Kelemen, despre cazul Borbely: În cazul miniştrilor, nu e un lucru rău să fie un filtru în Parlament

Întrebat care va fi reacţia Comisiei Europene după votul de miercuri din Parlament în cazul Borbely, preşedintele UDMR a arătat că, "în cazul miniştrilor nu este un lucru rău să existe un filtru, pentru foşti miniştri deputaţi, în Parlament”.

”Pentru miniştrii care nu sunt parlamentari filtrul este la preşedintele republicii, pentru că orice ministru, indiferent cât a stat în funcţie, s-ar putea să se trezească cu fel de fel de denunţuri, pentru că există oameni supăraţi, care nu au obţinut ceea ce au vrut, mai ales în ministerele economice, n-au primit contracte, n-au primit lucrări publice şi sunt supăraţi şi fac denunţuri. Deci acest filtru eu cred că în cazul miniştrilor trebuie să funcţioneze. Sigur, Parlamentul nici nu trebuie să spună că cineva este sau nu vinovat, dar ceea ce am văzut eu în raportul Comisiei, în ultima evaluare, totuşi, abordările şi aprecierile erau pozitive, pentru că dacă faceţi un bilanţ, veţi vedea că marea majoritate a cazurilor au fost aprobate, marea majoritate a solicitărilor au fost aprobate", a comentat Kelemen Hunor.

Liderul UDMR a mai afirmat că el crede în nevinovăţia lui Laszlo Borbely.

”Cred în nevinovăţia fiecărui om, până când există o hotărâre definitivă. Până când nu există o hotărâre definitivă, nu am nici un motiv să nu cred în nevinovăţie. Prezumţia de nevinovăţie este principiul de unde plecăm, nu prezumţia de vinovăţie", a spus Kelemen, întrebat dacă îl susţine pe colegul său deputat.

Întrebat ce efecte va avea votul de miercuri, liderul UDMR a răspuns: "În acest moment nu cred că are vreun efect. Aşa cum acum doi ani a fost un vot asemănător şi nu a fost nimic spectaculos, nu s-a întâmplat nimic spectaculos, nici acum nu cred că se va întâmpla. Sigur, comentatorii politici şi cei care analizează aceste evenimente din Parlament unii vor spune că nu e bine, alţii vor spune că dacă nu au existat elemente suficiente şi a fost doar un denunţ care nu are legătură cu cazul, atunci era de aşteptat un astfel de vot, dar prea mult eu nu aş insista pe acest vot de ieri, nu am ce spune în plus".

Camera Deputaţilor a respins, miercuri, cererea de încuviinţare a urmăririi penale în cazul lui Laszlo Borbely, fiind înregistrate 154 de voturi "împotriva" solicitării, 125 "pentru", alte cinci voturi fiind nule.

Votul a fost secret, cu bile. La şedinţă au fost prezenţi 293 de deputaţi. Şi-au exprimat votul 284 de deputaţi, cinci voturi fiind anulate. Dintre cele 279 de voturi valabil exprimate, 154 au fost "împotrivă" şi 125 "pentru", constatându-se că nu a fost întrunită majoritatea necesară pentru încuviinţarea începerii urmăririi penale.

Comisia juridică a avizat favorabil, acum două săptămâni, cererea procurorului general de încuviinţare a începerii urmăririi penale în cazul lui Borbely.

Procurorii DNA Oradea au decis, în 5 ianuarie 2015, revocarea soluţiei de neîncepere a urmăririi penale, iar judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a confirmat soluţia, astfel că dosarul lui Laszlo Borbely în care este suspectat de trafic de influenţă a fost redeschis.

Anchetatorii au suspiciuni că, în 2011, Laszlo Borbely, atunci ministru al Mediului şi Pădurilor, ar fi primit de la Ioan Ciocan, administrator al unei firme, foloase necuvenite în valoare de 80.952 de lei, constând în renovarea şi utilarea unui apartament, pentru a-şi exercita influenţa asupra unor funcţionari din Administraţia Naţională "Apele Române" (ANAR), în vederea determinării acestora să favorizeze firma la licitaţii organizate prin Administraţiile Bazinale din teritoriu.

Borbely mai este suspectat şi că, în 2011, ar fi primit de la administratorul unei alte firme, Anton Petru Molnar, foloase necuvenite în valoare de 112.199 de lei, constând în reamenajarea şi extinderea unui imobil aparţinând acestuia, pentru a interveni la funcţionari din ANAR să favorizeze firma la licitaţii organizate prin Administraţiile Bazinale din teritoriu.

De asemenea, tot în 2011, Laszlo Borbely ar fi primit de la administratorul a două societăţi comerciale suma de 50.000 de euro, pentru a sprijini firmele administrate de acesta să obţină lucrări în domeniul gospodăririi apelor şi să încaseze contravaloarea lucrărilor executate.