o soluţie.

Dar, trebuie să ne hotărâm repede şi cred că acest lucru trebuie combinat cu o nouă Lege a finanţării partidelor politice.

Adevărata sursă, mama corupţiei în România, este de fapt legătura vicioasă între banul public şi politică. Şi aici este de fapt miezul problemei.

Evident că trebuie întărit în continuare şi DNA, şi independenţa Justiţiei, pe partea de coerciţiune. Trebuie să fim în continuare foarte, foarte atenţi.

Pe partea de prevenţie, principala sursă de corupţie în România este circuitul dubios al banului public şi faptul că firme care finanţează o campanie primesc după aceea, în neştire, contracte publice la nivel local sau naţional.

Aici trebuie să găsim o formulă - şi aş sugera ca la începutul anului viitor, la începutul sesiunii parlamentare viitoare, înainte de alegerile europarlamentare - ar trebui - şi USL are obligaţia să propună legislaţie de modificare a sistemului electoral, dar şi a sistemului de finanţare a partidelor politice, pentru că ceva este putred în Danemarca şi până când nu ne ducem în ochiul dracului, în ochiul diavolului - acolo este principala problemă şi acolo trebuie să facem mai multă lumină şi mai multă transparenţă.

Rep.: O iniţiativă de a modifica Legea electorală şi de a veni şi cu o nouă Lege a finanţării partidelor ar avea şanse să treacă?

Mircea Geoană: Ar trebui să fie un proiect la fel de important ca şi cel al modificării Constituţiei, pentru că vorbim despre cele două mari seturi de probleme care fac ca România să nu se dezvolte, să nu fie o ţară suficient de plină de bunăstare şi de rezultate: pe de o parte, faptul că există prea multă corupţie şi pe de altă parte, faptul că instituţiile statului român funcţionează de multe ori anapoda şi nu sunt sincronozate.

Sunt două probleme mari, strategice, ale acestei naţiuni. Ele trebuie rezolvate. Şi eu le văd parte ale unui singur pachet, în care sistemul electoral, modul de finanţare a partidelor şi a politicului în general, problema legată de modificarea Constituţiei, problema legată de regionalizare - toate fac parte dintr-un pachet de modernizare a statului român şi de aducerea a statului român în secolul XXI.

Secolul XXI nu va fi un secol al Guvernelor şi instituţiilor care nu sunt mai transparente şi mai responsabile faţă de cetăţeanul care le finanţează şi care le duce în spate.

Şi cred că este obligaţia acestui mare colos. Altfel, pentru ce am făcut USL?

Pentru că vedem că diferenţele între liderii din USL şi în principal prin jocul greşit al liberalilor îl rebăgăm pe Băsescu în joc.

De ce a reînviat Băsescu? A reînviat pentru că nu fost suficient de multă solidaritate şi acţiune unitară la nivel de USL şi în principal pentru că la momentele importante colegii liberali nu au jucat jocul corect şi normal faţă de noi.

A intrat de fiecare dată când a fost o fisură în USL, Băsescu a intrat. E un jucător abil. E un jucător care ştie jocul. Poţi să spui multe despre dânsul, dar este un jucător abil politic şi suficient de viclean din punct de vedere politic ca să sesizeze şi să fructifice orice formă de slăbiciune sau de ezitare sau de fractură în cadrul unui bloc.

Băsescu nu ar trebui să mai existe din punct de vedere politic, dacă USL funcţionează. Există şi trebuie să-l respectăm instituţional. Spun că nu mai există din punct de vedere iniţiativă politică. Este totalmente bizar şi creează o reacţie de respingere la baza electoratului USL, care trebuie să primească un răspuns.

Deci USL a fost creat - şi revin la motivul central - ca să limiteze daunele făcute de regimul Băsescu, să îndrepte România, să aibă o guvernare eficace şi mai îndreptată către cetăţean. Acest lucru e în continuare posibil.

Faptul că avem două alegeri anul viitor nu trebuie să ne împiedice ca măcar la începutul anului 2014 - de asta insist pentru începutul anului - în prima parte a noii sesiuni parlamentare, trebuie să mergem mai departe cu marile proiecte pe care USL le-a propus şi pentru care a fost votat.

Nu a fost votat pentru ceartă între lideri, nu a fost votat pentru concurs de frumuseţe, a fost votat pentru a face lucruri, a face lucruri mari, pe măsura dimensiunii acestei coaliţii.

Să ştiţi că se pot face modificări mari şi cu majorităţi mai mici. Nu e obligatoriu să ai 70%! Noi am guvernat în anii 2001-2004, guvernarea PSD de atunci, cu Guvern minoritar cu susţinere din Parlament. Şi a mers ceas. Au fost patru ani de zile în care nu a fost vreo sincopă în Parlament cu privire la legislaţie. Se poate guverna şi cu majorităţi mai mici.

Rep.: Asta este o ameninţare la adresa liberalilor?

Mircea Geoană: Nu e o ameninţare. Este pur şi simplu o constatare a faptului că degeaba ai majoritate foarte mare dacă ea nu serveşte scopului central.

Şi sfatul meu, care om care a trecut prin multe, un om care probabil că ar trebui să fie astăzi la Palatul Cotroceni şi nu într-un birou din Senat, este acela să ne întoarcem cu toţii - şi vorbesc şi în numele meu - la proiectul iniţial al USL dacă vrem ca această mare construcţie să reuşească.

Încă nu este târziu, dar este ultimul tren.

Rep.: Ultima criză a USL a fost generată de situaţia de la TVR. Ce rezolvare vedeţi?

Mircea Geoană: Eu cred că trebuie schimbat din temelii modul în care legea TVR funcţionează. Încercăm şi cârpim. Vin ai noştri, pleacă ai noştri. Tot respectul pentru Rareş Bogdan, pentru Stelian Tănase, sunt prieteni, sunt oameni deosebiţi, au fost şi alţii înainte - Valentin Nicolau a fost ultimul manager al TVR cu care TVR făcea profit.

Dar este clar că ceva este putred în însăşi logica aceasta foarte politizată. Algoritmul acesta pe care îl votăm conduce la politizarea instituţiei, oricât de mult am spune.

Nu ştiu dacă varianta tip BBC e cea mai bună sau o variantă poate diferită, dar cred că, în esenţă, pe oricine am pune acolo, intră într-un malaxor de interese şi un vertij de chestiuni mai mult sau mai puţin transparente, care pur şi simplu înăbuşe talentul unor oameni deosebiţi.

Şi cred că trebuie să avem curajul - apropo de USL - că dacă USL nu îşi propune ca această instituţie, care rămâne o instituţie importantă chiar dacă şi-a pierdut din rating, chiar dacă nu mai are strălucirea de acum câţiva ani de zile, dar e un bun public. Televizunea publică, Radioul public sunt bunuri publice, sunt bunuri legate de educaţie, legate de comunicarea unor chestiuni pe care zona comercială nu o are, în mod firesc, răbdare şi resurse sau misiune să le acopere.

Deci, iată un al treilea proiect pentru începutul anului vitor - şi aşa e o decizie pe câteva luni de zile. De ce să nu încercăm să venim cu o legislaţie care să pună TVR pe o bază mai sănătoasă? Să avem şi noi curajul să ne luăm mâinile de pe TVR, că e tentaţie. Când eşti la putere ai tot timpul tentaţia să-ţi pui oamenii tăi, ba o sinecură pentru cineva în Consiliu de Administraţie. Haideţi să avem curaj, pentru că asta ar fi şi un test pentru un alt mod de a adminstra ţara şi ar fi, cred, şi un proiect aplaudat de opinia publică, inclusiv de concurenţii TVR din zona privată.

Rep.: La ce ne aşteptăm de la 2014 din punct de vedere economic?

Mircea Geoană: Cred că este un an foarte important pentru ieşirea reală din criză, pentru că ieşirea nominal din criză noi am făcut-o. O să avem o creştere de peste 3% în 2014, dar din punct de vedere al efectului creşterii economice în viaţa reală a românilor, din punct de vedere activitate microeconomică, lucrurile în continuare sunt destul de şubrede.

Şi trebuie să fim siguri că etanşăm într-un fel cele două campanii, europarlamentare şi prezidenţiale, de acest obiectiv strategic al lui 2014.

Dacă trecem 2014 cu bine din punct de vedere economic şi reuşim să mai repornim şi creditarea, creditul se ieftineşte, dacă reuşim în 2014 să mergem mai departe cu lista de privatizări şi listări pe bursă de mare succes, cum a fost cazul Romgaz, urmează Hidroelectrica, Transelectrica, Nuclearelectrica, cred că această formulă în care companii de stat valoroase sunt deschise parţial către privatizare, în care injectăm capital propriu şi mai multă transparenţă şi guvernanţă, dar statul rămâne majoritar ca să aibă o pârghie de politică economică, este calea de urmat.

Asta ar însemna că reputaţia României, ca destinaţie de investiţii, s-ar îmbunătăţi. Trebuie, probabil, să regândim modul în care funcţionează partea de atragere de investiţii străine - Germania are o agenţie specializată care se numeşte Germany Trade and Invest şi - cred că ar trebui să acordăm atragerii de investiţii străine o şansă mai bună.

Văd de asemenea momentul în care noul ANAF - reorganizarea modului în care se colectează taxe în România - este la momentul adevărului. Şi sper din toată inima ca acest proiect, care e un proiect bun, care a funcţionat în Bulgaria, pe baza căruia în Bulgaria colectarea taxelor a crescut de la 32% din PIB la 39,2% din PIB în trei ani de zile - de asta au avut bulgarii după aceea spaţiu fiscal ca să reducă cota unică de la 16 la 10% - dacă ANAF va funcţiona bine, dacă aceste sincope de început care au condus la nevoia de a majora taxe, care evident nu este o soluţie pe care cineva o doreşte, acesta mi se pare din punct de vedere instituţional şi din punct de vedere resurse la buget momentul adevărat.

Şi al treilea lucru este continuarea acestui trend de recuperare a ratei de absorbţie pe fonduri europene. Ultimele luni de zile au fost spectaculoase. Dacă putem menţine acest trend, dacă putem să folosim aceste N plus 3 ca să mergem la acest ritm, însemnă că undeva peste doi ani şi ceva de zile România ar putea să ajungă la 80% rată de absorbţie pe bani UE.

Şi de asemenea, văd un moment important în martie, când va trebui să trimitem la Bruxelles noul acord de parteneriat între România şi UE pentru banii din 2014 până în 2020.

Dacă pe fonduri europene reuşim în sfârşit să găsim reţeta de succes pe care alte ţări au găsit-o şi pe care cred că şi ministrul Teodorovici începe să o identifice, dacă îl ajutăm şi noi cu toţii să facă o treabă bună, am putea să avem, începând cu 2015, un ciclu economic pozitiv pentru România pe câţiva ani de zile pentru că Euroap în sfârşit creşte, America are o prognoză de creştere de trei şi ceva la sută în 2015.

Cred că putem să contăm pe un nou ciclu economic care sper să fie unul stabil şi pe care politicienii să nu îl arunce dincolo de limita normalului într-o campanie electorală.

Rep.: Unde eraţi când a izbucnit Revoluţia? Aşteptările şi speranţele de atunci s-au confirmat?

Mircea Geoană: Eram în Bucureşti şi îmi aduc aminte că ieşeam cu Mihaela şi cu câţiva verişori de-ai ei şi dădeam târcoale pe la baricada de la Intercontinental.

Dacă mă uit din punct de vedere strategic, faptul că România este azi membru UE şi al NATO, că are o alianţă privilegiată cu SUA reprezintă un mare câştig.

Anul viitor, vom avea 10 ani de la intrarea în NATO. Sper să putem să marcăm aşa cum se cuvine un moment epocal pentru noi. Niciodată România nu a avut garanţii mai ferme şi mai solide de securitate în istoria acestei naţiuni. Nu sunt lucruri mici. Niciodată România nu a făcut parte din Occident cu acte în regulă, de când s-au separat Imperiul roman de Răsărit şi cel de Apus sau Biserica Ortodoxă de cea Catolică, România nu a fost parte a Occidentului decât pe mici bucăţi, ba o bucată de Ardeal, ba o bucată de Bucovină, ba o bucată de Banat.

Deci strategic şi istoric vorbind, România a mers înainte. Este acolo unde ne dorim şi şi-au dorit strămoşii noştri să fie.

Din punct de vedere al vieţii de zi cu zi, lucrurile din păcate sunt mult, mult mai puţin pozitive.

Românii au visat şi au murit acum aproape un sfert de veac pentru o Românie care să fie şi liberă dar şi prosperă, o Românie care să fie parte a Occidentului, dar să fie şi o ţară în care salariul să fie mai mare şi decenţa şi serviciile publice să fie mai bune.

Au crezut că sistemul acela închis adus de comunism va fi înlocuit cu o societate deschisă, dar cred că nu credeau că va fi atât de multă corupţie în România după 25 de ani.

Deci, dacă te uiţi la imaginea mare, România a avansat mult. Străinii care vizitează Bucureştiul , Clujul sau Iaşul spun "O, cât de mult s-a schimbat!". Dar noi, care vizităm şi comunele mai mici, şi oraşele mono-industriale vedem cum golit satele de tineri care au plecat la muncă în străinătate pe unde au văzut cu ochii şi cu milioanele ştim că adevărata noastră misiune nu este să fim parte a Occidentului cu numele, ci să facem din România o parte a Occidentului cu faptele şi cu viaţa reală. Nu este imposibil, să ştiţi!

Şi acesta esta mesajul meu şi de sărbători, de Crăciun şi de Anul Nou: meciul nu este niciodată pierdut. Este ca la fotbal, există tot timpul următoarea etapă. Există întotdeauna şansa că dacă avem o echipă mai bună, dacă avem conducători mai înţelepţi, dacă avem un ciclu economic mai bun, dacă înţelegem care ne sunt vulnerabilităţi şi slăbiciunile şi care ne sunt avantajele şi tăriile - avem foarte multe avantaje - această ţară, noi toţi, putem într-un număr relativ limitat de ani - de ce să nu visăm la orizontul lui 2018, 100 de ani de la Marea Unire, sau 2020, când mai avem încă un ciclu financiar şi politic european - România poate să devină o ţară decentă, o ţară mai plină de încredere şi o ţară care să fie respectată în străinătate.

Se poate face acest lucru şi gândul meu e în primul rând de sănătate, de linişte, de împliniri alături de familie şi de cei dragi, mai puţine necazuri, mai puţină boală, poate mai mulţi bani, dar în esenţă să nu pierdem încrederea că ţara aceasta se poate transforma şi sunt convins că şi viitorul preşedinte şi viitoarele guverne, că va fi vorba de un singur preşedinte şi de un singur guvern, şi noi toţi vom înţelege că România are potenţial şi e păcat de Dumnezeu să ne batem joc de aceste lucruri.