Legea votului prin corespondenţă a fost PROMULGATĂ de preşedintele Klaus Iohannis - Mediafax

Legea votului prin corespondenţă a fost PROMULGATĂ de preşedintele Klaus Iohannis

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat joi legea votului prin corespondenţă, Administraţia Prezidenţială precizând că acest "act normativ este unul aşteptat de întreaga societate şi asigură premisele respectării dreptului fundamental la vot pentru toţi românii".

2733 afişări
Imaginea articolului Legea votului prin corespondenţă a fost PROMULGATĂ de preşedintele Klaus Iohannis

Legea votului prin corespondenţă a fost promulgată de preşedinte

Klaus Iohannis a semnat joi decretul pentru promulgarea Legii privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente.

"Legea votului prin corespondenţă a fost un obiectiv pe care preşedintele Klaus Iohannis şi l-a asumat încă de la începutul mandatului. Acest act normativ este unul aşteptat de întreaga societate şi asigură premisele respectării dreptului fundamental la vot pentru toţi românii, oriunde s-ar afla ei în lume", se arată într-un comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale.

CC: Legea votului prin corespondenţă asigură caracterul secret al votului şi alegeri corecte

Legea votului prin corespondenţă asigură caracterul corect al alegerilor, precum şi caracterul direct, secret şi liber exprimat al votului, se arată în motivarea deciziei Curţii Constituţionale privind actul normativ care urmează să fie promulgat de preşedintele Iohannis.

"Curtea constată că legiuitorul, prin reglementarea votului prin corespondenţă, a păstrat un just echilibru între exigenţa asigurării universalităţii votului, pe de o parte, şi a caracterului liber şi corect al alegerilor, precum şi a caracterului direct, secret şi liber exprimat al votului, pe de altă parte", se arată în motivarea deciziei de miercuri a Curţii Constituţionale prin care judecătorii au respins obiecţiile de neconstituţionalitate înaintate de parlamentarii UDMR şi ALDE.

Una dintre prevederile contestate se referea la faptul că  legea nu garantează corectitudinea votului prin corespondenţă, întrucât toţi alegătorii din diaspora sunt trecuţi pe o listă nepermanentă ce are, practic, un caracter provizoriu, întrucât numărul alegătorilor fluctuează de la scrutin la scrutin în funcţie de un factor subiectiv: dorinţa persoanei de a vota prin corespondenţă, iar numărul birourilor electorale pentru votul prin corespondenţă nu este fix spre deosebire de secţiile de votare din ţară. Judecătorii Curţii Constituţionale au considerat că aceste critici sunt neîntemeiate întrucât legea prevede obligaţia cetăţeanului cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate de a se înscrie în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă printr-o cerere depusă în acest sens începând cu data de 1 aprilie a anului în care au loc alegerile parlamentare şi până la data expirării a 48 de ore de la data începerii perioadei electorale.

De asemenea, misiunile diplomatice şi oficiile consulare verifică cererea depusă şi înscriu această opţiune în Registrul electoral în termenul prevăzut de art.5 alin.(1) din lege. După expirarea acestui termen, cetăţeanul poate verifica on-line înscrierea sa în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă. Astfel, judecătorii CC precizează că procedura de înscriere în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă este una transparentă, cetăţeanul având dreptul atât de a solicita înscrierea, cât şi de a verifica dacă această operaţiune a fost realizată.

Autoritatea care înscrie datele cetăţeanului în Registrul electoral va confrunta datele furnizate de acesta cu datele deja existente în registru. Astfel, înscrierea se realizează de către şi sub controlul statului — misiunea diplomatică/oficiul consular corespunzător, dublat de dreptul alegătorului de a verifica, în mod direct, corectitudinea datelor înscrise.

O altă obiecţie de neconstituţionalitate ridicată de autorii sesizării se referea la votarea propriu-zisă şi transmiterea buletinului de vot prin corespondenţă. Legea impune anumite cerinţe în sarcina alegătorului cu privire la modul concret de votare, având în vedere specificul votului prin corespondenţă, şi, de asemenea, impune obligaţia ca alegătorul să se asigure că livrarea plicului exterior se va face până cu 3 zile înaintea datei votării, inclusiv, la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondenţă – cu alte cuvinte până în ziua de joi ora 24,00 din săptămâna în care au
loc alegerile.

În aceste condiţii, judectării CC apreciază că livrarea plicului exterior într-un termen de trei zile inclusiv înainte de data alegerilor este o garanţie a desfăşurării corecte a alegerilor, evitându-se exprimarea votului de către alegător de două ori.

Referitor la obiecţiile privind faptul că cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa din străinătate care doresc să voteze prin corespondenţă au alte drepturi decât cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară, întrucât primii îşi pot trimite plicurile cuprinzând voturile lor indiferent de locul în care se află în momentul alegerilor, spre deosebire de românii din ţară, Curtea reţine că tratamentul juridic diferenţiat de care se bucură cele două categorii de cetăţeni nu încalcă Legea fundamentală şi se datorează unor situaţii obiective. 

"Criteriul domiciliului în ţară/străinătate este unul obiectiv şi rezonabil pentru aplicarea unui asemenea tratament juridic. Astfel, se reţine că în străinătate fiind organizate mai puţine secţii de votare pot exista dificultăţi insurmontabile pentru alegători atât sub aspectul numărului acestora raportat la numărul secţiilor de votare, cât şi sub aspectul distanţelor şi al dispersiei teritoriale a alegătorilor/secţiilor de votare. În schimb, în ţară, pentru a surmonta unele dificultăţi specifice în exercitarea dreptului de vot, legiuitorul a pus la dispoziţia alegătorilor o altă modalitate specifică de vot care nu presupune prezenţa fizică a acestora la secţia de votare; această modalitate de votare vizează cetăţenii cu drept de vot care nu se pot deplasa la sediul secţiei de votare din cauză de boală sau invaliditate în privinţa cărora se poate utiliza o urnă specială pentru exercitarea dreptului de vot", se arată în motivarea CC.

Judecătorii Curţii mai precizează că legea facilitează dreptul de vot al cetăţenilor români cu domiciliul/reşedinţa în străinătate şi respectă şi termenul pentru modificarea legislaţiei electorale. "(...) aceasta a fost adoptată la 28 octombrie 2015, respectându-se, astfel, exigenţa constituţională de a nu se aduce modificări cadrului electoral cu mai puţin de un an înainte de data alegerilor. Într-adevăr, legea analizată aduce o modificare de substanţă în ceea ce priveşte exercitarea dreptului de vot, respectiv introduce sistemul votului prin corespondenţă, sistem care nu a mai fost aplicat
în cadrul sistemului constituţional stabilit în anul 1991. De aceea, ea a trebuit adoptată cu cel puţin 1 an înainte de data alegerilor. Motivaţiile care au stat la baza adoptării acestei legi nu se constituie în impedimente de natură să ducă la neaplicarea votului prin corespondenţă la alegerile parlamentare la termen din anul 2016", se mai menţionează în motivare.

Curtea Constituţională mai arată că o astfel de lege era necesară. "Este indubitabil că, după aderarea la Uniunea Europeană, în privinţa libertăţii de mişcare s-au produs mutaţii fundamentale, astfel
încât o mare parte a electoratului îşi are domiciliul/reşedinţa în străinătate, ceea ce, în planul respectării exigenţelor constituţionale referitoare la alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, impune legiuitorului obligaţia de a reglementa modalităţi de vot care să se adapteze situaţiei prezente. A refuza legiuitorului o atare competenţă ar echivala cu negarea evoluţiilor anterior menţionate şi cu limitarea modalităţilor de vot, acestea din urmă rămânând tributare unor realităţi apuse/depăşite", susţin magistraţii CC. 

Legea a fost adoptată pe 28 octombrie de Camera Deputaţilor, for decizional, şi prevede introducerea votului prin corespondenţă pentru românii din diaspora la alegerile parlamentare.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
IOHANNIS ,
VOT PRIN CORESPONDENTA ,

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.